BusinessMagazin

Tag: adoptie

  • EDITORIAL Mircea Dinescu: În sfîrşit, Iohannis a înfiat un copil: copilul din flori al Ciumei Roşii

    Ideea lor creştină ar fi că Lazăr nu-i vinovat, atîta vreme cît Securitatea îi dicta ce note să le pună la purtare deţinuţilor dornici să vadă lumina soarelui.

    Din orwellianul an 1984 pînă în1989, cînd Nea Nicu n-a mai apucat să-i aşeze pe creştet cununiţa calificativului “foarte bine”, dom’ doctor a consultat peste 40 de pacienţi care dădeau semne de însănătoşire: violatori, criminali în serie, tîlhari, delapidatori şi hoţi de buzunare. Cînd printre ei s-au strecurat şi doi bolnavi anticomunişti cronici, care, ai dracu’, mai scriau şi poezii, l-a lovit mila şi le-a prelungit cu generozitate tratamentul.
     
    Dacă o răutate înnăscută i-ar fi dictat cum să cîntărească faptele semenilor săi spre a le prelungi şederea în infern, poate că Lazăr ar putea fi iertat pe cealaltă lume. În cazul său, însă, e vorba de o vinovăţie dublă, căci trădîndu-şi şi profesia, şi conştiinţa de dragul carierei, poate fi aşezat mai presus de tagma torţionarilor cu o singură dimensiune.
     

  • Povestea omului care a fondat una dintre cele mai mari companii din domeniul electrocasnicelor

    Tokuji Hayakawa s-a născut pe 3 noiembrie 1893 în Tokio, Japonia. La naşterea sa, părinţii biologici l-au dat spre adopţie familiei Ideno, decizie despre care el a aflat abia la maturitate.

    Din cauza dificultăţilor financiare prin care trecea familia sa adoptivă, Tokuji a abandonat şcoala după doi ani şi s-a angajat la un producător de ornamente.

    În scurt timp, şi-a îmbunătăţit abilităţile în lucrul cu metalele şi a dobândit numeroase cunoştinţe despre piaţa de profil. Când patronul său, Yoshimatsu Sakata, a eşuat în businessul pe care îl conducea, Tokuji a decis să îi rămână alături.

    A mers atât de departe încât ajunsese să vândă noaptea creioanele stricate produse de acesta la o tarabă, experienţă care a născut în Tokuji o nouă pasiune, vânzările. A reuşit astfel să înveţe trucurile pieţei, care aveau să îi fie de folos în cariera sa de antreprenor.

    După ce şi-a terminat ucenicia în magazinul lui Sakata şi a mai lucrat o perioadă ca artizan, Tokuji a decis că este timpul să îşi deschidă propriul business.

    Inspirat de un incident dintr-un film, în care unuia dintre actori i se desfăcuse cureaua în timpul unei scene, Tokuji a inventat un nou tip de curea cu închizătoare reglabilă, care nu necesita găuri de prindere. Produsul a avut un succes imens şi antreprenorul a reuşit să vândă peste 4.700 de bucăţi.

    Încurajat de această reuşită, Tokuji a decis să îşi deschidă primul magazin şi a continuat seria invenţiilor cu un robinet reglabil.

    Adevăratul succes al noii sale afaceri avea să vină ulterior, după un incident care a schimbat cu totul perspectiva de business a antreprenorului, şi anume reîntâlnirea cu familia sa naturală. După ce şi-a redobândit adevăratul nume de familie, Hayakawa, antreprenorul a început să lucreze alături de fratele său în producţia părţilor componente ale creioanelor mecanice. În septembrie 1912, Hayakawa şi-a deschis în Tokio propriul magazin, care avea să se transforme, de-a lungul anilor, într-o adevărată corporaţie.

    În 1915, antreprenorul s-a gândit să producă un instrument de scris de calitate superioară, aşa că a creat creionul mecanic Hayakawa, care a fost îmbunătăţit pentru a scrie din ce în ce mai subţire. În cele din urmă, a decis să denumească afacerea înfiinţată cu trei ani în urmă Sharp (ascuţit), inspirat de calitatea acestui creion.

    Produsul a devenit popular nu doar în rândul japonezilor, ci şi în Europa, unde primul război mondial cauzase o penurie de instrumente de scris, cererea fiind, aşadar, din ce în ce mai mare. Creionul patentat de Hayakawa a obţinut brevete atât în Japonia, cât şi în Statele Unite.
    Ulterior, Hayakawa şi-a extins afacerea cu producţia de electronice, printre care se numără primul calculator cu tranzistori (1964), primul calculator cu ecran LCD (1973) şi primul telefon mobil cu cameră foto (2000).

    În 1937, Hayakawa a fondat Şcoala Comercială pentru Tineri. La baza acestui proiect au stat dificultăţile pe care le întâmpinase în copilărie, când nu avusese posibilitatea de a-şi continua studiile, şi dorinţa de a oferi angajaţilor săi şansa să urmeze studii superioare. Încă din primul an, şcoala întemeiată de inventator a avut peste 100 de studenţi.

    Hayakawa a murit pe 24 iunie 1980, la vârsta de 86 de ani. 

    În prezent, compania înregistrează venituri anuale de 2.000 de miliarde de yeni japonezi (circa 15 miliarde de euro) şi are peste 41.000 de angajaţi. În 2007, Sharp a cumpărat majoritatea acţiunilor companiei Pioneer.

  • Povestea omului care a fondat una dintre cele mai mari companii din domeniul electrocasnicelor

    Tokuji Hayakawa s-a născut pe 3 noiembrie 1893 în Tokio, Japonia. La naşterea sa, părinţii biologici l-au dat spre adopţie familiei Ideno, decizie despre care el a aflat abia la maturitate.

    Din cauza dificultăţilor financiare prin care trecea familia sa adoptivă, Tokuji a abandonat şcoala după doi ani şi s-a angajat la un producător de ornamente.

    În scurt timp, şi-a îmbunătăţit abilităţile în lucrul cu metalele şi a dobândit numeroase cunoştinţe despre piaţa de profil. Când patronul său, Yoshimatsu Sakata, a eşuat în businessul pe care îl conducea, Tokuji a decis să îi rămână alături.

    A mers atât de departe încât ajunsese să vândă noaptea creioanele stricate produse de acesta la o tarabă, experienţă care a născut în Tokuji o nouă pasiune, vânzările. A reuşit astfel să înveţe trucurile pieţei, care aveau să îi fie de folos în cariera sa de antreprenor.

    După ce şi-a terminat ucenicia în magazinul lui Sakata şi a mai lucrat o perioadă ca artizan, Tokuji a decis că este timpul să îşi deschidă propriul business.

    Inspirat de un incident dintr-un film, în care unuia dintre actori i se desfăcuse cureaua în timpul unei scene, Tokuji a inventat un nou tip de curea cu închizătoare reglabilă, care nu necesita găuri de prindere. Produsul a avut un succes imens şi antreprenorul a reuşit să vândă peste 4.700 de bucăţi.

    Încurajat de această reuşită, Tokuji a decis să îşi deschidă primul magazin şi a continuat seria invenţiilor cu un robinet reglabil.

    Adevăratul succes al noii sale afaceri avea să vină ulterior, după un incident care a schimbat cu totul perspectiva de business a antreprenorului, şi anume reîntâlnirea cu familia sa naturală. După ce şi-a redobândit adevăratul nume de familie, Hayakawa, antreprenorul a început să lucreze alături de fratele său în producţia părţilor componente ale creioanelor mecanice. În septembrie 1912, Hayakawa şi-a deschis în Tokio propriul magazin, care avea să se transforme, de-a lungul anilor, într-o adevărată corporaţie.

    În 1915, antreprenorul s-a gândit să producă un instrument de scris de calitate superioară, aşa că a creat creionul mecanic Hayakawa, care a fost îmbunătăţit pentru a scrie din ce în ce mai subţire. În cele din urmă, a decis să denumească afacerea înfiinţată cu trei ani în urmă Sharp (ascuţit), inspirat de calitatea acestui creion.

    Produsul a devenit popular nu doar în rândul japonezilor, ci şi în Europa, unde primul război mondial cauzase o penurie de instrumente de scris, cererea fiind, aşadar, din ce în ce mai mare. Creionul patentat de Hayakawa a obţinut brevete atât în Japonia, cât şi în Statele Unite.
    Ulterior, Hayakawa şi-a extins afacerea cu producţia de electronice, printre care se numără primul calculator cu tranzistori (1964), primul calculator cu ecran LCD (1973) şi primul telefon mobil cu cameră foto (2000).

    În 1937, Hayakawa a fondat Şcoala Comercială pentru Tineri. La baza acestui proiect au stat dificultăţile pe care le întâmpinase în copilărie, când nu avusese posibilitatea de a-şi continua studiile, şi dorinţa de a oferi angajaţilor săi şansa să urmeze studii superioare. Încă din primul an, şcoala întemeiată de inventator a avut peste 100 de studenţi.

    Hayakawa a murit pe 24 iunie 1980, la vârsta de 86 de ani. 

    În prezent, compania înregistrează venituri anuale de 2.000 de miliarde de yeni japonezi (circa 15 miliarde de euro) şi are peste 41.000 de angajaţi. În 2007, Sharp a cumpărat majoritatea acţiunilor companiei Pioneer.

  • Zamfirescu Racoţi & Partners a lansat o campanie de conştientizare a traumelor prin care trec copiii captivi în divorţul părinţilor

    Principalele probleme ridicate în cadrul evenimentului de către specialiştii prezenţi, reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), judecători, avocaţi şi psihologi s-au referit la numărul sporit de cazuri de alienare parentală, la necesitatea menţinerii relaţiilor cu ambii părinţi de către copii, atât pe parcursul divorţului, cât şi după separare, la importanţa aportului specialiştilor în regăsirea căilor de comunicare cu copiii sau în depăşirea unui divorţ.

    Printre temele abordate în cadrul evenimentului, s-au numărat următoarele idei: 

    • Copilul este văzut de cele mai multe ori doar ca o armă pentru rezolvarea solicitărilor părinţilor;
    • Avocatul trebuie să fie primul care cenzurează, dacă este nevoie, pornirile abuzive ale clienţilor, chiar cu riscul de a fi concediat;
    • Este foarte important ca avocatul să reuşească să convingă propriul client şi apoi instanţa de judecată că în dispută sunt drepturi ale copilului;
    • Judecătorii au sarcina de a responsabiliza părinţii, care, nu de puţine ori, pun pe umerii copilului responsabilitatea tranşării conflictului;
    • Principiile de care judecătorii trebuie să ţină cont în permanenţă vizează interesul superior al copilului, ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia atunci când se impune în raport de vârstă şi de gradul de maturitate, stabilitatea şi continuitatea, dar şi principiul de protecţie împotriva abuzului;
    • Numărul persoanelor care suferă de tulburări de personalitate este în creştere şi este foarte posibil ca părinţii care nu reuşesc să ajungă la un acord şi se luptă în instanţă să sufere de astfel de tulburări;
    • Defăimarea celuilalt părinte maximizează riscul apariţiei alienării;
    • Părinţii implicaţi în divorţ trebuie să îşi privească copiii ca pe un obiectiv, nu ca pe un mijloc. Majoritatea părinţilor îşi folosesc copiii în astfel de dispute pentru a plăti nişte poliţe sau pentru a-şi satisface propriile nevoi emoţionale.

    La finalul evenimentului, reprezentanţii Direcţiilor Generale pentru Protecţia  Drepturilor Copilului şi Adopţie au solicitat mai multe studii de caz şi statistici pe care să îşi întemeieze munca. Părinţii divorţaţi, mulţi dintre ei confruntându-se cu alienarea copilului lor, au reclamat legea lacunară, care nu prevede vreo cale prin care părinţii să fie obligaţi să se înţeleagă, posibilitatea medierii fiind exprimată ca o recomandare. În plus, deşi România recunoaşte fenomenul alienării parentale ca formă de abuz psihologic sever asupra copilului, în fapt, acest lucru este foarte greu de dovedit în instanţă. Legislaţia nu sancţionează în mod direct persoanele care se fac vinovate de acest abuz, recomandând doar şedinţe de psihoterapie pentru înlăturarea consecinţelor abuzului sau creşterea duratei, a numărului de întâlniri dintre copil şi părintele denigrat.

  • Cât de frumoasă este fiica lui Marius Lacatuş. Are 22 de ani

    Alexandra Dominique este unica fiică a fostului fotbalist legendar de la Steaua. Marius Lăcătuş şi-a achiziţionat o casă în Spania în perioada în care evolua pentru Real Oviedo, iar soţia şi fiica sa locuiesc acolo.
     
    Tânăra a absolvit Colegiu Palacio de Grada şi este acum studentă la Facultatea de Arte Dramatice din capitala Spaniei.
     

  • Adopţia serviciilor de broadband mobil ajută la creşterea economiei

    Studii  anterioare au putut estima doar efectul broadband-ului fix asupra creşterii economice, însă actualul raport confirmă că introducerea broadband-ului mobil are un impact pozitiv imediat asupra economiei ţării, precum şi efecte secundare pe termen lung, pe măsură ce broadband-ul mobil se extinde în tot mai multe ţări.

    „În ultimii 10-15 ani, multe ţări în curs de dezvoltare au folosit broadband mobil pentru a face un salt extraordinar în dezvoltarea lor economică”, a spus Herald Edquist, Master Researcher in Macroeconomics la Ericsson Research şi unul dintre autorii raportului. „Dacă aceste ţări, şi nu numai, vor continua să investească în broadband mobil, ele vor avea ocazia să se bucure de o productivitate a muncii tot mai bune,  dar şi de noi oportunităţi economice care nu ar fi posibile fără broadband mobil.”

    Raportul Ericsson Mobillity Report din iunie 2017 arată că, la final de 2016, aproximativ 3,2 miliarde de abonaţi din cei 7,4 miliarde de la nivel global aveau acces la Internet prin intermediul serviciilor de broadband mobil. Mai mult decât atât, se preconizează că, până în 2022, alţi 2,6 miliarde de abonaţi vor avea acces la Internet prin broadband mobil.

  • Cine este şi cum arată nevasta lui Wolverine. O să aveţi o surpriză! – GALERIE FOTO

    Actriţa din Australia este actriţă, producătoare şi derulează numeroase campanii pro-adopţie. Nu sunt de neglijat nici numeroasele sale acţiuni caritabile.

    Deborra-Lee Furness s-a născut în Perth, Australia pe 30 noiembrie 1955, fiind cu 13 ani mai în vârstă decât Hugh Jackman. Ea a crescut în Melbourne şi a urmat cursurile Academiei Americane de Arte Dramatice din New York, absolvind la începutul anilor ’80.

    Cei doi s-au cunoscut în 1995 pe platourile de filmare a serialului australian Corelli şi s-au căsătorit un an mai târziu.

  • Cine este şi cum arată nevasta lui Wolverine. O să aveţi o surpriză! – GALERIE FOTO

    Actriţa din Australia este actriţă, producătoare şi derulează numeroase campanii pro-adopţie. Nu sunt de neglijat nici numeroasele sale acţiuni caritabile.

    Deborra-Lee Furness s-a născut în Perth, Australia pe 30 noiembrie 1955, fiind cu 13 ani mai în vârstă decât Hugh Jackman. Ea a crescut în Melbourne şi a urmat cursurile Academiei Americane de Arte Dramatice din New York, absolvind la începutul anilor ’80.

    Cei doi s-au cunoscut în 1995 pe platourile de filmare a serialului australian Corelli şi s-au căsătorit un an mai târziu.

  • Cum susţine Orange educaţia digitală în România

    În acest sens, educaţia este pilonul principal pentru majoritatea iniţiativelor Orange România de implicare în comuniate, spune aceasta. Una dintre acestea este proiectul „Digitaliada”, proiect – pilot ce urmăreşte promovarea educaţiei digitale şi îmbunătăţirea performanţei şcolare a elevilor prin folosirea tehnologiei şi a unor materiale didactice digitale. Fundaţia Orange şi-a propus să identifice comportamentul părinţilor, profesorilor şi al elevilor cu privire la utilizarea tehnologiei în procesul educaţional şi a pornit, aşadar, cu o analiză a situaţiei din România, realizată în parteneriat cu GfK, în anul 2015. Studiul a arătat că 90% dintre şcolile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre acestea sunt conectate la Internet şi în numai 75% dintre şcoli echipamentele sunt şi funcţionale; cu toate acestea, mulţi profesori sunt deschişi în ceea ce priveşte educaţia digitală.  Pe baza rezultatelor, s-a decis, pe de o parte, promovarea educaţiei digitale, printr-o serie de modele de practici implementate în 10 şcoli din mediul rural la clasele V-VIII, pe parcursul întregului an şcolar 2016-2017. În acest sens, Fundaţia Orange a finanţat construirea unor laboratoare digitale şi a pus la dispoziţia elevilor şi a profesorilor echipamente electronice şi IT şi conţinut digital educaţional pentru materiile matematică şi TIC. În plus, a asigurat formare specializată pentru profesori pentru aplicarea metodelor de educaţie digitală la clasă, dar şi asistenţă şi consultanţă de specialitate pe întreg parcursul proiectului. Pe de altă parte, proiectul şi-a propus să motiveze profesorii şi elevii interesaţi să creeze conţinut digital propriu destinat folosirii la orele de clasă şi încurajarea împărtăşirii acestui tip de experienţă şcolară cu toţi profesorii din România – astfel a fost înfiinţată şi platforma online Digitaliada. În prezent, 10 şcoli gimnaziale din mediul rural beneficiază de metode de educaţie digitală în cadrul orelor de matematică şi TIC, iar Fundaţia Orange aşteaptă rezultatele proiectului – pilot, în care au fost investiţi până în prezent 350.000 de euro.

    Printre proiectele realizate de Orange cu scopul susţinerii educaţiei se numără şi SuperCoders, un workshop de programare dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani, unde cei mici învaţă să codeze, „Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, unde, prin intermediul unor workshopuri interactive susţinute de traineri specializaţi, copiii au învăţat cum pot accesa instrumentele digitale şi cum se pot feri de potenţialele pericole de pe internet. Proiectele Orange în zona de educaţie au început încă din 1997, când a legat  un parteneriat cu Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cea din Cluj. Prin intermediul acestuia, pe lângă dotarea laboratoarelor, compania a contribuit la implementarea cursurilor de telecomunicaţii mobile, care lipseau din programă, şi le-a oferit studenţilor posibilitatea de a face stagii de practică. Până acum, Orange a oferit studenţilor înscrişi în program burse în valoare de peste 370.000 de euro, alături de cursuri ţinute de specialişti din cadrul companiei şi din companiile partenere şi peste 270.000 de euro în Centrul de Training Orange din cadrul Politehnicii. „În toate programele Orange dedicate educaţiei, investiţia nu se rezumă doar la partea financiară, ci merge mult mai departe de atât, la nivel de resurse umane – colegi care se implică în calitate de traineri sau chiar devin mentori”, ţine să precizeze Veronica Dogaru.

     

     

  • Smartphone-ul redefineşte ideea de business

    Mai mult de jumătate dintre români (53%) foloseau un smartphone la finalul anului trecut, potrivit unui raport comandat de Google, o creştere de peste patru ori în ultimii patru ani. La finalul lui 2012, rata de adopţie a smartphone-urilor în România era de doar 12%.

    La nivel global, adopţia smartphone-urilor s-a dublat în patru ani. În 2012, doar una din trei persoane din 40 de ţări avea acces la un smartphone. Patru ani mai târziu, ponderea acestora a crescut la 70%. Din 2012 şi până în 2016, compania de studii de piaţă Kantar TNS, la cererea Google, a chestionat utilizatori din toată lumea în legătură cu obiceiurile de folosire a internetului, iar răspunsurile au scos în evidenţă schimbări majore în adopţia tehnologiei şi stilul de viaţă în această perioadă.

    Pentru mulţi români, smartphone‑ul a adus o schimbare semnificativă în viaţa de zi cu zi. Chiar dacă acest lucru se reflectă la nivelul tuturor categoriilor demografice, tinerii folosesc cel mai mult smartphone-ul ca un asistent personal. Astfel, 91% dintre tinerii de sub 25 de ani utilizează smartphone‑uri, faţă de 24% în urmă cu 4 ani. Pentru ei, smartphone-ul a început să înlocuiască computerul: utilizarea calculatorului a scăzut de la 88% în 2012 la 79% în 2016. Telefonul inteligent reprezintă şi principala sursă de informaţii, 73% dintre tineri apelând la motoare de căutare pe dispozitivul mobil, în vreme ce 79% vizitează platforme de social media.

    La nivel global, aproximativ o treime dintre utilizatorii de smartphone accesează internetul mai des de pe smartphone decât pe computer. În România, procentajul acestora este de 38%; mai mult, doar 17% dintre utilizatorii de smartphone de la noi mai folosesc preponderent computerul pentru a intra pe internet.

    „Informaţia se transmite din ce în ce mai rapid, iar trendurile tehnologice odată cu ea”, remarcă Marius Lăzărescu, fondator al agenţiei Today’s. „Chiar cei de la Google afirmau anul trecut că revoluţia dispozitivelor mobile este mai mare decât orice au văzut până acum, raportându-se la istoria recentă şi la gradul de preluare a tehnologiei.” Mobilul a început să preia din ce în ce mai mult timp dedicat internetului, însă nu va elimina folosirea altor dispozitive mobile, spune Marius Lăzărescu. „Consumatorul foloseşte, în medie, în funcţie de ţară, între trei şi şase dispozitive mobile pentru a accesa informaţiile online. Trebuie avut în vedere că la nivel global trei din patru site-uri se încarcă în mai mult de 10 secunde, iar acest lucru scade dramatic rata de conversie şi generează frustrare pentru consumator.”

    Răspândirea reţelelor mobile şi finanţarea terminalelor de către operatori au făcut foarte accesibilă deţinerea unui dispozitiv mobil, crede Bogdan Tudor, CEO al StarTech Team. „În paralel, telefoanele au devenit din ce în ce mai puternice, iar ecranul acestora a devenit mai generos, ceea ce a facilitat folosirea lor pentru funcţii ca navigarea pe internet sau folosirea de aplicaţii, determinând astfel explozia la care asistăm în acest moment.”

    Nicio afacere nu mai poate să ignore, în aceste condiţii, tendinţele tehnologice cu impact major în schimbarea comportamentului consumatorilor. În condiţiile în care această tendinţă se va menţine, consumatorii vor fi mai tentaţi să folosească un terminal mobil pentru interacţiunea cu orice afacere, spune Bogdan Tudor. „Toate businessurile trebuie să îşi definească o strategie de tip «mobile first», în care aceste tendinţe să se afle în centrul strategiei de dezvoltare. În acest moment, oportunitatea de transformare şi de creştere a cotei de piaţă se traduce în viteza de execuţie în această direcţie. Cei care vor acţiona decisiv exploatând aceste tendinţe vor fi câştigătorii de mâine.”

    În acelaşi timp, oamenii folosesc mai multe dispozitive decât în trecut. Întrebaţi în 2012 în legătură cu ce dispozitive utilizează – smartphone, tabletă sau computer -, 50% dintre români au răspuns că folosesc un singur dispozitiv, 10% două şi doar 2% toate cele trei. La finalul lui 2016, cei mai mulţi dintre români (31%) spun că utilizează două dispozitive (unul singur – 25%, trei dispozitive – 15%).

    „După analiza unui volum de date la nivel internaţional (prin prisma accesului la conturi de pe toate continentele) am înţeles un fenomen foarte interesant, dar explicabil, pentru anumite ţări mai puţin dezvoltate (şi nu mă refer neapărat la continentul european)“, spune Adrian Enache, fondator al companiei OmniPerform. Locuitorii acestor ţări au sărit pur şi simplu etapa de achiziţie a unei tablete sau a unui laptop, lucru datorat probabil preţului prea mare. În momentul apariţiei unor smartphone-uri care au reuşit să acopere nevoile acestor consumatori la sume extrem de accesibile, adopţia s-a întâmplat într-un timp record. „Există ţări cu o penetrare de peste 90% a smartphone-urilor care a adus de la sine şi trafic extrem de mic din laptopuri şi desktopuri. Un alt exemplu care poate fi dat este chiar Ziua Oamenilor Singuri, organizată în China, în 2016, zi în care 82% din comenzile în valoare de 18 miliarde de dolari au fost făcute de pe smartphone-uri.”