BusinessMagazin

Tag: adezivi

  • Povestea unui antreprenor român care, deşi a călătorit în destinaţii de vis, tot în ţara noastră a revenit: „Nicăieri nu m-am simţit atât de bine cum mă simt aici, pe dealul acesta, la mine în sat”

    La bază este inginer chimist, dar a făcut din antreprenoriat o adevărată carieră. A început să facă business în prima parte a anilor ’90, producând antigel şi lichid de frână. A trecut apoi la vopsele decorative, iar asta l-a adus în atenţia investitorilor străini. Afacerile cu vin şi cu fructe sunt tot ce i-a mai rămas lui Daniel Guzu din business, după ce, anul acesta a decis să vândă producătorul de materiale de construcţii Duraziv către francezii de la Saint-Gobain. A păstrat astfel doar diviziile în care a investit nu doar bani, ci Şi mult suflet.

    Anul 1994 era, pentru Daniel Guzu, momentul de debut ca antreprenor în piaţa de materiale de construcţii. Atunci a fondat Guzu Chim, o companie care producea lacuri şi vopsele. A gestionat-o integral vreme de 12 ani, până în 2006, când a cedat un pachet de 49% din acţiuni către fondul de investiţii Oresa Ventures, în schimbul a 9 milioane de euro. Afacerea a primit ulterior numele Fabryo Corporation. Tot în 2006, Daniel Guzu începea pariul pe viticultură, un business căruia avea să-i dedice o mare parte din timp, devenindu-i, totodată, cel mai drag. După ce, în primăvara aceluiaşi an, cedase o parte din afacerea cu vopsele, antreprenorul îşi îndrepta finanţele către o podgorie din zona Panciu, judeţul Vrancea, de unde, de altfel, este originar.

    „Am cumpărat terenuri de la mai mulţi proprietari din regiune şi voi continua să cumpăr, pentru a-mi completa suprafaţa actuală cu încă 40 de hectare. Am o mare pasiune pentru vinuri şi de aceea am decis să investesc în acest sector. În plus, am ales zona Vrancei pentru că acolo m-am născut”, spunea el atunci. Cochetase şi anterior cu piaţa vinului, fiind deja acţionar la Vinexpert, unul dintre cei mai importanţi retaileri de vin, fondat de Cătălin Păduraru. Mai târziu, Guzu a ieşit din Vinexpert, iar astăzi, compania este controlată de mai mulţi antreprenori români.

    Daniel Guzu în 2009:„Nu voi mai investi în imobiliare nici dacă va fi cel mai mare Boom posibil, nici peste zece ani. Mi-am încălcat principiile şi filosofia Şi am pierdut. Trebuie să faci ce îţi place Şi ce te pricepi. Iar eu sunt inginer, îmi place producţia.”

    În 2007, Daniel Guzu şi Oresa Ventures intrau, cu Fabryo Corporation, pe piaţa de vopsele industriale, inaugurând o fabrică de vopsele pulberi, folosite în industriile auto, navală sau în producţia de electrocasnice. În acelaşi an, aceiaşi doi parteneri deveneau asociaţi şi în Bau Profil, o afacere înfiinţată tot de Daniel Guzu în 2003, care producea profile metalice şi accesorii pentru gips-carton.

    Tot un pachet de 49% din acţiuni a făcut obiectul tranzacţiei, a cărei valoare s-a situat la circa 4 milioane de euro. Împreună, anunţau că dezvoltă o fabrică de adezivi pentru construcţii, în Popeşti-Leordeni, lângă Bucureşti, pe un teren de 1,5 hectare. „Ştiam că Oresa era interesată să preia un producător de adezivi de pe piaţă şi m-am oferit eu să realizăm acest proiect împreună”, spune antreprenorul vrâncean.

    Parteneriatul strâns dintre Daniel Guzu şi Oresa Ventures a mai făcut un pas în 2008, când Oresa a mai preluat 36% din Fabryo Corporation. Un an mai târziu, devenea unicul proprietar al afacerii, iar Guzu îşi semna exitul din Fabryo, în valoare de 20 de milioane de euro, luând însă înapoi deţinerea de 49% din Bau Profil, compania prin care a prins contur brandul Duraziv. De altfel, Duraziv a fost chiar numele pe care l-a luat afacerea ulterior. Omul de afaceri începea să se extindă şi în imobiliare, investind câteva milioane de euro în blocuri şi case la munte. Nu a fost însă ceea ce îşi dorea din antreprenoriat. „Am încercat, dar concluzia este că nu rezonez cu domeniul, nu-mi place şi nici nu mă pricep. Nu voi mai investi în imobiliare nici dacă va fi cel mai mare boom posibil, nici peste zece ani. Mi-am încălcat principiile şi filosofia şi am pierdut. Trebuie să faci ce îţi place şi ce te pricepi. Iar eu sunt inginer, îmi place producţia”, spunea el în 2009.

    Între timp, afacerea cu vin a continuat să crească. În 2008, anunţa că mai investeşte 7 milioane de euro pentru dezvoltarea afacerii, dorindu-şi să adune terenurile într-o suprafaţă compactă. Începeau să se scrie planurile de producţie a vinului. După vânzarea Fabryo, Daniel Guzu nu a putut să intre pe piaţa de vopsele timp de un an, din cauza unei clauze de non-competiţie din contractul cu fondul de investiţii Oresa Ventures.

    După expirarea clauzei însă, a revenit în acest sector cu brandul de vopsele Duraziv, intrând astfel în competiţie cu Fabryo. Mai mult, fabricile Duraziv se află chiar lângă cele ale Fabryo, o afacere care, între timp, a ajuns în portofoliul olandezilor de la Akzo Nobel, care au cumpărat-o de la Oresa. „Până în acest moment, doar am investit în Duraziv şi încă nu am terminat. Cred că e firesc să aştept şi roadele. Nu intenţionez să vând nimic din businessurile actuale, cel puţin deocamdată, deci nici fabrica de adezivi nu este de vânzare”, spunea Daniel Guzu în 2010. Unsprezece ani mai târziu, alta avea să fie strategia. „Când o să constat că nu mă duc cu plăcere la serviciu, o să vând”, spunea, tot el, în 2011, întrebat adesea dacă şi când va vinde Duraziv.

    În 2012, Daniel Guzu punea un nou brand pe piaţă – „Ana are”, o umbrelă sub care a început producţia de sucuri din fructe, dulceţuri şi gemuri, fabricate din fructele produse în livada pe care o are în comuna Ţifeşti din judeţul Vrancea, la circa 25 de kilometri de Focşani. În total, omul de afaceri are 67 de hectare de meri, 16 hectare de cătină, 10 hectare de afini, 20 de hectare de cireşi, 50 de hectare de vişini şi 12 hectare de struguri de masă, folosiţi tot pentru suc. Businessul cu sucuri, împreună cu cel din viticultură, este operat prin firma Natura SRL, cu afaceri de 20,7 milioane de lei în 2020 şi profit de 204.000 de lei.

    A intrat cu marca „Ana are” în marile reţele de magazine, precum Auchan, Carrefour sau Metro. Mai târziu, în 2016, a testat piaţa şi cu un cidru vândut sub acelaşi brand, iar în 2018 a trecut la producţia de fresh-uri. În vara anului 2019, Daniel Guzu deschidea un hotel cu 30 de camere în podgoria din Vrancea, după investiţii de peste trei milioane de euro. Hotelul poartă numele satului Sârbi, în care se află, din comuna Ţifeşti şi este parte a unui proiect din care mai fac parte o piscină (încă în construcţie), un teren de tenis şi sală de evenimente în care încap până la 450 de persoane. În apropiere există şi un traseu asfaltat de zece kilometri pentru plimbări cu bicicletele prin plantaţia cu viţă-de-vie. „Am fost pe Coasta de Azur, am fost în Spania, în Italia – în zona Toscana. Nicăieri însă nu m-am simţit atât de bine cum mă simt aici, pe dealul acesta, la mine în sat”, povestea Daniel Guzu, de pe terasa hotelului pe care l-a deschis la începutul lunii iunie 2019, chiar în via de la Ţifeşti, într-un interviu pentru Ziarul Financiar.

    Daniel Guzu în 2011:„Când o să constat că nu mă duc cu plăcere la serviciu, o să vând (Duraziv – n. red.).”

    Astăzi, podgoria din Ţifeşti numără 120 de hectare de viţă-de-vie, pe care Daniel Guzu le-a cumpărat treptat, de la mai mulţi mici proprietari, începând cu anul 2006. Acolo sunt cultivate trei soiuri de struguri – Fetească neagră (cu o producţie de 7 tone de vin la hectar), Sauvignon blanc (9-10 tone de vin la hectar) şi Fetească regală (12 tone de vin la hectar). Vinul produs se vinde sub trei branduri diferite – Casa Panciu, Panciu Riserva şi Domeniile Panciu-Podgorie Domnească, toate grupate sub brandul-umbrelă Casa Panciu.

    În total, investiţiile antreprenorului din 2006 şi până acum în vie, livezi, fabrica de sucuri, depozitul de fructe şi hotelul pe care le are în Vrancea au ajuns la 30 de milioane de euro, dintre care circa 7 milioane de euro au fost fonduri europene. Locul era în paragină acum zece ani, dar antreprenorul vrâncean l-a văzut ca pe un loc cu potenţial de a deveni un refugiu liniştitor. S-a întors în satul natal şi a început să cumpere treptat vie. A venit anul 2021, al doilea de pandemie, iar Daniel Guzu a luat decizia de a face exitul din Duraziv, vânzând compania către grupul Saint-Gobain. Preluarea Duraziv este singura tranzacţie majoră anunţată în prima jumătate a anului 2021 pe piaţa construcţiilor din România şi vine în contextul în care francezii de la Saint-Gobain au planuri mari de dezvoltare pentru piaţa locală. Tot ei investesc 45 de milioane de euro într-o linie nouă de producţie a plăcilor de gips-carton, la Turda, în judeţul Cluj. Noua linie va fi operaţională în aprilie 2023.

    Zvonuri cu privire la vânzarea Duraziv existau de multă vreme, însă concretizarea lor a avut loc abia acum, după un an 2020 în care compania a ajuns la afaceri de 31 de milioane de euro. În ultimii doi ani, Duraziv, care are peste 200 de angajaţi, a investit circa 2 milioane de euro într-o hală nouă de profiluri metalice, dar şi în modernizarea utilajelor şi creşterea productivităţii. Fabrica de profiluri metalice a fost mutată pe un teren adiacent celui pe care se afla anterior, în Popeşti-Leordeni, într-o clădire nouă. Începe aşadar o nouă etapă de dezvoltare atât pentru Duraziv, cât şi pentru antreprenorul Daniel Guzu, care se întoarce la cea mai dragă pagină din biografia lui în business – cea care a început să se scrie acasă, în locurile natale.

  • Plus 20% pentru AdePlast la 6 luni

    “Într-o piaţă din ce în ce mai concurenţială, cu jucători autohtoni şi regionali dornici de cote de piaţă, am reuşit o creştere 20% a cifrei de afaceri pe ultimele 6 luni. Evoluţia se datorează în primul rând acoperirii minuţioase a teritoriului României şi în al doilea rând, a gamei vaste de produse AdePlast, toate realizate exclusiv în fabricile noastre. Evident că aşezarea strategică a platformelor AdePlast joacă un rol important în evoluţia cifrei noastre de afaceri”, declară Marcel Bărbuţ, proprietar AdePlast.

    După investiţii de peste 50 de milioane de euro, realizate în anii cei mai grei prin care a trecut economia României, odată cu deschiderea pieţei spre consum, AdePlast reuşeşte să marcheze creşteri şi profit, dar şi să conteze la export.

    ”Gama foarte variată de produse, începând de la adezivi, mortare, până la vopsele, tencuieli decorative şi materiale termoizolante, realizate în fabricile noastre, ne conferă un avantaj când vine vorba de preţ, mobilitate sau garanţie. România este deja piaţa noastră şi suntem din ce în ce mai prezenţi si în Europa”, declară Marcel Bărbuţ.

    AdePlast a vândut la export, în prima jumătate a lui 2017, cu 136% mai mult ca în aceeaşi perioadă a anului trecut, creşteri evidenţiate substanţial în Bulgaria şi Ungaria. Cele mai importante pieţe pentru AdePlast sunt ţările limitrofe, dar vopseaua Aeria Gold este deja un produs cunoscut în zone ”exotice” precum Spania cu Insulele Canare sau Italia.

    Produsele cu ponderea cea mai mare la export sunt: vopselele din gama Aeria, respectiv Aeria Gold si PorusX, precum şi pachetele all-inclusive de Termosisteme (Polistiren, adeziv lipire (Polistirol), plasa, dibluri) şi adezivi pentru placări ceramice (în special AFN – Adeziv super plastic de înaltă rezistenţă).

    ”Este uşor de înţeles cum AdePlast reuşeşte să văndă produse în toată Europa, chiar şi în zone destul de îndepărtate. Sunt mulţi meseriaşi români care odată plecaţi la muncă în afara ţării, ne contactează pentru a le livra, chiar şi la mii de km, materialele cu care s-au învăţat să lucreze în România. Fabricile noastre sunt cele mai noi din Europa, iar reţetele de vopsea, de exemplu, sunt încă inovaţii la nivel european. Asta conferă românilor care le folosesc pe şantierele din Europa un avantaj calitativ şi competitiv. Ne aşteptam ca acest trend să crească în urmatoarele luni”, încheie Marcel Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone / an  vopsele  şi tencuieli decorative  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, la care se adauga o fabrica de vopsele, tencuieli decorative, lacuri şi emailuri, cu o capacitate de 50.000 tone / an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

     

  • Plus 20% pentru AdePlast la 6 luni

    “Într-o piaţă din ce în ce mai concurenţială, cu jucători autohtoni şi regionali dornici de cote de piaţă, am reuşit o creştere 20% a cifrei de afaceri pe ultimele 6 luni. Evoluţia se datorează în primul rând acoperirii minuţioase a teritoriului României şi în al doilea rând, a gamei vaste de produse AdePlast, toate realizate exclusiv în fabricile noastre. Evident că aşezarea strategică a platformelor AdePlast joacă un rol important în evoluţia cifrei noastre de afaceri”, declară Marcel Bărbuţ, proprietar AdePlast.

    După investiţii de peste 50 de milioane de euro, realizate în anii cei mai grei prin care a trecut economia României, odată cu deschiderea pieţei spre consum, AdePlast reuşeşte să marcheze creşteri şi profit, dar şi să conteze la export.

    ”Gama foarte variată de produse, începând de la adezivi, mortare, până la vopsele, tencuieli decorative şi materiale termoizolante, realizate în fabricile noastre, ne conferă un avantaj când vine vorba de preţ, mobilitate sau garanţie. România este deja piaţa noastră şi suntem din ce în ce mai prezenţi si în Europa”, declară Marcel Bărbuţ.

    AdePlast a vândut la export, în prima jumătate a lui 2017, cu 136% mai mult ca în aceeaşi perioadă a anului trecut, creşteri evidenţiate substanţial în Bulgaria şi Ungaria. Cele mai importante pieţe pentru AdePlast sunt ţările limitrofe, dar vopseaua Aeria Gold este deja un produs cunoscut în zone ”exotice” precum Spania cu Insulele Canare sau Italia.

    Produsele cu ponderea cea mai mare la export sunt: vopselele din gama Aeria, respectiv Aeria Gold si PorusX, precum şi pachetele all-inclusive de Termosisteme (Polistiren, adeziv lipire (Polistirol), plasa, dibluri) şi adezivi pentru placări ceramice (în special AFN – Adeziv super plastic de înaltă rezistenţă).

    ”Este uşor de înţeles cum AdePlast reuşeşte să văndă produse în toată Europa, chiar şi în zone destul de îndepărtate. Sunt mulţi meseriaşi români care odată plecaţi la muncă în afara ţării, ne contactează pentru a le livra, chiar şi la mii de km, materialele cu care s-au învăţat să lucreze în România. Fabricile noastre sunt cele mai noi din Europa, iar reţetele de vopsea, de exemplu, sunt încă inovaţii la nivel european. Asta conferă românilor care le folosesc pe şantierele din Europa un avantaj calitativ şi competitiv. Ne aşteptam ca acest trend să crească în urmatoarele luni”, încheie Marcel Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone / an  vopsele  şi tencuieli decorative  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, la care se adauga o fabrica de vopsele, tencuieli decorative, lacuri şi emailuri, cu o capacitate de 50.000 tone / an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

     

  • Ce face diferenţa dintre profit şi piedere pe piaţa materialelor de construcţii

    Anul trecut a adus veşti mai bune pentru companiile care produc materiale de construcţii, după ce în 2013 şi 2014 mai mult de o treime din cele 51 de companii din domeniu au înregistrat pierderi. Ce face diferenţa dintre profit şi piedere într-o piaţă în care contează deopotrivă apetitul pentru cheltuieli al firmelor şi al populaţiei?

    Peste 7.000 de angajaţi şi afaceri anuale de peste 3 miliarde de lei reunesc cele 51 de companii din domeniul mortarelor, vopselelor şi polistirenului. Mai mult de o treime dintre aceste firme au înregistrat pierderi în 2014, astfel încât minusurile lor cumulate au depăşit 110 milioane de lei, în timp ce firmele care au făcut profit au câştigat 144 de milioane de lei.

    „Au fost ani foarte grei după izbucnirea crizei economice pentru mulţi jucători din piaţă, pentru că sectorul construcţiilor a fost cel mai afectat. Noi am avut însă inspiraţia şi curajul să investim masiv în această perioadă. Am considerat – şi nu am greşit – că investiţiile în tehnologie de ultimă oră, superautomatizată, ne vor ajuta să avem costuri operaţionale mult mai mici decât competitorii noştri“, spune Marcel Bărbuţ, CEO al AdePlast. Pe parcursul ultimilor ani antreprenorul Marcel Bărbuţ a mizat pe investiţii de peste 20 de milioane de euro în linii de producţie de ultimă generaţie.

    AdePlast se laudă cu o producţie şi profitabilitate de invidiat nu numai pentru competitorii săi locali, ci şi pentru reprezentanţele locale ale unor companii internaţionale. În 2014, AdePlast avea 270 de angajaţi, fiecare dintre aceştia generând o producţie de 1,113 milioane de lei şi un profit de peste 55.500 lei. Creşterea eficienţei în toate fabricile şi zonele de activitate ale firmei este urmarea atenţiei dată detaliilor: în fabrica de adezivi de la Ploieşti, de pildă, sunt folosite cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei. Iar pentru a eficientiza la maximum transporturile, camioanele sunt încărcate până la jumătate cu „prafuri“, adică adezivi şi mortare uscate, iar deasupra sunt aşezate pachete cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de aer; polistirenul este foarte uşor dar ocupă mult spaţiu, iar transportul său individual ar fi prea scump.

    Iar toate aceste calcule sunt importante pentru Bărbuţ; rezultatul este că AdePlast se laudă cu o producţie şi profitabilitate de invidiat. Alte firme competitoare, pe piaţa de polistiren, au productivitatea pe angajat de câteva ori mai mici: în 2014, Hirsch a avut un profit pe muncitor de aproape 24.000 de lei, iar în cazul Genderka profitul pe angajat a fost de 25.600 lei. Diferenţa este şi mai mare faţă de companii ca Isopor, unde profitul pe muncitor a fost de 822 lei (la o producţie de aproape 470.000 lei), iar în cazul Equator profitul pe muncitor a fost de 584 de lei. În domeniul polistirenului, din cele 20 de firme, opt au înregistrat pierderi. Ponderea este şi mai mare în domeniul mortarelor şi al adezivilor, unde din 23 de concurenţi zece au înregistrat pierderi în 2014.

    Domeniul vopselurilor pare a nu fi la fel de încurcat ca piaţa polistirenului sau a mortarelor, devreme ce din 16 firme doar trei înregistrează pierderi. Anul trecut s-a făcut simţită o revigorare a domeniului, aşa cum declara, pentru ZF, Laurenţiu Lupuşor, directorul general al producătorului de materiale de construcţii Baumit România, deţinut de grupul austriac Schmid Industrie Holding. Iar respectiva revigorare ar trebui să se reflecte în rate de creştere cuprinse între 5 şi 10% anual. „Semnalele sunt foarte solide. În primul rând, eu simt o revigorare în ceea ce priveşte gândirea investitorilor. S-a reajuns la un moment în care nu mai există acea teamă de a investi în construcţii“, spunea Lupuşor.

    Totuşi, doar o parte din companii au anunţat rezultatele anului trecut. Proprietarul AdePlast spune că piaţa produselor destinate termoizolaţiilor creşte într-un ritm al ei, care pare să se intensifice odată cu apropierea de anul 2020, când – cel puţin teoretic – ar trebui să fie deja reabilitate din punct de vedere al consmului de energie termică toate clădirile. „Nu este vorba numai de această ţintă, cât mai ales de mentalitate. Oamenii conştientizează de la un an la altul ca reducerea costurilor cu încălzirea şi confortul propriu-zis oferit de o locuinţă reabilitată termic sunt necesare. În plus, creşterea valorică a vânzărilor pe acest segment provine şi din faptul că sunt folosite materiale de mai bună calitate, deci la preţuri mai mari“, declară Marcel Bărbuţ.

     

  • Marcel Bărbuţ: “Evoluţia anunţată în construcţii ne poate duce şi la un avans de două cifre”

    “În 2016 vom depăşi cu siguranţă 1.000.000 de metri cubi, interesant fiind faptul că firmele din construcţii şi beneficiarii finali se concentrează din ce în ce mai mult pe produse de calitate, în detrimentul preţului cel mai mic. Asta se vede şi în vânzările noastre, unde avem creşteri masive înregistrate la polistirenul EPS 80 + şi scăderi pe segmentul EPS 50. Este semnul că în construcţii era preţului cel mai mic a apus. Acum a venit, în sfârşit, momentul calităţii. Din semnalele primite până acum de la parteneri este posibil ca în 2016 să creştem cu cel puţin 5%. Însă evoluţia pozitivă anunţată în construcţii ne poate duce şi la un avans cu două cifre, al cifrei de afaceri”, declară Marcel Bărbuţ, proprietar AdePlast

    În 2015, AdePlast a raportat o cifră de afaceri de 305,7 milioane de lei şi cu un profit net de 13 milioane lei, nivelul EBITDA fiind de 46 milioane lei. Creşterea cifrei de afaceri faţă faţă de anul precedent a fost de 1,75%. “Diferenţa faţă de creşterea pe diviziile de producţie s-a îregistrat deoarece în 2015 am fost nevoiţi să renunţăm la comercializarea de polisitiren extrudat (XPS), pe care nu-l produceam în fabricile noastre. Deşi era un business cu un rulaj bun, a devenit nerentabil din punct de vedere al resurselor  implicate. În plus, strategic vorbind,  am concentrat toate resursele companiei pe producţia proprie. Astfel, diviziile interne au reuşit să recupereze destul de bine cifrele pe care le înregistram în trecut din XPS”, precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2016 AdePlast îşi redefineşte conceptul de dezvoltare. “Analizăm piaţa în vederea achiziţiei de producători de materiale de construcţii similare cu ale noastre sau complementare. De asemenea, vom revigora proiectul nostru pentru construcţia fabricii de vată bazaltică, care va avea o locaţie strategică ce va permite accesul uşor în afara graniţelor, 60 de procente din producţie fiind destinate exportului”,  precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2014, compania AdePlast a intenţionat să construiască o fabrică de vată bazaltică, pentru care s-a calificat pentru un ajutor de stat în valoare de 7,3 milioane de euro. “Cu toate că am avut acest sprijin, am decis atunci să punem pauză în proiect deoarece furnizorii de echipamente la acel moment nu puteau să ne ofere decât tehnologii de producţie destul de poluante pe bază de cocs şi gaz, dar care erau totuşi în limitele legii.  Însă, cum este normal, cadrul legislativ cu privire la poluare devine din ce mai restrictiv şi ne-ar fi putut crea probleme în viitor. La această situaţie s-a adăugat şi responsabilitatea noastră faţă de mediu care ne-a făcut tot timpul să alegem cele mai noi tehnologii de producţie. Aşa am decis că nu putem investi într-o industrie depăşită tehnologic, care nu are perspective. Acum lucrurile s-au schimbat, iar investiţia pe care o vom face va fi una extrem de modernă. Practic vom aduce noutăţi revoluţionare în această industrie”, explică Marcel Bărbuţ.

    În ceea ce priveşte finanţarea pentru noua fabrică Marcel Bărbuţ adaugă: “vom apela la resurse proprii, dar şi la un nou ajutor de stat şi mai ales sprijin bancar. În luna decembrie vom achita integral un credit de investiţii din 2008, pentru care am avut o rată destul de consistentă. Astfel, în 2017 o vom putea lua de la capăt cu noi investiţii. De asemenea, o bună parte din investiţiile mai vechi vor fi amortizate”. 

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone / an  vopsele  şi tencuieli decorative  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, la care se adauga o fabrica de vopsele, tencuieli decorative, lacuri şi emailuri, cu o capacitate de 50.000 tone / an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • Arcon a crescut la 2 luni cu 23%

    “Manifestăm un optimism rezervat şi credem că trendul ascendent nu poate fi menţinut fără investiţii directe în economie din partea statului sau prin programe de stimulare a investiţiilor private. Varianta îmbunătăţită a programului Prima Casă ar putea avea efecte pozitive asupra economiei în general şi asupra sectorului construcţiilor în particular,” declară Ioan Ţiţeiu. 

    Anul trecut Arcon a vândut peste 900 mii de mp de termosistem Arco, pe fondul unei creşteri a pieţei de termoizolaţii de circa 10 procente, datorată, în principal, termoizolărilor în regim privat. „În 2014, livrările din Bucureşti şi Sfântu-Gheorghe ne-au ajutat la eficientizarea costurilor de transport. Ritmul termoizolarii în România este însă lent, dat fiind că din cele peste 80 de mii de blocuri construite înainte de 1990, luate în calcul pentru îmbunătăţirea confortului termic, au fost reabilitate până în prezent mai puţin de 2000,” declară Sorin Cristea, director de vânzări Arcon.

    La jumătatea anului trecut, grupul a lansat sub propria marcă Arco o noua gama de adezivi de gresie şi faianţă, gleturi, şape, mortare de zidărie şi adezivi pentru termosisteme

    În 2014, Arcon Amvic si Arcon Corina Gealan şi-au îmbunătaţit performanţele economice în urma aplicării planului de rentabilizare derulat după preluare. Cele două companii au înregistrat EBITDA pozitiv la finalul lui 2014, reuşind să-şi acopere cheltuielile de exploatare. „La nivel de personal am reuşit o serie de reconversii profesionale, în încercarea noastră de a păstra personalul prezent în fabrici la momentul achiziţionării acestora, aproximativ 60 de angajaţi. Exportul către Franţa, Germania, Belgia sau Italia a fost, în ultimii ani, un colac de salvare pentru întreaga industrie a tâmplăriei PVC şi aluminiu. „Rezidenţialul din România încă nu poate susţine industria de tâmplărie”, declară Ioan Ţiţeiu.

    Cererea internă de membrane a scăzut în 2014 cu aproximativ 10 procente, în raport direct cu contracţia pieţei de construcţii, pe fondul stopării investiţiilor publice. Pe segmentul hidro şi termoizolărilor, piaţa în 2014 a scăzut dramatic tocmai în lunile de plin sezon pentru acest sector, din august până în noiembrie, din cauza sistării finanţărilor publice, anterior alegerilor din toamnă. Situaţia geopolitica din Ucraina a creat instabilitate în zona, fapt ce a impactat negativ consumul şi mediul de afaceri,” declară Ioan Ţiţeiu.

    „Piaţa de membrane la export s-a diminuat şi în alte tări unde politicul a contat mai mult decât ar fi normal, Grecia de exemplu,” declară Ioan Ţiţeiu. În prezent brandul de membrane Arco se află pe pieţe ca Bulgaria, Grecia, spaţiul fostei Iugoslavii, Malta, Cipru, Ungaria, Cehia, Slovacia etc.

    Din perspectiva consumului de membrane hidroizolante România este o piaţă evoluată, similară cu pieţele din Vest. Aici consumul de membrane cu elastoplastomeri este aproape exclusiv. „Din zona CSI intră însă membrane de calitate inferioară, produse în fabrici care folosesc bitumul oxidat, tehnologie uitată de mult în Europa. Marea problemă este că aceste membrane sunt aparent ieftine, dar au garanţie de doar 2-3 ani, nu de 10 ani precum cele cu elastoplastomeri. Majoritatea acestor produse nu respectă standardele europene, nici caracteristicile din fişele tehnice de produs, şi uneori aceste membrane nu sunt nici măcar insoţite de declaraţii de performanţă. În aceste cazuri, cel mai rău iese consumatorul român pentru că nu ştie ce cumpără în realitate. Lipsa unor controale care să vizeze calitatea produselor comercializate pe piaţa internă a materialelor de construcţii, şi nu numai, duce la scăderea duratei de viaţă a lucrărilor realizate cu astfel de materiale,” declară Sorin Cristea.

    Anul trecut grupul Arcon a înregistrat o cifră de afaceri totală de 35,5 milioane de euro, din care export peste 4 milioane de euro şi un profit brut de 1,25 milioane de euro. Exporturile grupului sunt constituite din membranele cu elastoplastomeri produse la Sfântu Gheorghe şi din tâmplăria PVC şi aluminiu procesată în fabrica din Bucuresti.

    Investiţiile din 2014 s-au ridicat la puţin peste 0,5 milioane euro. Pentru 2015 valoarea investiţiilor poate atinge 2 milioane de euro. „În prezent operăm cu două linii de polistiren la Sfântu Gheorghe şi una la Bucureşti. Intenţia noastră este relocarea unei linii din Sfântu Gheorghe la Cluj sau la Craiova. În ambele locaţii avem deja discuţii avansate pentru amplasamente. Este vital pentru orice companie din industria noastră să acopere cât mai bine teritoriul României,” declară Ioan Ţiţeiu.

    Arcon are 250 de angajati specializaţi în sectorul industrial şi de construcţii. Grupul deţine compania Arcon, înfiinţată în anul 1994 la Sfântu Gheorghe, cea mai mare companie românească producătoare de membrane bituminoase cu elastoplastomeri pentru hidroizolaţii. O altă direcţie de dezvoltare industrială reprezintă producţia de polistiren expandat, în prezent acesta deţine una dintre cele mai mari şi mai moderne capacităţi de producţie la nivel naţional, cu o fabrică la Sfântu Gheorghe şi una la Bucuresti .O a treia direcţie de business a este compania Arcon Corina Gealan, specializată în producţia de tamplărie PVC şi aluminiu. Din 2011 grupul produce tencuieli decorative şi vopsele la Sfântu Gheorghe, iar din 2014 vinde propria marcă de mortare uscate şi adezivi sub brandul Arco.

  • În primele 2 luni, AdePlast a crescut cu 28%, după ce plusul pe 2014 a fost de 19%

    Anul trecut, cifra de afaceri a AdePlast a depăşit 300 de milioane de lei, în creştere cu peste 19% faţă de 2013. „2014 a fost un an al confirmărilor. Pe de o parte vopselele AdePlast s-au impus într-o piaţă extrem de concurenţială, pe de altă parte am confirmat poziţia de lideri de piaţă în zona polistirenului expandat (EPS) cu 719.000 de metri cubi vânduţi în România. Am devenit lideri cu peste 107.000 de metri cubi pe piaţa de polistiren extrudat, produs care a mers extrem de bine şi la export. La export a mers şi polistirenul grafitat, iar asta se datorează în mare măsură certificatului ETAG 004 pe care l-am primit abia în a doua parte a anului trecut. Acest certificat este o piatră de moară pentru exportatorii români, dar este vital dacă vrei să exporţi în ţări ca Ungaria, Austria, Germania sau Belgia. În cazul mortarelor uscate, o piaţă matură care merge pe principiul vaselor comunicante, am reuşit să vindem 299 mii de tone. Asta s-a întâmplat în detrimentul altor competitori care au scăzut, unii au avut pierderi uriaşe, iar alţii, pur şi simplu au închis portile. Piaţa se autoreglează,” declară Marcel Bărbuţ.

    Finalul anului trecut a găsit piaţa de polistiren într-o efervescenţă fecundă, o bună parte dintre producătorii de polistiren au decis un upgrade calitativ pentru produsele vândute în România. Pentru aceasta AdePlast a investit într-un upgrade calitativ la fabrica de polistiren încă de la sfârşitul lunii noiembrie. „Împreună cu membrii ROMEPS, asociaţie din care făceam şi noi parte anul trecut, am hotărât schimbarea densităţilor polistirenului pentru termosistem, astfel încât acum avem greutăţi de minim 14,5 kg/mc la polistirenul utilizat la termoizolaţii exterioare – EPS 80. In general, daca ne raportam la intreaga gamă de sortimentatie, greutăţile au crescut cu valori cuprinse intre 10 si 15%, iar toată această politică este o conformare la standard şi un mare pas înainte pentru piaţă în general, pentru economie, dar şi pentru  fiecare cetăţean în parte. Trebuie să subliniez că numărul de kg/mc este cea mai importantă cheie de control pentru calitate într-o fabrica de EPS, dar şi pentru beneficiarii finali,” declară Marcel Bărbuţ.

    Tot la sfârşitul anului trecut AdePlast a încheiat un nou proiect in cadrul diviziei de vopsele si tencuieli decorative, investind circa 100 mii euro într-un sistem de colorare.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

     

  • Duraziv, a doua afacere înfiinţată de antreprenorul Daniel Guzu, a ajuns la vânzări de 80 de milioane de lei

    Duraziv este a doua afacere fondată de antreprenor, care anterior a fondat, dezvoltat şi ulterior a vândut afacerea Guzuchim (acum Fabryo) către fondul de investiţii Oresa Ventures.

    “În 2014, obiectivul principal a fost creşterea diviziei de vopsele în cadrul întregului business Duraziv. Am intensificat investiţiile începute în 2013, am crescut numărul de maşini de colorat, am lansat noua cartelă ColorPRO şi am relansat siteul companiei”, spune Marga Carp, director de marketing la Duraziv.

    În 2014, divizia de vopsele a înregistrat o creştere de 23% faţă de 2013, reprezentând în prezent un sfert din veniturile companiei. Evoluţia s-a datorat, în principal, creşterii numărului de showroom-uri şi, implicit, a numărului de maşini de colorat la peste 120. În paralel, compania a lansat noua cartelă ColorPRO, a relansat gama de pigmenţi pulbere Duraziv Essenza şi a susţinut prezentări de produse pentru meseriaşi, în parteneriat cu distribuitori locali şi reţele de bricolaj.

    Segmentul de adezivi a avut în 2014 o evoluţie de 14%, deţinând o pondere mai mare de o treime din total cifră de afaceri, în creştere faţă de anul precedent. Cu o pondere de 40%, segmentul de profile metalice s-a menţinut anul trecut la nivelul celui din 2013.

    “În 2014 aşteptările constructorilor au fost mai mari decât realitatea pieţei. Am resimţit mult mai acut lupta care se duce la nivel de prim preţ între producători, dar şi o stagnare a lucrărilor de termoreabilitare în a doua jumătate a anului şi o încetinire a investiţiilor private în construcţii noi. Suntem optimişti în privinţa anului 2015, dar rămânem racordaţi la piaţă şi continuăm să investim în diviziile care s-au dovedit eficiente”, spune Marga Carp.

    Fondată în urmă cu 11 ani sub denumirea Bau Profil şi axată pe producţie de profile metalice şi accesorii pentru gips carton, afacerea s-a extins în domeniul adezivilor şi mortarelor pentru construcţii, a vopselor şi tencuielilor decorative, oferind astfel sisteme complete de finisaj. Compania a ajuns în 2014 la o cifră de afaceri de circa 80 milioane lei şi peste 180 de angajaţi.

  • Un milion de tone de adezivi şi mortare uscate au fost produse de AdePlast la Ploieşti

    AdePlast a produs, în perioada septembrie 2008 – iunie 2014 în fabrica de adezivi şi mortare uscate de pe platforma din Ploieşti, peste 1 milion de tone de produs finit. Capacitatea de producţie a fabricii instalate este de 450.000 tone/an, iar lunile la care fabrica este obligată să lucreze aproape de capacitatea maximă sunt iulie-septembrie. Dacă ar fi să calculăm cantitatea produsă, în saci de 30 kg, ar fi vorba de aproape 34 milioane de saci, câte unul pentru pentru fiecare bulgar, român sau moldovean.

    Fabrica de adezivi şi mortare uscate de pe platforma industrială de la Ploieşti a fost inaugurată în septembrie 2008, după o primă investiţie de aproximativ 20 milioane de euro. Ulterior, au fost investite aici alte câteva milioane de euro pentru creşterea şi diversificarea capacităţii de producţie şi modernizarea fabricii. Fabrica este una dintre cele mai moderne fabrici la nivelul AdePlast dar şi la nivel european.

    AdePlast a înregistrat în primele 3 luni ale anului o cifră de afaceri de 47,2 milioane de lei, în creştere cu 65 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    AdePlast are trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • Un plus de 190% în prima parte din 2014

    Fabryo-Atlas Paints produce şi comercializează sub brandul Apla sisteme profesionale de finisaje pentru construcţii. Marca Apla, acronim de la Atlas Professional Line Applications, include soluţii complete de termo şi hidroizolaţii, precum şi soluţii pentru finisaje (vopsea lavabilă, tencuieli decorative, amorse, gleturi, chituri şi adezivi).

    ”Portofoliul nostru de finisaje pentru construcţii s-a extins în ultimii ani, în special pe gama de mortare şi adezivi pentru sisteme de termoizolaţii şi hidroizolaţii flexibile, pe bază de ciment”, declară Dragoş Militaru, CEO Fabryo-Atlas Paints. ”Practic, în primele cinci luni ale anului, volumul nostru de vânzări s-a triplat şi avem nevoie de capacitate suplimentară de producţie.”

    Fabryo-Atlas Paints continuă să facă investiţii în cercetare şi dezvoltare, dar şi în extindere. ”Investiţiile noastre s-au ridicat la peste 500.000 euro în 2013, iar în perioada următoare vom construi o nouă fabrică de mortare, care va dubla capacitatea instalată”, mai spune CEO-ul Fabryo-Atlas Paints.

    Lucrările la noua fabrică au început în primul trimestru al anului 2014, pe platforma industrială deţinută de companie în Popeşti-Leordeni, iar intrarea acesteia în funcţiune este preconizată pentru luna octombrie 2014.

    |n urma fuziunii din 2013 dintre Fabryo Corporation şi Atlas Paints, disponibilitatea produselor Apla a crescut treptat, în acest moment, sistemele de finisaje comercializate sub această marcă având o distribuţie naţională echilibrată.

    ”Pentru 2014, ne aşteptăm la o creştere a cifrei de afaceri de minim 5%”, adaugă Militaru. ”|n acest moment, cota de piaţă a mărcilor noastre principale, Savana, Apla şi Innenweiss este în creştere pe majoritatea segmentelor”.

    Divizia de Business to Business a Fabryo-Atlas Paints a înregistrat o creştere de 29% a cifrei de afaceri în perioada ianuarie-mai 2014, în ciuda faptului că piaţa construcţiilor este încă în declin.

    Recent, sub sloganul Apla – Sisteme recomandate pentru construcţii şi renovări – Apla a lansat şi prima campanie de comunicare – de la hidroizolarea şi termoizolarea clădirilor, şi până la finisaje de interior şi exterior. Campania de comunicare include, pe lângă TV, panotaj în pieţe ţintă, un site dedicat, comunicare online şi un calendar de evenimente de comunicare directă cu specialiştii din domeniu.

    Fabryo-Atlas Paints deţine o platformă de producţie de vopsele, mortare şi adezivi în Popeşti-Leordeni şi o alta de produse termoizolatoare în Tunari, Judeţul Ilfov, şi are, în urma fuziunii, aproximativ 440 de angajaţi.