BusinessMagazin

Tag: admiratie

  • Povestea românului de 33 de ani care a construit o afacere de sute de milioane de dolari şi a facut afaceri cu Facebook

    La 33 de ani, Sergiu Biriş este antreprenorul de numele căruia se leagă dezvoltarea (şi succesul) Trilulilu, Liverail şi Zonga.

    Liverail este un start-up specializat în livrarea reclamelor video online, pe care l-a fondat în urmă cu şapte ani în Cluj împreună cu Andrei Dunca şi Mark Trefgarne. Sergiu Biriş este acum implicat în Zonga, despre care spune că este un „spin-off“ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC.

    Centrul de dezvoltare software de la Cluj al companiei LiveRail, care a fost achiziţionată în urmă cu un an si jumătate de gigantul Facebook în cadrul unei tranzacţii estimate la 500 mil. dolari, a înregistrat în 2014 afaceri de 7,5 mil. lei, cu 3,5% mai mari decât în 2013, conform datelor de pe pagina web a Ministerului Finanţelor.

    Sergiu Biriş a decis în 2007 că e timpul să aibă un produs propriu şi a lansat Trilulilu, site similar cu YouTube, care a ajuns în trei luni de la lansare printre primele trei site-uri româneşti. În timpul facultăţii, pe care a terminat-o în 2006, Sergiu Biriş avea deja propria afacere, o agenţie de web design, iar în urmă cu şapte ani avea trei idei; una dintre ele a fost Trilulilu, un site românesc de video sharing. „Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional. Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci“, îşi aminteşte fondatorul Trilulilu. După câteva luni de la lansare, Business Magazin le-a propus un interviu, pentru un cover story. „«Vrem!», am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi.

    Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.“

    Nu au vrut să vândă atunci, deşi 80.000 de euro era o sumă colosală după câteva luni de lucru. Mai târziu, în 2007, investitorul Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. „A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri ca să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani“, spunea Sergiu Biriş la BM Storytellers.

    In 2014, Sergiu Biriş a ocupat prima pagină a ziarelor de afaceri în momentul în care Facebook, cea mai mare reţea socială din lume, a cumpărat pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari Liverail, un start-up specializat în livrarea reclamelor video online, pe care l-a fondat în urmă cu şapte ani în Cluj împreună cu Andrei Dunca şi Mark Trefgarne. Sergiu Biriş este acum implicat în Zonga, despre care spune că este un „spin-off“ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC.

  • Viaţă de bancher

    Bancherul  a primit, în cadrul Galei Business Magazin care a celebrat cei mai admirati manageri de pe piata romaneasca, titlul „Cel mai longeviv CEO în topul admiraţilor” a fost premiul acordat lui Radu Gheţea, . „Un premiu care vorbeşte despre longevitate şi despre admiraţie pe de o parte mă bucură, pe de altă parte îmi creează o stare nostalgică, pentru că îmi doresc o activitate profesională cât mai îndelungată. Aş vrea să spun că mă simt în formă pentru a mai activa în acest domeniu fascinant care se cheamă banking“, a spus Gheţea.

  • Singura româncă dintr-un domeniu în care sunt prezente doar multinaţionale

    Antreprenoarea a dezvoltat un model de afacere neobişnuit: dermatocosmeticele Ivatherm sunt produse în Franţa şi vândute în România.

    De formaţie profesională medic, Rucsandra Hurezeanu a pornit afacerea Ivatherm în 2005, după experienţa unui MBA în marketing în Franţa şi un stagiu în cadrul companiei producătoare de medicamente Servier. „Un loc de muncă în Franţa îţi dă foarte multă încredere în forţele proprii”, povesteşte ea. La întoarcerea în România, Rucsandra Hurezeanu lucrat în farma. „Într-o multinaţională există avantaje şi dezavantaje, iar după câţiva ani mi-a venit ideea că pot încerca să construiesc ceva al meu.” Inspiraţia sa a fost stimulată de proprietăţile apei termale ale apelor minerale de la Herculane.

    Marca pe care a construit-o Rucsandra Hurezeanu, plecând de la calităţile apei termale de la Herculane, este singura afacere românească de profil în ciuda faptului că sunt şi alte companii care s-au dezvoltat şi menţinut în domeniul cosmetic.

    Rucsandra Hurezeanu a concesionat în 2005 un izvor – Hercules 1, singurul izvor termosalin; apa ajunge la suprafaţă de la o adâncime de 2.000 m şi este, conform analizelor, microbiologic pură; este îmbuteliată şi transportată, cam o dată pe lună sau la două luni, la două fabrici din Franţa, care sunt contractate de Ivatherm. Apa este folosită pentru fabricarea produselor Ivatherm, ambalate în ceea ce se numeşte ambalajul „primar„ (cutia sau flaconul de cremă), iar apoi aduse la depozitul central de la Târgu-Mureş, unde sunt puse în cutii, li se adaugă prospectele şi îşi încep drumul către rafturile farmaciilor. „Nu am avut probleme să ajungem la vânzare în farmacii; România oferă oportunităţi, nefiind o ţară matură”, spune Rucsandra Hurezeanu, care recunoaşte că nu ar fi fost la fel de facil să dezvolte afacerea în Franţa, unde se lansează în fiecare an zeci de noi mărci. În România, ritmul de creştere al segmentului de dermatocosmetice este favorizat şi de dimensiunile reduse ale acestuia: 15-20 de jucători se luptă pentru vânzări estimate la circa 20 de milioane de euro. Chiar dacă avansul anual se plasează la 5-10% în plină recesiune, situaţia este radical diferită de pieţele mature, unde deopotrivă ponderea consumatorilor, dar şi cheltuielile medii sunt mai mari decât cele de pe plan local.

    Despre începutule afacerii Rucsandra Hurezeanu îşi aminteşte că a fost o perioadă cu o mulţime de frustrări. „Încasările nu erau suficient de mari pentru a acoperi cheltuielile şi tot timpul trebuia să aduc bani «de acasă».” A ales din start poziţionarea produselor în zona beneficiilor medicale, iar acum firma are o întreagă echipă care se ocupă de promovarea produselor la medicii dermatologi din întreaga ţară. Dovadă că alegerea a fost potrivită este că pe anumite categorii de produse (cum ar fi dermatita seboreică şi cuperoza), marca Ivatherm este lider, chiar dacă se duelează cu nume sonore la nivel mondial, ca Avene, Bioderma, Roche Posay, Skincode etc.

  • Singura româncă dintr-un domeniu în care sunt prezente doar multinaţionale

    Antreprenoarea a dezvoltat un model de afacere neobişnuit: dermatocosmeticele Ivatherm sunt produse în Franţa şi vândute în România.

    De formaţie profesională medic, Rucsandra Hurezeanu a pornit afacerea Ivatherm în 2005, după experienţa unui MBA în marketing în Franţa şi un stagiu în cadrul companiei producătoare de medicamente Servier. „Un loc de muncă în Franţa îţi dă foarte multă încredere în forţele proprii”, povesteşte ea. La întoarcerea în România, Rucsandra Hurezeanu lucrat în farma. „Într-o multinaţională există avantaje şi dezavantaje, iar după câţiva ani mi-a venit ideea că pot încerca să construiesc ceva al meu.” Inspiraţia sa a fost stimulată de proprietăţile apei termale ale apelor minerale de la Herculane.

    Marca pe care a construit-o Rucsandra Hurezeanu, plecând de la calităţile apei termale de la Herculane, este singura afacere românească de profil în ciuda faptului că sunt şi alte companii care s-au dezvoltat şi menţinut în domeniul cosmetic.

    Rucsandra Hurezeanu a concesionat în 2005 un izvor – Hercules 1, singurul izvor termosalin; apa ajunge la suprafaţă de la o adâncime de 2.000 m şi este, conform analizelor, microbiologic pură; este îmbuteliată şi transportată, cam o dată pe lună sau la două luni, la două fabrici din Franţa, care sunt contractate de Ivatherm. Apa este folosită pentru fabricarea produselor Ivatherm, ambalate în ceea ce se numeşte ambalajul „primar„ (cutia sau flaconul de cremă), iar apoi aduse la depozitul central de la Târgu-Mureş, unde sunt puse în cutii, li se adaugă prospectele şi îşi încep drumul către rafturile farmaciilor. „Nu am avut probleme să ajungem la vânzare în farmacii; România oferă oportunităţi, nefiind o ţară matură”, spune Rucsandra Hurezeanu, care recunoaşte că nu ar fi fost la fel de facil să dezvolte afacerea în Franţa, unde se lansează în fiecare an zeci de noi mărci. În România, ritmul de creştere al segmentului de dermatocosmetice este favorizat şi de dimensiunile reduse ale acestuia: 15-20 de jucători se luptă pentru vânzări estimate la circa 20 de milioane de euro. Chiar dacă avansul anual se plasează la 5-10% în plină recesiune, situaţia este radical diferită de pieţele mature, unde deopotrivă ponderea consumatorilor, dar şi cheltuielile medii sunt mai mari decât cele de pe plan local.

    Despre începutule afacerii Rucsandra Hurezeanu îşi aminteşte că a fost o perioadă cu o mulţime de frustrări. „Încasările nu erau suficient de mari pentru a acoperi cheltuielile şi tot timpul trebuia să aduc bani «de acasă».” A ales din start poziţionarea produselor în zona beneficiilor medicale, iar acum firma are o întreagă echipă care se ocupă de promovarea produselor la medicii dermatologi din întreaga ţară. Dovadă că alegerea a fost potrivită este că pe anumite categorii de produse (cum ar fi dermatita seboreică şi cuperoza), marca Ivatherm este lider, chiar dacă se duelează cu nume sonore la nivel mondial, ca Avene, Bioderma, Roche Posay, Skincode etc.

  • Antreprenorul român care a eşuat de mai multe ori în afaceri iar apoi a construit un gigant

    A construit din temelii Cris-Tim, a inventat marca Salam Săsesc şi are activităţi pe mai multe pieţe, între care lactatele şi agricultura. El s-a întors recent la conducerea afacerii sale, care vreme de circa opt luni a fost în grija lui Gheorghe Pogea, fost ministru de finanţe.

    Radu Timiş nu crede că spiritul antreprenorial poate fi dobândit, ci pur şi simplu ne naştem sau nu cu simţul banilor şi dă ca exemplu faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie, iar apoi le trimitea el bani acasă. Este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani.

    La începutul lui 1990, s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi de antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent.

     Povestea Cris-Tim a început modest, cu deschiderea unui chioşc de 12 mp în care Timiş a hotărât să vândă alimente, pentru ca în câţiva ani să demareze şi producţia de mezeluri.

  • Dragoş Petrescu, colecţionarul

    Recent, antreprenorul aprecia că, anul acesta, grupul din care fac parte branduri precum Caru’ cu Bere, Hanu’ Berarilor şi, mai nou, Hanul lui Manuc şi Perscăruş din Herăstrău, va avea o creştere a cifrei de afaceri de 22%. Astfel că, potrivit calculelor ZF, “conglomeratul” de restaurante al lui Dragoş Petrescu va trece pentru prima dată de pragul de 100 de milioane de lei cifră de afaceri (mai exact, va încheia anul cu 109 mil. lei).

    În prima jumătate a acestui an antre­pre­norul a preluat operarea restauran­tu­lui Pers­căruş din Herăstrău, a cărui reno­vare a durat trei luni, iar tot anul acesta el a început să administreze un alt restau­rant istoric, Hanul lui Manuc de lângă cen­trul vechi al Ca­pi­talei.

    Dragoş Petrescu a intrat în bu­si­nessul restaurantelor cu grupul City Grill în anul 2004, după ce anterior se im­pli­case cu un alt antreprenor român în lan­ţul de restaurante La Mama. City Grill este acum cea mai puternică afa­cere cu capital autohton din zona restaurantelor, care se bate cu giganţi din fast-food precum McDonald’s, KFC şi Pizza Hut.

    City Grill Lipscani, şi Trattoria Buongiorno de pe Strada Franceză (ambele parte a grupului City Grill), au fost închise de Dragoş Petrescu. Închiderile au venit după ce preşedin­tele Klaus Iohannis a promulgat o lege care interzice funcţionarea de baruri, restau­rante şi cafenele în clădiri cu bulină roşie.

    Petrescu nu închide de tot cele două restaurante, ci urmează să găseasca noi spaţii în care să le poată reloca, fie tot în Centrul Vechi al Capitalei, fie în alte zone circulate.

  • Topul celor mai admiraţi CEO, în schimbare an de an

    Poate cel mai subiectiv demers editorial de pe piaţa românească, catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România se află la a şasea ediţie. O dată în plus este vizibil că admiraţia nu este un dat, iar pentru a dobândi respectul mediului de afaceri privat un manager este importantă imaginea pe care alege sau nu să o construiască, de evoluţia companiei, de interacţiunea cu partenerii, clienţii şi competitorii, de rezultatele afacerii şi aşa mai departe.

    A şasea ediţie a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România realizat de Business Magazin l-a adus în fruntea clasamentului pe Dragoş Pavăl, care a primit anul acesta cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România. Preşedintele şi acţionarul Dedeman a urcat în clasament două poziţii faţă de anul trecut şi ocupă locul întâi în acest clasament. La ediţiile anterioare ale catalogului primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi, în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank. Ediţia de anul trecut l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă.

    De la an la an însă apar tot felul de modificări în acest catalog. De pildă, antreprenorii, care şi-au adjudecat la ediţia din acest an 40% din poziţii, sunt mai puţin numeroşi decât anul trecut (50), dar mai mulţi decât la prima ediţie, când mai puţin de o treime dintre cei mai admiraţi erau anterprenori. Interesant este totuşi că trei sferturi dintre antreprenorii de la ediţia din acest an a catalogului se regăsesc în prima jumătate. Un record al acestui an este faptul că opt antreprenori se găsesc între primii zece cei mai admiraţi manageri; anul trecut erau doar şase antreprenori în top zece, iar în urmă cu şase ani doar trei.  Dealtfel, în clasamentele realizate pe industrii, antreprenorii domină clar în domeniul bunurilor de larg consum (opt din primii zece) sau comerţ şi transporturi (tot opt din primii zece).

    Pe de altă parte, în rândul celor mai admiraţi manageri din România, anul acesta se regăsesc 18 doamne, cu una mai mult decât în ediţia de anul trecut a catalogului, dar sensibil mai multe decât în 2010 (doar şapte).

    În plus, aproape un sfert (23) dintre cei mai admiraţi 100 manageri sunt expaţi, mai mulţi decât la ediţia de anul trecut (13), dar mai puţini decât la prima ediţie a catalogului, când erau 28.

    Una peste alta, an de an, demersul laborios de a alcătui acest catalog este însoţit de o sumedenie de întrebări. Ce este admiraţia? La ce foloseşte? Ce o influenţează? Ce schimbări apar de la un an la altul în privinţa gradului de admiraţie? Catalogul va apărea la începutul lunii noiembrie şi va prezenta care sunt în acest moment cei mai admiraţi 100 de conducători de companii.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România a fost realizat pe baza voturilor a câteva sute de manageri de companii şi consultanţi din toate domeniile de activitate, de la multinaţionale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, în funcţie de dimensiunea companiei pe care o conduc dar şi de dinamismul afacerii şi a domeniului în care activează. Au fost prezenţi şi antreprenori care sunt recunoscuţi pentru implicarea în activitatea companiei.

    Vezi aici mai multe detalii despre cel mai admirat CEO din 2015

  • Cei mai admiraţi manageri din IT&C, în 2015

    A şasea ediţie a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România realizat de Business Magazin l-a adus în fruntea clasamentului pe Dragoş Pavăl, care a primit anul acesta cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România. Preşedintele şi acţionarul Dedeman a urcat în clasament două poziţii faţă de anul trecut şi ocupă locul întâi în acest clasament. La ediţiile anterioare ale catalogului primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi, în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank. Ediţia de anul trecut l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă.

    Poate cel mai subiectiv demers editorial de pe piaţa românească, catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România se află la a şasea ediţie. O dată în plus este vizibil că admiraţia nu este un dat, iar pentru a dobândi respectul mediului de afaceri privat un manager este importantă imaginea pe care alege sau nu să o construiască, de evoluţia companiei, de interacţiunea cu partenerii, clienţii şi competitorii, de rezultatele afacerii şi aşa mai departe.

    Una peste alta, an de an, demersul laborios de a alcătui acest catalog este însoţit de o sumedenie de întrebări. Ce este admiraţia? La ce foloseşte? Ce o influenţează? Ce schimbări apar de la un an la altul în privinţa gradului de admiraţie? Catalogul va apărea la începutul lunii noiembrie şi va prezenta care sunt în acest moment cei mai admiraţi 100 de conducători de companii.

    Admiraţia poate fi privită şi drept un criteriu fără de care un conducător nu poate fi considerat un CEO de succes. Un lider admirat poate reprezenta o motivaţie în plus pentru oamenii din organizaţie pentru a face acel “pas în plus” esenţial, în ultimă instanţă, pentru succesul oricărei companii. Reţeta admiraţiei este completă atunci când sunt punctaţi şi câţiva ani de experienţă în afara ţării sau când avem de-a face cu o carieră consolidată în companii multinaţionale. Pentru toate acestea este însă nevoie de un efort de comunicare sporit şi bine gestionat, derulat pe parcursul întregii cariere. Buna reputaţie, admiraţia profesională, respectul pentru un nume se construiesc mai greu şi în timp mai lung decât poate solicita promovarea numelui; cu alte cuvinte, un bun renume este mai dificil de construit decât notorietatea unui nume.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România a fost realizat pe baza voturilor a câteva sute de manageri de companii şi consultanţi din toate domeniile de activitate, de la multinaţionale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, în funcţie de dimensiunea companiei pe care o conduc dar şi de dinamismul afacerii şi a domeniului în care activează. Au fost prezenţi şi antreprenori care sunt recunoscuţi pentru implicarea în activitatea companiei.

    Vezi aici mai multe detalii despre cel mai admirat CEO din Romania, in 2015