Tag: Adobe

  • Datele a 7,5 milioane de clienţi ai companiei de software Adobe au fost făcute publice pe internet

    Adobe s-a ocupat de vulnerabilitate în aceeaşi zi în care aceasta a fost descoperită, pe 19 octombrie, a declarat persoana respectivă. Producătorul de software din San Jose, din California, a declarat că a oprit accesul publicului la o bază de date cu adresele de e-mail ale clienţilor săptămâna trecută, potrivit unei postări pe blog.

    „Această problemă nu a fost legată şi nici nu a afectat funcţionarea produselor sau serviciilor Adobe de bază”, se arată în comunicat. „Analizăm procesele noastre de dezvoltare pentru a preveni apariţia unei probleme similare în viitor.”

    Un cercetător a găsit, de asemenea, datele de identificare ale clienţilor, starea abonamentului şi situaţia plăţilor, potrivit site-ului Comparitech, care a raportat pentru prima dată problema de securitate. Informaţiile nu includeau parole sau informaţii financiare, a spus Adobe în postare.

    Adobe este lider de piaţă în software-ul de creaţie, cu produse care includ aplicaţiile Photoshop, Illustrator, InDesign şi Premiere. Recenta scurgere de date este mult mai mică decât cea din 2013, când hackerii au furat nume de utilizator şi parole criptate pentru 38 de milioane de clienţi.

  • FOCA si Mo. Povestea serialului RObotzi

    FOCA si Mo – fenomen national

    Robotii FOCA si Mo au devenit un adevarat fenomen social. gandul
    va invita sa-i cunoasteti pe creatorii lor. Mo, un robot burtos si
    ruginit de la prea mult alcool, si FOCA, prietenul lui intelectual
    fabricat din aluminiu, s-au nascut in urma cu vreo 3 luni si de
    atunci au cucerit internetul. Numai luna trecuta, peste un milion
    de vizitatori unici au vazut episoadele in care cei FOCA si Mo
    dezbat de la problema tatuajelor la starea prieteniei lor. gandul
    va prezinta povestea din spatele creatiei serialului de animatie
    RObotzi, care a ajuns acum la episodul al 12-lea si care a atras
    atentia gigantului Adobe. Compania de software i-a invitat
    saptamana trecuta pe creatori la o conferinta, la Bucuresti, pentru
    a povesti cum s-au nascut RObotzii FOCA si Mo.

    Cititi mai multe despre FOCA si Mo si povestea serialului
    RObotzi pe www.gandul.info

  • Apple vrea sa ucida Flash

    Lucrurile s-au schimbat de atunci, Adobe reusind sa impuna doua
    standarde de facto cu o enorma raspandire (PDF si Flash), in vreme
    ce Apple a devenit jucatorul cel mai important in zona mobila, cu
    iPod, iPhone si iPad. Iar aici s-a produs ciocnirea: Apple nu vrea
    Flash in aceste produse si nu este incantat nici de versiunea
    pentru Mac.

    Citeste mai multe in
    “Victime si amenintari sau de ce vrea Apple sa ucida
    Flash-ul”

  • MFP: Marile grupuri IT americane au inregistrat cresteri in Romania anul trecut

    Cea mai buna evolutie anul trecut a consemnat-o producatorul de solutii IT IBM Romania, care a raportat o crestere de 23% atat a cifrei de afaceri, la 187,7 milioane lei (50,9 milioane euro), cat si a profitului net, la 14,8 milioane lei (4 milioane euro).

    Totodata, producatorul de PC-uri si echipamente de birotica Hewlett Packard (HP) a avut in 2008 cea mai mare cifra de afaceri, de 224,3 milioane lei (60,9 milioane euro). In timp ce afacerile companiei au crescut cu 21% fata de 2007, profitul net a coborat cu 27,5%, la 20 milioane lei (5,4 milioane euro).

    Afacerile din Romania ale producatorului sistemului de operare Windows, Microsoft, au urcat anul trecut cu 34,4%, pana la 109,9 milioane lei (29,8 milioane euro), iar profitul net a avut o evolutie slaba, de numai 3,2%, pana la 19,2 milioane lei (5,2 milioane euro).

     

  • Unde se opreste cresterea salariilor

    Exista cazuri in care salariile autohtone pentru anumite functii sunt chiar de doua ori mai mari decat cele din Cehia, Ungaria sau Polonia. Pe ansamblu insa, media la noi se situeaza undeva pe la jumatatea celei din tarile respective, in principal pentru ca salariile de la baza piramidei sunt foarte mici in Romania.

    „La noi salariile mari sunt foarte mari, iar salariile mici sunt foarte mici. Diferenta este mult mai mare decat in alte tari, de aceea valoarea medie a salariilor autohtone este cam la jumatatea celei din Cehia, Ungaria sau Polonia. Daca insa luam si comparam post cu post, sunt unele mai bine platite in Romania decat in Cehia si Ungaria“, spune Madalina Popescu, general manager al Pluri Consultants.

    Pachetul salarial la nivel de top management dintr-o companie multinationala a devenit comparabil cu cel al omologilor lor din tarile central si vest-europene deja de vreo doi-trei ani, iar in ultimul timp, ca urmare a crizei de personal de pe piata autohtona, salariile au devenit comparabile si la nivel de middle management si de specialisti.

    Un top manager de multinationala castiga anual intre 100.000 si 300.000 de euro, iar specialistii in resurse umane spun ca in cazul lor, in acest an salariile nu vor mai inregistra cresteri mai mari de 10-12%, fata de 30-40%, cat s-au inregistrat anul trecut.

    Head-hunterul George Butunoiu, care a recrutat anul trecut 50 de manageri, recunoaste ca salariul cel mai mare negociat pana acum a fost de 35.000 de euro, dar ca pe piata exista si salarii mai mari. Anul trecut, cele mai active domenii din punctul de vedere al cresterilor salariale au fost sectorul financiar, al bunurilor de consum, industria si tehnologia.

    Panos Manolopoulos, managing partner al companiei de executive search Stanton Chase, spune ca salariile cele mai mari au fost in sectorul bancar, urmate de domeniul bunurilor de consum si domeniul tehnologic. Pentru 2008 insa, Manolopoulos crede ca vor veni puternic din spate constructiile, serviciile si sectorul imobiliar.

    „In cazul multinationalelor, salariile pentru posturile de top sunt mai aproape de cele occidentale, pentru ca posturile respective fac parte din organigrama aprobata de companiamama“, spune Manolopoulos. Fiecare post are alocat cate un buget, iar pachetul salarial a inceput sa devina comparabil cu cele occidentale de cand Romania a inceput sa inregistreze crestere economica si nu a mai fost considerata o tara cu risc.

    Daniela Necefor, managing partner al Total Business Solutions, spune ca in domeniul bancar, in IT, in domeniul financiar si in vanzari, salariile sunt la fel ca acelea din tarile din vestul Europei, precum Germania, Franta, Italia, indiferent de post.

    „Un student care are experienta de un an cere pentru un post de contabil entry-level 600 de euro“, spune Necefor.

    In vanzari, situatia este similara. Un director regional de vanzari italian din industria auto (care se ocupa de tarile din Europa) are un salariu de 3.500 de euro (la care se adauga pachetul de beneficii), la fel cat are un director national de vanzari de la noi.

    „Anul trecut, angajatorii au fost luati de val si au marit salariile, dar incep sa-si dea seama ca nu pot sustine aceste costuri. Daca vor sa ramana in piata, anul acesta cresterile nu trebuie sa depaseasca 10%. Deja stiu un caz de o companie din IT care vrea sa-si reduca activitatea pe piata romaneasca, pentru ca salariile au devenit mai mari decat in Vest“, afirma Daniela Necefor.

    Salariile din IT sunt printre cele mai competitive din mediul privat, ca urmare a valului de investitori care au intrat in ultimii ani pe piata. Un programator senior castiga intre 1.800 si 2.500 de euro, in timp ce salariul unui program manager variaza intre 2.000 si 4.000 de euro.

    Alexandru Costin, country manager al Adobe Romania, considera ca salariile oamenilor din IT sunt „cam umflate“, in special datorita cererii foarte mari. „Nu sunt insa excesiv umflate decat daca sunt comparate cu alte industrii. In IT cred ca exista un echilibru intre competente si salarii; nimeni nu plateste foarte mult pe o persoana care nu este foarte capabila.“

    Potrivit previziunilor specialistilor de la firma de consultanta in resurse umane Mercer, daca in 2007 un manager general avea un salariu de baza mediu brut de 12.000 de euro pe luna, iar avansul salarial estimat pentru aceasta functie este cuprins intre 9,3% si 12% anual, sefii de organizat ii ar putea castiga, in medie, pana la 13.500 de euro lunar in 2008.

    Salariile managerilor din esalonul al doilea vor creste aproximativ in acelasi ritm, astfel incat un sales & marketing manager va castiga, in medie, 6.300 de euro pe luna, iar un director financiar peste 6.000 de euro.

    La aceste sume se adauga insa pachetul de compensatii si beneficii, ceea ce face ca veniturile totale sa ajunga sa fie in realitate mult mai mari. In ceea ce priveste pozitiile de top, cel mai bine platiti sunt directorii bancilor, ale caror salarii nete variaza intre 12.500 si 18.300 de euro lunar, suma la care se adauga diverse beneficii precum masina de serviciu, telefon, laptop, asigurare medicala pentru intreaga familie, pensie privata, cheltuieli de calatorie, optiuni pentru studii, procent din profit.

    Pe locul al doilea dupa serviciile bancare, aproape la egalitate, se afla managerii din telecom si IT&C si cei din retail, unde un CEO castiga intre 7.500 si 15.000 de euro net pe luna, arata un studiu realizat de Stanton Chase.

    „Un project manager pentru un santier mare de constructii, un om care conduce un proiect de 200 pana la 500 de milioane de euro are un salariu intre 6.000 si 9.000 de euro. Sau sunt oameni de vanzari in Romania cu salarii care ajung la 4.000-4.500 de euro pe luna. Acestia sunt bani oriunde in Europa. Ca sa nu mai vorbim in SUA, unde salariile sunt mai mici“, spune Madalina Popescu.

    Astfel de salarii atrag in Romania, pe pozitii de middle management, si francezi sau germani – in general proveniti din zonele care se confrunta cu o rata mare de somaj. In Romania, in zonele puternic dezvoltate – Bucuresti, Cluj, Timisoara, Sibiu, Constanta – somajul este negativ, in timp ce si Franta si Germania, de exemplu, au un somaj de aproape 8%.

    „Sunt zone intregi din Franta sau Germania puternic industrializate care au someri multi. Si prefera sa vina in Romania, pentru ca la acelasi nivel cu specialistii roma ni, ei au un nivel de competenta mai ridicat. Un salariu de 2.000 de euro pe luna e un salariu bun si in Franta si in Germania. E un venit corect, din care poti sa traiesti“, comenteaza Popescu.

  • INTERVIU: Seful Adobe, in inspectie

    Din sala unde a avut loc intalnirea intre CEO-ul Adobe si angajatii din Romania au fost scoase din timp consolele de jocuri Wii si masa de ping-pong, si daca masa de biliard ar fi fost mai usoara, ar fi avut aceeasi soarta. Singurul motiv pentru relocarea temporara a fost spatiul, insuficient in faza initiala, pentru a-i adaposti pe toti cei 60 de angajati ai Adobe Romania. Compania americana are o politica pe care o aplica oriunde in lume, incercand sa combine orele de activitate ale angajatilor cu perioade de relaxare. Chiar si mobilierul sau designul birourilor incearca sa reproduca in detaliu mediul in care lucreaza angajatii din Statele Unite sau de oriunde exista filiale Adobe.

    Concluzia lui Bruce Chizen a fost ca romanii de la Adobe sunt talentati, singura problema fiind faptul ca sunt prea putini. Compania are inchiriate doua etaje dintr-o cladire de birouri in care ar putea incapea cateva sute de persoane, iar unul din ele este subinchiriat altei companii, in asteptarea momentului cand spatiul suplimentar va deveni necesar. Biroul de cercetare-dezvoltare al Adobe in Romania a fost construit avand la baza oamenii de la Interakt, compania cumparata acum putin mai mult de un an pentru cateva milioane de euro de la Alexandru Costin si Bogdan Ripa, deveniti manageri ai filialei. La aceasta prima evaluare la nivel de CEO, echipa romaneasca a trecut cu bine.

    Bruce Chizen, CEO-ul Adobe Corporation, si-a prezentat asteptarile pe care le are de la filiala locala intr-un interviu acordat in exclusivitate Business Magazin.

    BUSINESS Magazin: Sunt intr-adevar birourile de aici identice cu cele din SUA, de la sediul central al Adobe?
    Bruce Chizen: Foarte similare. Avem o filozofie globala, incercand sa oferim angajatilor un loc grozav in care sa lucreze oriunde ar fi asta. Suntem o afacere care depinde de proprietatea intelectuala, adica a creierelor care lucreaza pentru noi, si daca le oferi un loc placut unde sa lucreze, sunt productivi. Cheltuim milioane de dolari anual pe lucruri ca bauturi gratuite sau dulciuri, aparent neimportante, dar oamenilor le place asta. E una dintre metodele de a-i pastra motivati.

    BUSINESS Magazin: Adobe e unul dintre cei mai doriti angajatori, dupa cateva clasamente din Statele Unite, alaturi de companii ca Google sau Microsoft. De ce?
    Bruce Chizen: Totul incepe cu pretuirea angajatilor, cu mediul bun oferit. Diferentierea noastra fata de Google (clasat superior in clasamente, n.red.) e faptul ca oferim un mediu deschis, oricine poate sa vina sa ne viziteze, executivii nu sunt tratati diferit. Eu de exemplu nu am un loc de parcare al meu, nu am un bufet doar pentru mine, mananc alaturi de toti ceilalti angajati, orice angajat poate sa trimita e-mail-uri managementului si fiecare dintre noi raspunde… Uneori nu le plac raspunsurile, dar raspundem mereu… Asta e valabil pentru birourile noastre de oriunde, raspund si la e-mail-uri venite de la angajati din Romania.

    BUSINESS Magazin: In Romania aveti 60 de angajati si aveti aproape 7.000 in lume. Cat de important este acest centru?
    Bruce Chizen: E foarte important. Tot timpul incercam sa deschidem noi centre de R&D in zonele unde credem ca putem gasi suficienti oameni buni, pentru ca nu gasim in SUA toti oamenii talentati de care avem nevoie. Am avut mare succes in India, apoi cu cel din Hamburg, avem si un mic centru in Beijing. Speranta noastra este sa avem 300-400 de oameni in urmatorii doi ani in Romania. Angajam 10-15 oameni in fiecare trimestru. Am vrea sa angajam mai multi, dar trebuie sa-i gasim pe cei buni. Pentru ca facem cercetare-dezvoltare de nivel inalt, nu e outsourcing, nu e munca de baza. E stiinta calculatoarelor in toata regula si de aceea e si greu sa gasesti talente.

    BUSINESS Magazin: Dar din punctul de vedere al vanzarilor realizate aici?
    Bruce Chizen: Vedem Romania mai putin ca o piata de desfacere si mai mult ca un excelent loc pentru cercetare si dezvoltare de produse. Ma uit la productivitatea centrului din Romania si e probabil unul dintre cele mai productive centre de R&D pe care le avem in lume.

    BUSINESS Magazin: Produsele Adobe sunt relativ scumpe, unele dintre ele depasesc 1.000 $. Aveti politici de pret diferite pentru tarile emergente? Cand ar putea deveni Romania o piata de vanzare?
    Bruce Chizen: Acum, vanzarile in Romania sunt foarte mici, in mare parte datorita pirateriei, dar in cativa ani lucrurile se vor schimba. Lumea trebuie sa inteleaga ca din totalul veniturilor, 20% se duc la cercetare-dezvoltare. Daca lumea nu ne-ar cumpara produsele, nu ne-am fi permis sa cumparam filiala pe care o avem acum in Romania. Si da, avem politici de pret distincte, bazandu-ne pe nivelul pietei, tinem cont de competitie, de cat ne costa sa facem afaceri aici. Ne uitam la fiecare piata diferit, iar jumatate din veniturile companiei provin din afara SUA, cu 30-35% din Europa si in jur de 20% in Asia. Dar acum ne uitam la Romania ca la un loc grozav pentru R&D.

    BUSINESS Magazin: La ce se lucreaza din Romania acum?
    Bruce Chizen: Unelte web 2.0, dar inca nu pot vorbi acum de ele, urmeaza sa fac un anunt in viitorul apropiat. Despre cele care pot spune, e vorba de platformele Flex si AIR, care au foarte multe functii interesante. Partea de Ajax din AIR e iarasi o activitate importanta aici.

    BUSINESS Magazin: Multi dintre dezvoltatorii web din Romania se intreaba ce se intampla cu formatul flash al Adobe.
    Bruce Chizen: Foarte multe, e critic pentru dezvoltarea Adobe. In primul rand lucram la un nou flash player, am anuntat ca adaugam suport H.264 (un standard de compresie video, n.red.). Asta inseamna ca va face cu secventele video aceleasi lucruri, doar ca vor fi clipuri in format de inalta definitie. Vom putea sa luam video-uri obisnuite si sa le transformam automat in clipuri high definition. In momentul acesta, deja 70% sau chiar mai mult din clipurile pe care le urmarim pe internet folosesc tehnologia noastra.

    BUSINESS Magazin: Sunt programatorii romani diferiti de cei americani?
    Bruce Chizen: Din cate imi dau eu seama, nu sunt diferiti. Sunt toti isteti (rade). Ce m-a surprins e cat de bine vorbesc engleza. Mi-era teama de o bariera de comunicare. Dar sunt oameni aici care vorbesc engleza mai bine decat mine. Singura constrangere pe care o avem de a creste centrul din Romania este piata de talente.

    BUSINESS Magazin: Spuneti ca produsele Adobe sunt folosite de aproape toti cei care folosesc calculatorul si internetul. Dar marca Adobe nu este la fel de cunoscuta ca altele, Microsoft fiind cel mai bun exemplu, iar produsele companiei sunt percepute ca fiind destinate unui public specializat.
    Bruce Chizen: Noi suntem catalizatori („enablers“). Adobe este peste tot, e aproape ca oxigenul. Cand te trezesti dimineata si citesti ziarul, fonturile din articole sunt probabil facute de noi, aranjarea in pagina s-a facut cu Adobe. Cand intri pe internet, animatiile cel mai probabil folosesc flash, clipurile video sunt poate prelucrate cu Adobe Premiere, paginile web au fost facute cu Dreamweaver, daca te duci la cinema efectele speciale au fost facute probabil cu produsele noastre. Si as putea continua la nesfarsit. Faptul ca brandul nostru nu e la fel de activ si cunoscut ca ale competitiei e in regula. Cata vreme cei preocupati de calitatea produselor lor folosesc Adobe si le cumpara, e ok. Suntem o companie cu o cifra de afaceri de 3,1 miliarde $, avem o capitalizare bursiera de 27 de miliarde $. Ne place sa ne gandim la noi ca fiind mai tacuti si in spatele scenei. Si chiar daca multi nici macar nu realizeaza ca folosesc tehnologiile noastre, e ok. Pentru ca altii ne cumpara produsele.


    Mic Glosar Adobe

    Dreamweaver – aplicatie pentru crearea de pagini web, achizitionata de Adobe in 2005 prin preluarea companiei Macromedia
    AJAX – o colectie de tehnologii pentru dezvoltarea de pagini web dinamice, care permite actualizarea unei parti dintr-o pagina web fara a reactualiza intreg continutul uneia
    Flash – format proprietar Adobe folosit ca interfata cu utilizatorul. Flash Player este unul dintre cele mai raspandite forme sub care se regaseste continutul video pe internet (de exemplu YouTube)
    AIR – reprezinta acronimul de la Adobe Integrated Runtime, o colectie de aplicatii ale companiei, recent lansata. Noutatea principala e faptul ca aplicatiile web vor putea sa fie folosite si in afara site-ului, chiar in lipsa conexiunii la internet.

  • Adobe intra in joc

    Cand – in urma cu cateva luni – am virat spre Linux, unul dintre primele lucruri pe care le-am constatat a fost ca marea majoritate a siturilor web pe care le vizitam imi cereau sa instalez o anumita componenta numita Macromedia Flash Player. Nu era pre-instalata deoarece politica obisnuita a distributiilor Linux este sa impacheteze doar software liber (free software sau open source), iar Flash – desi gratuit – este un produs proprietar, apartinand companiei Adobe, care in decembrie 2005 a cumparat cu 3,4 miliarde de dolari firma Macromedia. N-a fost nicio problema sa instalez componenta, iar intamplarea mi-a adus aminte ca succesul unei tehnologii este major atunci cand atinge ubicuitatea. E peste tot. De aici mai exista un singur pas catre succesul deplin: tehnologia devine invizibila. Uitam de ea, intra in sfera implicitului. Flash Player este un soft care a devenit invizibil: e instalat pe aproape toate computerele de pe planeta, iar majoritatea utilizatorilor nici nu stiu ca exista.

    Adobe este o companie renumita mai cu seama pentru autoritatea cu care domina lumea graficii computerizate si a tipografiei digitale. Photoshop si Illustrator par sa nu aiba inca rivali, Dreamweaver este unealta cea mai folosita de web-designeri, iar in zona desktop publishing InDesign a ramas cu un singur concurent, QuarkXPress. Ceea ce este insa special la Adobe este ca, pe langa omniprezentul Flash, mai detine o tehnologie care a atins ubicuitatea: PDF (Portable Document Format) – standardul de facto pentru forma imprimabila a documentelor si o varianta pentru orice forma de prezentare (de pilda interfata grafica a sistemului MacOS X se bazeaza pe PDF). Ceea ce leaga Flash si PDF este faptul ca ambele sunt independente de platforma hard si de sistemul de operare. Detinand un arsenal atat de puternic, atat pe desktop cat si pe web, Adobe avea mai multe optiuni de dezvoltare, iar analistii pietei IT asteptau de mai multa vreme urmatoarea miscare. Ipoteza cea mai vehiculata era ca Adobe va ataca piata CAD (Computer Aided Design), dominata de Autodesk.

    Adobe a ales insa o strategie mai interesanta. In vara acestui an, a lansat AIR (Adobe Integrated Runtime) – un mediu independent de sistemul de operare pentru dezvoltare de aplicatii web complexe, folosind atat Flash cat si Ajax. Ceea ce este special la AIR este faptul ca aplicatiile pot functiona atat in web, cat si pe desktop, fiind din aceasta perspectiva asemanatoare cu JavaFX de la Sun. Tot in aceasta zona joaca si Mozilla (cu XUL – XML User interface Language) si Microsoft Silverlight (care se vrea mai degraba o alternativa la Flash). Desi Google este mai interesat de serviciile web si mizeaza pe Ajax, anul acesta a lansat versiunea beta a unui program numit Google Gears, care permite rularea offline (deci pe calculatorul local) a serviciilor pe care le ofera pe web, vizand astfel acelasi obiectiv al integrarii intre desktop si web. Una dintre primele aplicatii AIR semnificative a fost dezvoltata de eBay si este spectaculoasa prin faptul ca nu mai apeleaza la browser, instaland practic o interfata integrata cu web-ul.

    Insa AIR pare sa fie doar inceputul, pentru ca zilele trecute Adobe a facut o miscare surprinzatoare, achizitionand compania Virtual Ubiquity, care a dezvoltat un procesor de text online extrem de puternic numit Buzzword. Spre deosebire de serviciile similare furnizate de Google si Zoho, ambele bazate pe tehnologia Ajax, Buzzword este dezvoltat folosind Flash si mediul de dezvoltare Adobe Flex, depasindu-si rivalii in privinta abilitatilor grafice si a mixarii de continut multimedia. Tot zilele trecute, Adobe a lansat Share, un soft care permite partajarea si editarea colaborativa a documentelor intr-un mod similar cu posibilitatile oferite de Google si Zoho. De exemplu, un document poate fi deschis pentru un grup de utilizatori fie pentru revizie si adnotare, fie pentru editare, mecanismele de control al versiunilor furnizand informatii privind contributiile colaboratorilor. Este cat se poate de posibil ca Adobe sa-si extinda gama de produse AIR si cu alte aplicatii de birou, ceea ce nu poate decat sa ingrijoreze atat pe Google si Zoho, cat si pe Microsoft – mai ales ca Buzzword (si probabil alte aplicatii) va putea functiona in mod similar in browser si pe desktop.

    Ceea ce pana nu demult era doar o tendinta devine realitate curenta: diferentele dintre aplicatiile locale si cele din web se estompeaza si banuiesc ca nu mai e mult pana cand browserul web va disparea. Desktop-ul va fi, de fapt, un browser.

  • Adobe intra in joc

    Cand – in urma cu cateva luni – am virat spre Linux, unul dintre primele lucruri pe care le-am constatat a fost ca marea majoritate a siturilor web pe care le vizitam imi cereau sa instalez o anumita componenta numita Macromedia Flash Player. Nu era pre-instalata deoarece politica obisnuita a distributiilor Linux este sa impacheteze doar software liber (free software sau open source), iar Flash – desi gratuit – este un produs proprietar, apartinand companiei Adobe, care in decembrie 2005 a cumparat cu 3,4 miliarde de dolari firma Macromedia. N-a fost nicio problema sa instalez componenta, iar intamplarea mi-a adus aminte ca succesul unei tehnologii este major atunci cand atinge ubicuitatea. E peste tot. De aici mai exista un singur pas catre succesul deplin: tehnologia devine invizibila. Uitam de ea, intra in sfera implicitului. Flash Player este un soft care a devenit invizibil: e instalat pe aproape toate computerele de pe planeta, iar majoritatea utilizatorilor nici nu stiu ca exista.

    Adobe este o companie renumita mai cu seama pentru autoritatea cu care domina lumea graficii computerizate si a tipografiei digitale. Photoshop si Illustrator par sa nu aiba inca rivali, Dreamweaver este unealta cea mai folosita de web-designeri, iar in zona desktop publishing InDesign a ramas cu un singur concurent, QuarkXPress. Ceea ce este insa special la Adobe este ca, pe langa omniprezentul Flash, mai detine o tehnologie care a atins ubicuitatea: PDF (Portable Document Format) – standardul de facto pentru forma imprimabila a documentelor si o varianta pentru orice forma de prezentare (de pilda interfata grafica a sistemului MacOS X se bazeaza pe PDF). Ceea ce leaga Flash si PDF este faptul ca ambele sunt independente de platforma hard si de sistemul de operare. Detinand un arsenal atat de puternic, atat pe desktop cat si pe web, Adobe avea mai multe optiuni de dezvoltare, iar analistii pietei IT asteptau de mai multa vreme urmatoarea miscare. Ipoteza cea mai vehiculata era ca Adobe va ataca piata CAD (Computer Aided Design), dominata de Autodesk.

    Adobe a ales insa o strategie mai interesanta. In vara acestui an, a lansat AIR (Adobe Integrated Runtime) – un mediu independent de sistemul de operare pentru dezvoltare de aplicatii web complexe, folosind atat Flash cat si Ajax. Ceea ce este special la AIR este faptul ca aplicatiile pot functiona atat in web, cat si pe desktop, fiind din aceasta perspectiva asemanatoare cu JavaFX de la Sun. Tot in aceasta zona joaca si Mozilla (cu XUL – XML User interface Language) si Microsoft Silverlight (care se vrea mai degraba o alternativa la Flash). Desi Google este mai interesat de serviciile web si mizeaza pe Ajax, anul acesta a lansat versiunea beta a unui program numit Google Gears, care permite rularea offline (deci pe calculatorul local) a serviciilor pe care le ofera pe web, vizand astfel acelasi obiectiv al integrarii intre desktop si web. Una dintre primele aplicatii AIR semnificative a fost dezvoltata de eBay si este spectaculoasa prin faptul ca nu mai apeleaza la browser, instaland practic o interfata integrata cu web-ul.

    Insa AIR pare sa fie doar inceputul, pentru ca zilele trecute Adobe a facut o miscare surprinzatoare, achizitionand compania Virtual Ubiquity, care a dezvoltat un procesor de text online extrem de puternic numit Buzzword. Spre deosebire de serviciile similare furnizate de Google si Zoho, ambele bazate pe tehnologia Ajax, Buzzword este dezvoltat folosind Flash si mediul de dezvoltare Adobe Flex, depasindu-si rivalii in privinta abilitatilor grafice si a mixarii de continut multimedia. Tot zilele trecute, Adobe a lansat Share, un soft care permite partajarea si editarea colaborativa a documentelor intr-un mod similar cu posibilitatile oferite de Google si Zoho. De exemplu, un document poate fi deschis pentru un grup de utilizatori fie pentru revizie si adnotare, fie pentru editare, mecanismele de control al versiunilor furnizand informatii privind contributiile colaboratorilor. Este cat se poate de posibil ca Adobe sa-si extinda gama de produse AIR si cu alte aplicatii de birou, ceea ce nu poate decat sa ingrijoreze atat pe Google si Zoho, cat si pe Microsoft – mai ales ca Buzzword (si probabil alte aplicatii) va putea functiona in mod similar in browser si pe desktop.

    Ceea ce pana nu demult era doar o tendinta devine realitate curenta: diferentele dintre aplicatiile locale si cele din web se estompeaza si banuiesc ca nu mai e mult pana cand browserul web va disparea. Desktop-ul va fi, de fapt, un browser.

  • Adobe, la cumparaturi in Romania

    Americanii de la Adobe scaneaza piata romaneasca si statele din regiune in vederea deschiderii unui centru de cercetare si dezvoltare. Daca va opta pentru Romania, Adobe ar urma sa cumpere o companie locala de software pe care sa o transforme in platforma pentru dezvoltarea ulterioara.

     

    Trei reprezentanti ai companiei americane, in frunte cu Digby Horner, senior vice president Engineering Technologies Group din cadrul Adobe, au fost saptamana trecuta la Bucuresti pentru a studia oportunitatea deschiderii unui birou in Romania.

     

    Vizita a inclus o intalnire cu ministrul comunicatiilor Zsolt Nagy si cu Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei de IT&C din Camera Deputatilor. Pana acum, americanii de la Adobe au mai studiat, printre altele, si pietele din Rusia si Cehia.

     

    Deocamdata, oficialii companiei nu au luat o decizie referitoare la locatia finala a viitorului centru, insa spun ca acest pas va fi cu siguranta facut intr-una dintre tarile Europei Centrale si de Est. Adobe a deschis deja centre de research & development in China si India – tara in care Adobe a angajat 600 de programatori in doua campusuri.

     

    Un rol important in negocieri il are antreprenorul american de origine romana George Haber, a carui avere este estimata la 100 de milioane de dolari. „Eu cred ca Adobe va alege Romania“, a declarat Haber in exclusivitate pentru BUSINESS Magazin. Luand in calcul acest scenariu, Haber este de parere ca varianta pentru care va opta Adobe va fi aceea a achizitionarii unei companii locale de software. Mai exact, a Interakt, companie in care George Haber este chairman si actionar minoritar.

     

    Fondata in urma cu cinci ani, Interakt este controlata de doi tineri antreprenori –  Bogdan Ripa, CEO si Alexandru Costin, presedintele diviziei de produse -, fiind specializata in crearea de instrumente software profesionale pentru dezvoltarea de web site-uri. Nota bene: Interakt este partener Macromedia, companie preluata de Adobe in aprilie 2005, intr-o tranzactie evaluata la aproximativ 3,4 miliarde de dolari. De ce ar cumpara Adobe o companie locala in loc sa faca o investitie greenfield?

     

    Logica unei astfel de achizitii ar sta in economia de timp si, implicit, de bani, pentru ca o echipa ca aceea pe care o are Interakt acum s-ar forma in doi-trei ani, dupa estimarea lui George Haber. In opinia acestuia, Interakt ar putea fi vanduta pentru cateva zeci de milioane de dolari, un „deal“ care, daca se va materializa, l-ar putea egala pe cel incheiat de presedintele GeCAD Radu Georgescu cu Microsoft. Desi valoarea exacta a acestei tranzactii nu a fost facuta publica, estimarile din piata vorbesc despre un contract de 10-20 de milioane de dolari.

     

    Practic, Interakt ar urma sa fie cumparata pentru cei 30 de specialisti ai sai, nu neaparat pentru rezultatele sale financiare. Oricum, compania a crescut in 2003 si 2004 cu 150%, inregistrand anul trecut un salt de 100%. Potrivit rezultatelor publicate pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, Interakt a avut in 2004 o cifra de afaceri de 567.000 de dolari si un profit brut de 140.000 de dolari, proprietarii estimand ca in urmatorii trei ani vor avea cresteri in parametri asemanatori.

     

    Daca se vor decide pentru Romania, americanii de la Adobe nu ar face altceva decat sa replice modelul altor corporatii din zona IT&C care si-au deschis centre de cercetare si dezvoltare la Bucuresti, Timisoara sau Iasi. Este cazul Oracle, Siemens VDO, Alcatel si, mai nou, al celui mai mare portal de cumparaturi al lumii, Amazon. Oracle are in Romania 350 de angajati in centrele de servicii si tehnologie si va mai angaja inca 300 pana in luna mai, urmand sa devina astfel cel mai mare centru de R&D al unei mari companii software.

     

    Investitiilor in centre de cercetare si dezvoltare li se adauga doua achizitii de tehnologie facute de Microsoft: cumpararea softului antivirus RAV, dezvoltat de compania GeCAD si tranzactia de la inceputul acestui an prin care compania lui Bill Gates a devenit proprietara unui soft de gestiune a proiectelor, dezvoltat de filiala din Romania a firmei americane UMT.

     

    Ce ar urma sa faca Adobe la Bucuresti? Haber spune ca ar putea sa dezvolte aici nu doar un centru de cercetare/ dezvoltare, ci si un punct de distributie. „Adobe ar urma sa dezvolte software pentru telefonia mobila si software Web 2.0 – o noua tehnologie de dezvoltare a web-site-urilor“, explica George Haber, cel care, dupa ce a vandut doua afaceri (CompCore Multimedia si GigaPixel), a devenit angel investor si actionar in mai multe start-up-uri, cel mai important dintre ele fiind dezvoltatorul de tehnologie pentru telefonia mobila, Mobilygen.

     

    Adobe, companie care impreuna cu Macromedia are vanzari de 2,5 miliarde de dolari/an, este cunoscuta publicului larg si specialistilor prin Adobe Acrobat si Adobe Photoshop. De altfel, primii zece producatori de PC-uri isi livreaza sistemele cu tehnologia PDF preinstalata.

     

    Adobe urmeaza sa adapteze aceste aplicatii si pentru telefoanele mobile, operatiune care ar putea sa aiba loc si in Romania. Echipa Adobe ar putea fi dimensionata pentru inceput la cateva zeci de ingineri software, urmand ca numarul acestora sa creasca la cateva sute. Insa scenariul este valabil doar in conditiile in care Adobe va opta pentru Romania. O noua vizita a delegatiei americane va avea loc in aceasta primavara.

     

    Reversul, pentru ca exista si asa ceva, aglomerarii in Romania a centrelor de cercetare si dezvoltare a corporatiilor IT straine ar putea consta in aparitia unui deficit de personal calificat. Pe de alta parte, integrarea Romaniei in UE ar putea genera o crestere a salariilor in IT. Chiar si asa, avantajul competitiv al Romaniei va ramane valabil: pentru ca salariile IT-istilor romani vor ramane sub nivelul celor practicate in Occident circa 20 de ani de acum inainte. Estimarea a fost facuta de  Alfonso Di Ianni, Senior Vice President Oracle pentru regiunea EMEA – Europa, Orientul Mijlociu si Africa. Bine de stiut pentru Adobe.