BusinessMagazin

Tag: administraţia publică

  • Ce mai finanţează băncile. Creditele pentru agricultură, industrie, construcţii şi administraţia publică rămân cu creşteri de două cifre

    Agricultura, construcţiile, industria şi administraţia publică sunt sectoarele care şi-au păstrat elanul în ceea ce priveşte soldul finanţărilor acordate de băncile locale, ajungând la finalul lunii iulie 2023 la ritmuri de creştere anuale de peste 10%, iar în cazul construcţiilor de peste 15%, faţă de iulie 2022, potrivit datelor BNR.

    Însă, există o diminuare a ritmului de creştere faţă de iunie 2023, când creşterile anuale ajungeau şi aproape de 20% în unele cazuri.

    Sectorul agriculturii, o zonă care a fost urmărită de băncile comerciale, dar şi de Uniunea Europeană prin intensificarea programelor de creditare sectorială, a depăşit pragul de 30 mld. lei şi a ajuns la un sold al finanţărilor bancare de 30,7 mld. lei la finalul lunii iulie 2023, după un avans de 11,6% faţă de iulie 2022. Dar, ponderea soldului finanţărilor acordate de bănci agriculturii este tot sub 5% din creditele totale.

    Finanţările pen­tru sectorul con­struc­ţii­lor au rămas în iulie la cel mai mare avans al soldului, respectiv 15,7% faţă de iulie 2022, până la 47,8 mld. lei.

    În cazul industriei, soldul creditelor bancare a crescut cu 12,4% faţă de iulie 2022, la peste 112 mld. lei.

    Finanţările pentru zona de servicii, care au o pondere mare faţă de alte sectoare credi­tate de bănci, de 25,6% din soldul total al creditelor a­cordate, au avut un avans  anual de circa 9%.

  • Ce spune premierul Nicolae Ciucă, liderul PNL, despre reforma administraţiei publice

    „În această perioadă nu urmează să discutăm problema unei reforme administrative, atât timp cât, în momentul de faţă, guvernul este angajat în gestionarea unei situaţii de criză”, spune Nicolae Ciucă.

    El afirmă că „în aceste condiţii avem nevoie de stabilitate”.

    „Măsurile pe care le luăm punctual, în funcţie de dinamica în care evoluează situaţia ne-au pus să avem această decizie ca în pachetul de măsuri pe care continuăm să-l luăm şi să adaptăm în funcţie de evoluţia situaţiei să comunicăm aceste decizii”, adaugă liderul PNL.

    Nicolae Ciucă menţionează că măsurile nu sunt premergătoare unei crize economice, ci sunt luate pentru asigurarea atât echilibru economic, cât şi stabilitate.

    Coaliţia de guvernare a decis luni lansarea unui nou pachet de măsuri sociale şi economice de „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde euro. Între măsurile anunţate se numără amânarea pentru 9 luni a tratelor la bănci şi un sprijin unic de 700 de lei pentru pensionarii cu pensii mici.

    Totodată, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public.

    Astfel, vor fi diminuate cheltuielile bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile şi asistenţa socială. Vor fi suspendate angajările la stat începând cu 1 iulie. Un alt angajament ţine de creşterea colectării veniturilor la bugetului general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei.

    Un alt angajament este accelerarea absorbţiei fondurilor europene din cadrul programelor operaţionale şi al PNRR. În acest sens, Coaliţia va efectua o evaluare lunară a stadiului absorbţiei.

     

  • FNSA: Aproximativ 30.000 de salariaţi din 1.850 de instituţii au participat la greva de avertisment

    Aproximativ 30.000 de funcţionari publici din 1.850 de primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora şi-au întrerupt activitatea între 10.00 şi 10.30 pentru a face grevă de avertisment.

    “Menţionăm că alături de organizaţiile membre, la această acţiune au participat şi s-au solidarizat cu noi şi alte organizaţii, federaţii/sindicate, care nu fac parte din structura FNSA, precum şi salariaţi care nu sunt membri de sindicat, cărora le mulţumim pe această cale pentru mesajul de unitate transmis colegilor”, au preceizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie.

    Potrivit acestora, acţiunea de protest a salariaţilor din administraţia publică locală a fost generată de ”dezinteresul manifestat de către reprezentanţii Guvernului faţă de problemele majore cu care se confruntă salariaţii din acest sector de activitate şi faţă de situaţia disperată în care se află aceştia ca urmare a faptului că sunt şi rămân cea mai slab plătită categorie de salariaţi din sistemul bugetar”.

    “În cazul în care, în cel mai scurt timp, reprezentanţii Guvernului României nu îşi vor manifesta intenţia reală de a soluţiona revendicările salariaţilor din primăriile, consiliile judeţene şi instituţiile subordonate acestora de pe întreg teritoriul ţării, FNSA va iniţia procedura de consultare a membrilor de sindicat, în vederea obţinerii acordului scris al acestora pentru declanşarea grevei generale în administraţia publică locală din România”, mai spun reprezentanţii FNSA.

    În Bucureşti, peste 250 de funcţionari din Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) şi Primăria Sectorului 3 au întrerupt activitatea, solicitând să li se acorde tichete de masă în acest an, dar şi creşteri salariale, şi au ameninţat că intră în grevă generală.

    Funcţionarii publici din cele două instituţii s-au adunat, pentru 30 de minute, în faţa sediilor, unde şi-au prezentat revendicările şi au făcut apel la colegii lor care nu au intrat în grevă de avertisment să se solidarizeze.

    La Cluj, peste jumătate din cei 1.000 de angajaţi ai Primăriei Cluj-Napoca au participat la greva de avertisment de o jumătate de oră, în condiţiile în care nu toţi salariaţii sunt membri de sindicat.

    Vicepreşedintele Sindicatului “Civitas” din Primăria Cluj-Napoca, Remus Mureşan, a declarat, corespondentului MEDIAFAX că activitatea nu a fost întreruptă, de exemplu, la Centrul de Informare pentru Cetăţeni (CIC).

    “La unele ghişee s-a lucrat, cum sunt cele de la CIC, în condiţiile în care mulţi angajaţi de aici nu sunt membri de sindicat. Avem 600 de semnături din partea angajaţilor Primăriei clujene, membri de sindicat, pentru participarea la grevă dintr-un total de peste 1.000 de salariaţi. Noi am pus afişe, am anunţat angajaţii că este grevă de avertisment. Am transmis şi la primăriile din comune unde avem membri anunţuri de grevă”, a spus Mureşan.

    Sindicaliştii afiliaţi FNSA din Primăria Galaţi nu au făcut grevă pentru că nu au avut timp să se organizeze.

    Preşedintele Sindicatului Independent din Primăria Galaţi, Adriana Enache, spune că membrii sindicatului pe care îl reprezintă nu au întrerupt vineri dimineaţă programul obişnuit, motivând că s-au primit târziu comunicatele privind organizarea grevei de avertisment iniţiate de FNSA şi nu a mai fost timp pentru depunerea tuturor documentelor necesare în vederea declanşării unui protest, aşa cum prevede cum legea.

    “Suntem solidari cu acţiunile FNSA numai că am primit târziu comunicatele şi nu ne-am putut organiza să depunem documentele pentru protest în cadrul primăriei”, a spus Adriana Enache.

    Ea a precizat că din cei 212 membri ai Sindicatului Independent din Primăria Galaţi, numai 31 şi-au manifestat intenţia de a protesta, la această instituţie fiind aproximativ 400 de angajaţi.

    Nici la Consiliul Judeţului Galaţi nu a fost grevă deoarece sindicatul din instituţie, care reprezintă aproximativ 100 de angajaţi, dintr-un număr total de 140, nu este afiliat FNSA.

    Totuşi, liderul Sindicatului Independent din Consiliul Judeţului Galaţi, George Stoica, a spus că este şi el solidar cu acţiunile FNSA.

    Revendicările sindicaliştilor de la FNSA vizează reglementarea şi liberalizarea acordării, începând cu anul 2015, a tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi salariaţii din administraţia publică locală, în limita bugetelor locale aprobate prin hotărâri de consiliu, şi creşteri salariale sau aplicarea, începând cu acest an, a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Sindicaliştii mai spun că salariile din administraţia publică sunt inacceptabil de mici, între 900 şi 1.900 de lei, în condiţiile în care unii angajaţi lucrează cu fonduri europene şi au responsabilităţi foarte mari.

  • Guvernul face un comitet pentru oameni mai buni în administraţia publică

    Premierul Victor Ponta a dispus înfiinţarea unui comitet condus de vicepremierul Liviu Dragnea care să propună măsuri pentru “creşterea atractivităţii” funcţiei publice şi eficientizarea utilizării resurselor umane în sectorul public, dar care va analiza şi numărul de personal necesar administraţiei. Comitetul va avea ca obiectiv stabilirea unor măsuri pentru dezvoltarea resurselor umane în administraţia publică şi care să asigure transparentizarea recrutării şi creşterea atractivităţii funcţiei publice, precum şi eficientizarea utilizării resurselor umane, conform deciziei semnate, miercuri, de şeful guvernului. Noua structură va fi formată din miniştrii finanţelor, muncii, justiţiei, fondurilor europene şi bugetului, incluzându-i şi pe secretarul general al guvernului şi pe preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Comitetul va avea ca atribuţii analizarea Legii salarizării unitare, a Statutului funcţionarului public şi a Codului muncii, în vederea identificării “constrângerilor şi dificultăţilor în implementare”, analizarea numărului de personal necesar pentru realizarea sarcinilor, identificarea domeniilor în care numărul de personal este insuficient, dar şi dezvoltarea unui set de indicatori de performanţă măsurabili în domeniul resurselor umane. Comitetul va analiza situaţia resurselor umane din fiecare minister, instituţie şi autoritate publică şi va prezenta guvernului informări periodice.

    Mai multe pe zf.ro

     

  • Dragnea: Vom mări salariile din administraţia publică, poate şi lui Băsescu

    “Va trebui să mărim salariile din administraţia publică, la primari, consilieri, poate şi lui Traian Băsescu. Când vom ajunge la normativele de personal şi standardele de cost, nu vorbim de ani, ci de 2-3 luni, vom vedea de câţi angajaţi vom avea nevoie în sistemul public şi ce nivel de salariu este necesar. Vorbim de oameni care ştiu ce au de făcut, nu de oameni care au cumpărat o diplomă”, a afirmat Dragnea într-o conferinţă.

    Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, prezent în conferinţă, a spus că salariul mediu net în instituţia pe care o conduce este mic, de 1.600 lei lunar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro