BusinessMagazin

Tag: adaposturi

  • Cum se poate aplica în realitate legea câinilor fără stăpân

    Ori, ca să nu dea bani pentru un referendum, să aştepte adoptarea legii aflate acum în dezbatere în Parlament şi despre care premierul Victor Ponta spune că va rezolva situaţia. Legea este cea iniţiată de ex-senatorul PC Marius Marinescu în 2007 şi a cărei formă adoptată de Cameră în 2011 prevedea o perioadă de 30 de zile de ţinere a câinilor în adăposturi, după care aceştia pot fi “păstraţi în adăposturi, returnaţi în teritoriu, eutanasiaţi sau o combinaţie a acestora, conform hotărârii consiliilor locale, după consultarea populaţiei”.

    La sesizarea PSD şi a PNL, CCR a declarat la începutul lui 2012 neconstituţională lipsa de predictibilitate introdusă de această lege prin ideea că populaţia ar trebui să decidă soarta câinilor, precizând că legea ar trebui “să consacre soluţia eutanasierii numai în ultimă instanţă, respectiv numai atunci când toate celelalte soluţii au fost aplicate corespunzător de către autorităţile locale, dar nu şi-au atins scopul de a limita sau de a eradica acest fenomen”, respectiv proliferarea câinilor fără stăpân.

    CCR preciza atunci şi că nu există paralelisme legislative inutile între o lege specială privind câinii fără stăpân şi Legea 205/2004 de protecţie a animalelor (modificată în 2008 la iniţiativa aceluiaşi Marinescu şi care interzice eutanasierea câinilor care nu suferă de boli incurabile), întrucât aceasta din urmă prevede, încă din primul articol, că “gestionarea populaţiei canine fără stăpân de pe teritoriul României se reglementează prin lege specială”.

    Aceasta este explicaţia pentru care toţi primarii care au fost daţi în judecată de ONG-uri atunci când au vrut să aplice Legea 227/2002 sau Legea 391/2006 au primit NUP (neînceperea urmăririi penale), întrucât legislaţia nu interzice eutanasierea câinilor fără stăpân capturaţi pe domeniul public, după o anumită perioadă de timp petrecută în adăposturi. Evident, nimic nu opreşte îmbunătăţirea legilor speciale existente – ceea ce probabil va urmări să facă şi legea actualmente în dezbatere în Parlament. Conform preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, legea ar urma să fie discutată chiar luni, 9 septembrie în Comisiile pentru administraţie şi juridică din Camera Deputaţilor.

  • Cine sunt victimele neştiute ale crizei financiare (VIDEO)

    Aşa stau lucrurile în cazul unui număr mare de măgari, folosiţi la diverse munci, cum ar fi căratul de alimente sau lemne de foc ori plimbatul turiştilor care vizitează Marea Britanie, scrie the Wall Street Journal. În ajutorul lor vin însă cetăţenii britanici, mari iubitori de asemenea animale, care îi iau şi îi duc la adăposturile speciale deschise pentru măgari. Din păcate, nu există cifre exacte cu privire la numărul măgarilor abandonaţi, din moment ce nu toţi proprietarii sună la organizaţii de protecţia animalelor rugându-le să-i preia, ci îi lasă pur şi simplu pe marginea drumului să se descurce singuri.

    Printre norocoşi se numără Christoforos şi Fotis, care au ajuns în Marea Britanie cu paşapoarte de cai, fiindcă legea din ţară nu prevede rubrică separată pentru măgari; o instituţie de binefacere, Saving Greek Animals a strâns bani pentru a-i ajuta să emigreze. Cei doi sunt acum vedetele domeniului Angmering Park, deţinut de o membră a aristocraţiei britanice şi îşi petrec timpul în compania a şapte tovarăşi din aceeaşi specie.

    La rândul său, The Donkey Sanctuary din Devon finanţează o organizaţie din Grecia care încearcă să salveze măgarii părăsiţi, iar Greek Animal Rescue donează o parte din încasările anuale unui adăpost pentru măgari de pe Insula Kos.

    Vezi aici imagini live de la The Donkey Sanctuary, unde în acest an au fost primiţi nu mai puţin de 527 de măgari abandonaţi.

    Îngrijitorii şi voluntarii de la The Donkey Sanctuary scriu regulat pe blogul instituţiei şi adaugă şi clipuri, cum ar fi de pildă momentul “ceaiului de la ora cinci” pentru simpaticele animale, cu urări de Crăciun pentru cititori, însoţite de apelul la o donaţie pentru îmbunătăţirea sistemului de furnizare a apei calde pentru măgari.

  • Ce vrea sa faca primaria din New York cu pisicile fara stapan

    Acordul, care va sta la baza legislatiei ce va fi adoptata in
    toamna de consiliul municipal, este vazut drept un mod de a reduce
    populatia de pisici fara stapan din oras si de a creste sansele ca
    felinele aflate in adaposturile municipalitatii sa fie adoptate,
    scris The New York Times.

    Reducerile de bugete din ultimii ani au redus posibilitatile
    municipalitatii de a prinde si gazdui pisicile vagabonde, iar
    organizatiile de voluntari au preluat tot mai multe animale – caini
    si pisici – care inainte cadeau in sarcina adaposturilor publice.
    Din iunie 2010 si pana in mai 2011, totusi, nu mai putin de 21.086
    de pisici au fost preluate de adaposturile municipale de animale,
    conform Departamentului Sanatatii si al Igienei Mintale. Pisicile
    au reprezentat 59% din toate animalele preluate de adaposturi si
    doua treimi dintre cele eutanasiate din motive de boala.

    Oficialii din New York spera sa rezolve problema pisicilor
    vagabonde prin strategia de prindere, sterilizare, marcare si
    eliberare inapoi in mediul urban, care ar urma sa reduca numarul
    animalelor ce raman multa vreme in adaposturi pentru ca nu sunt
    adoptate de nimeni.

    Strategia, cunoscuta sub initialele TNR (trapping, neutering and
    releasing), este combatuta de unii activisti pentru drepturile
    animalelor, care considera ca ar fi mai bine ca animalele sa fie
    eutanasiate si nu abandonate inapoi in mediul lor dupa ce au fost
    sterilizate. “Ar trebui sa-i spunem de fapt TNA (trap, neuter and
    abandon)”, a declarat Ingrid Newkirk, presedinta fundatiei
    Cetatenii pentru un Tratament Etic al Animalelor.

    Bugetul alocat adaposturilor municipale ar urma sa creasca pana in
    2014 cu 77%, la peste 12 milioane de dolari, si va fi destinat
    imbunatatirii conditiilor in cele trei sedii existente. Daca nu ar
    fi existat noul acord, municipalitatea ar fi trebuit sa
    construiasca adaposturi in Queens si Bronx, singurele cartiere unde
    pana acum nu a functionat niciun adapost pentru animale fara
    stapan.

    Acordul a fost semnat si de primarul Michael Bloomberg, care a
    aprobat deja din ianuarie cresterea cheltuielilor de personal, in
    virtutea faptului ca bugetul alocat de municipalitate a fost
    suplimentat cu un milion de dolari in anul fiscal curent.

  • Rromii romani care ocupasera bazilica San Paolo din Roma au fost preluati de o organizatie catolica

    Organizatia catolica de binefacere Caritas le-a trimis initial
    un camion cu biscuiti, gustari si apa, ca ajutor pana ii gasesc un
    alt loc de sedere. Ulterior, Caritas a difuzat un comunicat conform
    caruia “organizatia ii va transfera pe rromi in alte adaposturi
    provizorii, administrate de cooperativa sociala Domus”. Operatiunea
    urma sa aiba loc duminica seara, cu sprijinul aceleiasi politii a
    Vaticanului.

    Cei 150 de rromi se refugiasera in bazilica si in jurul acesteia
    vineri, dupa ce tabara lor ilegala de la Casal Bruciato, la
    periferia Romei, fusese demontata de autoritati. Municipalitatea
    le-a oferit cate 500 de euro de persoana ca sa plece din zona si sa
    accepte repatrierea in Romania, insa numai 20 dintre ei au acceptat
    oferta.

    Purtatorul de cuvant al Vaticanului si seful Centrului de
    Televiziune al statului papal, Federico Lombardi, a salutat
    demersul celor de la Caritas, declarand ca spera ca “solutia
    temporara” a organizatiei catolice sa fie premisa unei “solutii
    stabile si adecvate de instalare a acestor familii”. Ziarul catolic
    La Croix relateaza ca Papa Benedict al XVI-lea l-a trimis pe
    Fernando Filoni, loctiitor pentru afaceri generale la Secretariatul
    de Stat al Vaticanului, pentru a-si exprima solidaritatea fata de
    familiile rromilor.

    “In prezent sunt 22.000 de oameni fara adapost in Roma, refugiati,
    tigani, solicitanti de azil si altii. Nu putem risca sa transformam
    orasul intr-o adunatura de baraci”, a declarat Gianni Alemanno,
    primarul Romei. Planul lui Alemanno a fost sa disperseze taberele
    de rromi in jurul capitalei italiene, trimitand femeile si copiii
    in adaposturi, dar nu si pe barbati, ceea ce a starnit protestele
    rromilor, care au acuzat municipalitatea ca vrea sa le desparta
    familiile.