BusinessMagazin

Tag: activewatch

  • ActiveWatch: Curtea Constituţională şi DNA, printre premianţii libertăţii de exprimare. România TV, printre repetenţi

    ActiveWatch a organizat, marţi seară, în Clubul Silver Church din Bucureşti, Cheful Presei, a cărui temă a fost “DNA curăţă presa”.

    În cadrul evenimentului, organizat în contextul Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai), au fost acordate şi premiile FreeEx. Acestea au fost înmânate de Mircea Toma, preşedintele organizaţiei ActiveWatch, premianţilor şi repetenţilor libertăţii de exprimare.

    Astfel, titlul “Echidistantul anonim” a fost acordat “tuturor jurnaliştilor care au rezistat tentaţiei de a se alătura uneia din cele două tabere politico-mediatice, dar au încasat stoic flegmele propagandiştilor plătiţi din banii mogulilor”.

    Ziaristul Alexandru Rusu a primit premiul “Apără-mă Doamne de SRR că de CNA mă apăr singur”, pentru că “s-a bătut să demonstreze că România este un stat democratic, cu condiţia să nu te laşi încălecat de mafioţi şi securişti”.

    Studentului Dragoş Alecsandru i-a fost acordat titlul “Snowden pentru arhitectură”, pentru “curaj şi pentru ajutorul pe care-l oferă Universităţii ‘Ion Mincu’ să-şi recupereze respectul faţă de studenţi”.

    Totodată, titlul “Boxeri anticorupţie” a fost acordat ziariştilor Mirela Neag şi Cătălin Tolontan, pentru că “au demonstrat că poţi lovi în corupţi de să-ţi geamă mogulul şi pentru că au dovedit că se poate să stai drept fără a sta drepţi”.

    Pe de altă parte, Curţii Constituţionale a României (CCR) i-a fost acordat titlul “De veghe în lanul cu ocară”, pentru “curajul de a fi înfruntat două instituţii care s-au lăsat ademenite de viciul abuzului faţă de statul de drept: BOR şi SRI”. Astfel, “CCR a reinstituit dreptul la liberă opţiune pentru cursul de religie în şcoli şi a tăiat elanul de ‘Big Brother’ al SRI”.

    Şi profesorul Emil Moise a fost distins la ediţia din acest an a premiilor FreeEx. Acesta a primit titlul “De veghe în lanul cu ocară”, pentru “stăruinţa de care a dat dovadă luptând pentru libertatea de conştiinţă a copiilor şi pentru curajul de a crede în instituţiile democraţiei”.

    Titlul “De veghe în lanul cu ocară” a mai fost acordat Asociaţiei Pentru Tehnologia Informaţiei, Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, dar şi PNL, “pentru curajul şi competenţa cu care au tăiat elanul de ‘Big Brother’ al SRI”.

    Totodată, Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-a fost acordat titlul “Şi-acu, ce-o să se aleagă de noi?”, pentru că “a expus mecanismele corupte de finanţare a presei şi pentru că a curăţat o parte din mizeria mass-mediei”.

    Pe de altă parte, Comisia de Etică şi Arbitraj a TVR a primit titlul “Arbitraje fără blat”, pentru că este “singura instituţie de autoreglementare din presa românească şi pentru că reuşeşte să emită opinii deseori critice la adresa conducerii instituţiei, situaţie aproape unică în întreg peisajul media autohton”.

    În cadrul trofeelor FreeEx a fost acordat şi premiul “Robert Turcescu”. Acest premiu i-a fost acordat “lui Dumnezeu, pentru că el a vrut ca Robert Turcescu să ne spună că nu e jurnalist (deşi ne cam convinsesem şi singuri de asta), ci securist de şcoală nouă”.

    Şi televiziunea de ştiri România TV s-a numărat printre cei care au primit premii, marţi seară, la Cheful Presei. Astfel, România TV a primit premiul “Unde-şi ţine Ponta coada”, pentru transmisiunea din 16 noiembrie, de la Paris, când “coada de sute de persoane era prezentată la postul TV al prietenului domnului Ponta sub titlul ‘La secţiile de vot din Paris nu mai sunt cozi’”. Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch, a spus că acest premiu ” în valoare de 500.000 de Cocoşei va fi înmânat domnului Sebastian Ghiţă pentru a contribui la finanţarea RTV”.

    Pe de altă parte, deputatului Bogdan Diaconu i-a fost acordat premiul “România de la Nistru pân’ la Viena”, pentru că “are curajul să trezească forţele telurice ale românismului”. Printre iniţiativele acestui deputat se numără şi o “propunere legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic”.

    Pe de altă parte, marţi, organizaţia ActiveWatch a lansat şi raportul “FreeEx Libertatea Presei în România 2014 – 2015”. Acest raport a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch, care a început în 1999 şi îşi propune să contribuie la protejarea şi promovarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii presei.

  • ActiveWatch: Libertatea presei este afectată de politizare şi mecanisme corupte de finanţare

    Potrivit raportului “FreeEx Libertatea Presei în România 2014 – 2015”, lansat marţi de organizaţia ActiveWatch, 2014 a fost un an electoral cu o intensă dinamică politică, fapt care a scos în evidenţă, mai acut decât în anii precedenţi, principalele probleme care afectează libertatea presei.

    ActiveWatch aminteşte în raportul său că, în 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internaţional anual privind libertatea presei realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere, în declin cu şapte locuri faţă de anul precedent (când s-a situat pe locul 45).

    Totodată, mai mult de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa din România este “mai degrabă dependentă” sau “dependentă”. Un român din cinci este de părere că presa este liberă (“complet independentă” sau “mai degrabă independentă”), în timp ce 24% dintre români cred că presa “nu este nici independentă, nici dependentă”, potrivit sondajului “Încrederea publicului în mass-media din România”, dat publicităţii în februarie 2014 şi realizat de Kas & Market Links pentru Fundaţia Konrad Adenauer Stiftung, pe un eşantion de 1.000 de persoane din mediul urban şi rural, la nivel naţional.

    “Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral. Campania electorală a fost marcată de partizanate făţişe ale televiziunilor de ştiri, însoţite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană şi de exploatarea sensibilităţilor naţionale şi religioase”, se mai spune în raportul FreeEx lansat marţi de ActiveWatch.

    Conform sursei citate, mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiţie, iar acţiunile justiţiei au expus legăturile corupte dintre presă, mediul politic şi cel de afaceri. “Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate”, spune ActiveWatch.

    În acelaşi raport se precizează că, în ultimul an, “au apărut noi cazuri de corupţie în presă de care se fac vinovaţi patroni, administratori de presă, dar şi jurnalişti”. Totodată, potrivit ActiveWatch, “patroni şi finanţatori de presă au fost arestaţi pe bandă rulantă pentru fapte de corupţie sau evaziune fiscală”, dar s-au înregistrat şi noi cazuri de jurnalişti inculpaţi sau condamnaţi pentru mită sau şantaj.

    În plus, raportul face referire la faptul că un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informaţii, iar George Maior, la momentul respectiv director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), a confirmat existenţa agenţilor infiltraţi în redacţii.

    În raport se mai spune că “directorul SRI, George Maior, a jignit şi ameninţat deschis oponenţii legilor Big Brother (jurnalişti, organizaţii de drepturile omului, membrii Curţii Constituţionale)”, dar şi că “legile Big Brother au fost declarate neconstituţionale”. “Un cor întreg de jurnalişti a susţinut deschis legile Big Brother şi SRI”, precizează ActiveWatch.

    Pe de altă parte, potrivit raportului, “campionii” insultelor şi ameninţărilor la adresa jurnaliştilor au fost, din nou, demnitarii. Totuşi, conform ActiveWatch, în ultimul an, “a explodat” şi numărul insultelor între oamenii din presă apropiaţi taberelor politice.

    În raport se face referire şi la faptul că un jurnalist a fost bătut, jignit şi înjurat de poliţişti în interiorul unei secţii de poliţie din centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta un subiect despre abuzurile poliţistilor. De asemenea, mai mulţi reporteri au fost bruscaţi sau insultaţi în timpul unor proteste de stradă, iar mai mulţi reprezentanţi ai forţelor de ordine au făcut abuz de poziţia lor în raport cu libertatea cetăţenilor de a se exprima şi de a se asocia în spaţiul public.

    ActiveWatch mai remarcă în raportul FreeEx că preşedintele, premierul şi unii miniştri fug de întrebările incomode sau răspund cu insulte la adresa jurnaliştilor. “Guvernul a sacrificat libertatea de exprimare a jurnaliştilor şi cetăţenilor pentru a face pe plac delegaţilor Guvernului chinez”, mai spune ActiveWatch, făcând referire la faptul că unei publicaţii i-a fost interzis accesul în Palatul Victoria la întâlnirile dintre premier şi oaspeţii chinezi.

    Raportul face trimitere şi la alte situaţii care au afectat libertatea presei, respectiv la faptul că unele instituţii ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restricţionând accesul la informaţii de interes public.

    Totodată, conform raportului, au existat destul de multe situaţii în care autorităţile române au încercat să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorităţii maghiare.

    Potrivit ActiveWatch, criza economică a continuat să afecteze piaţa de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/ finanţatori de presă. În acelaşi timp, “condiţia jurnalistului a devenit şi mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale şi insolvenţelor în care se află o parte semnificativă a presei”.

    În acest context, încrederea publicului în mass-media a continuat să scadă, iar “electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media”, se spune în raportul FreeEx.

    Pe de altă parte, raportul FreeEx face referire la problemele cu care s-au confruntat în ultimul an Societatea Română de Televiziune (SRTv) şi Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), dar şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

    ActiveWatch precizează că “o serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu funcţii de conducere din TVR”, iar preşedintele-director general al TVR s-a plâns de existenţa unor intervenţii de natură politică din partea partidului de guvernământ.

    “Conducerile TVR şi SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara instituţiei pentru locurile din CA (Consiliile de Administraţie, n.r.) rezervate reprezentanţilor salariaţilor”, se spune în acelaşi raport.

    Totodată, ActiveWatch menţionează că instanţele au stabilit că televiziunea şi radioul public se află sub incidenţa Legii accesului la informaţii de interes public.

    Pe de altă parte, potrivit ActiveWatch, CNA “s-a discreditat în ochii publicului din cauza proastei funcţionări, a timidităţii cu care sancţionează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, a prestaţiei preşedintei instituţiei şi a problemelor penale care o vizează pe aceasta şi pe încă o membră”. “Din înregistrările unor discuţii interne între preşedinta CNA şi angajaţi reiese că anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizări”, spune ActiveWatch.

    De asemenea, potrivit ActiveWatch, CNA nu a funcţionat în perioada campaniei pentru alegerile prezidenţiale din lipsă de cvorum, partidele parlamentare nemanifestând interes pentru desemnarea rapidă a unor noi membri.

    Potrivit raportului FreeEx, numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. “Campioni absoluţi la numărul de procese în calitate fie de reclamant, fie de pârât sunt grupul Intact şi (foşti şi actuali) angajaţi ai acestuia”, spune ActiveWatch.

    În plus, în acelaşi raport se precizează că “instanţele au început să oblige la publicarea de scuze”. “Alte măsuri, care pot fi considerate disproporţionate, sunt: obligarea la publicarea unor hotărâri judecătoreşti integrale (ceea ce implică logistică şi costuri nerealiste) şi obligarea la ştergerea unor articole din mediul online”, mai spune ActiveWatch.

    Raportul “FreeEx Libertatea Presei în România 2014 – 2015” a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch. Acest program a început în 1999 şi îşi propune să contribuie la protejarea şi promovarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii presei.

  • Trei organizaţii se opun propunerii ca respingerea raportului CNA să atragă demiterea preşedintelui

    Georgică Severin şi Gigel Ştirbu, preşedinţii Comisiilor pentru cultură din Parlament, au depus marţi, la Parlament, un proiect de modificare a Legii audiovizualului, astfel încât Parlamentul să poată demite preşedintele CNA.

    ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Convenţia Organizaţiilor de Media consideră însă că acest proiect este “o iniţiativă transpartinică periculoasă pentru independenţa CNA”.

    Cele trei asociaţii le-au transmis o scrisoare lui Gigel Ştirbu şi lui Georgică Severin, în care spun că au luat cunoştinţă de iniţiativa celor doi de modificare a Legii audiovizualului, “în urma blocajului în care se află instituţia de aproape un an”. “Considerăm oportun demersul şi suntem de acord că actualele prevederi legale sunt insuficiente pentru a preveni şi regla astfel de situaţii, prin faptul că nu definesc mecanisme de sancţionare şi remediere a unui management defectuos”, spun asociaţiile, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Organizaţiile semnatare se opun însă propunerii ca respingerea raportului anual de activitate să atragă demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului.

    “Chiar dacă soluţia este mult mai blândă decât mecanismul similar prevăzut în legea de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune, ea deschide porţile arbitrarului şi abuzului, aşa cum se întâmplă repetat în cazul TVR/SRR. Preşedintele Consiliului poate fi, la un moment dat, o persoană care să deranjeze majoritatea parlamentară, ceea ce va creşte riscul de a fi demis şi retrogradat ca simplu membru prin respingerea raportului”, spun cele trei organizaţii.

    ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media propun ca soluţie alternativă un mecanism prin care membrii CNA să aleagă şi să demită preşedintele instituţiei, cu votul a 2/3 din membri, iar Parlamentul să valideze aceste decizii. “Practic, ar fi utilizat acelaşi mecanism prin care preşedintele Consiliului este numit, deci ar exista şi o coerenţă a legii. Cine numeşte să şi demită, iar Parlamentul să aibă doar rolul de a valida/invalida, exact ca la numirea în funcţie”, spun ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media.

    Potrivit acestora, “experienţa ultimilor 20 de ani demonstrează existenţa unei înclinaţii cronice a partidelor politice de control al instituţiilor publice, astfel încât considerăm că este necesară ridicarea unor bariere legislative împotriva unor asemenea tentaţii”. “Modul în care a fost respins periodic raportul anual de activitate al Consiliilor de Administraţie ale televiziunii şi radioului public atunci când un partid nou venit la putere a dorit să îşi exercite influenţa asupra acestor instituţii ne-a demonstrat că acest mecanism nu este unul sănătos din punct de vedere democratic”, spun organizaţiile.

    De asemenea, acestea consideră că actuala situaţie din CNA “este, în primul rând, efectul acestei nevoi compulsive a politicului de a controla activitatea instituţiei, prin desemnarea unor persoane care, de cele mai multe ori, plasează loialitatea faţă de actorul politic care i-a nominalizat mai presus decât interesul public pe care sunt mandataţi prin lege să-l servească”.

    “Recomandăm mediului politic să evite pe viitor astfel de situaţii şi să nominalizeze persoane pentru componenţa CNA şi pentru CA-urile TVR/SRR în funcţie de criterii de competenţă şi integritate”, mai spun ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media.

    Apariţia proiectului de modificare a Legii audiovizualului vine în contextul în care atât Georgică Severin (PSD), cât şi Gigel Ştirbu (PNL) i-au cerut în mai multe rânduri, în ultimul an, demisia Laurei Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Pe de altă parte, şase membri ai CNA au votat, pe 19 martie, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului. Hotărârea a fost transmisă la Comisia pentru cultură de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu şi Florin Gabrea.

  • ActiveWatch cere CNA să analizeze emisiunea România TV unde s-a vorbit despre sănătatea lui Băsescu

    Postul România TV a relatat, miercuri seară, că preşedintele Traian Băsescu ar avea semnele maladiei Parkinson, că ar fi avut două atacuri cerebrale şi că, din acest motiv, ar fi fost internat de mai multe ori, inclusiv în străinătate.

    “ActiveWatch, în calitatea sa de organizaţie care apără dreptul la libertatea de exprimare şi informare corectă, vă supune atenţiei şi analizei emisiunea «Ediţie Specială» din data de 15 octombrie 2014, difuzată de postul România TV. Începând cu ora 21.00, postul România TV a anunţat, sub forma unor titluri intermediare, difuzarea unor imagini şi informaţii care ar viza «dezvăluiri-bombă» legate de «incapacitatea de a conduce ţara» în care s-ar afla preşedintele în funcţie, Traian Băsescu”, spune Active Watch.

    Astfel, potrivit ActiveWatch, titlurile de ilustrare au fost “Imediat, cutremurător”, “Dezvăluiri-bombă despre Băsescu”, “Situaţie gravă ascunsă poporului”, “Incapacitate de a conduce ţara” şi “Dovada, în imagini şoc”. Acestea au rulat pe segmentul orar 21.00 – 22.00.

    Dezvăluirea şi dezbaterea imaginilor/ informaţiilor privind starea de sănătate a preşedintelui Traian Băsescu au avut loc în intervalele orare 22.00 – 23.00, respectiv 23.00 – 00.00.

    În scrisoarea adresată preşedintelui CNA, Laura Georgescu, ActiveWatch aduce la cunoştinţă forului audiovizual o posibilă încălcare a mai multor articole din Decizia 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Organizaţia face referire la articolul 31, care prevede că, “în sensul prezentului cod, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o comunitate, în special cu privire la: a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală; b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice; c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul”, la articolul 32, potrivit căruia ” (1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor. (2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată. (3) Dreptul la propria imagine nu trebuie să împiedice aflarea adevărului în probleme de interes public justificat”.

    De asemenea, ActiveWatch face referire la articolul 33 din Decizia menţionată, care prevede că “(3) Este interzisă difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) situaţiile în care sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) existenţa unui interes public justificat; b) existenţa unei legături semnificative şi clare între viaţa privată şi de familie a persoanei şi interesul public justificat”.

    Totodată, organizaţia aduce în atenţia CNA articolul 67, conform căruia, “în exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legatură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii”.

    Pe tronsonul orar 22.00 – 23.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorii Andreea Creţulescu şi Victor Ciutacu, jurnaliştii Corina Drăgotescu şi Val Valcu, candidatul PER la funcţia de preşedinte al României William Brânză, secretarul general al PNL Marian Petrache şi membrul PRL Graţiela Gavrilescu. De asemenea, în intervalul 23.00 – 00.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorul Ionela Năstase, candidat PPDD Dan Diaconescu şi comentatorul Niels Schneker.

    “Menţionăm că, în ambele segmente, moderatorii şi invitaţii au prezentat şi dezbătut un set imagini video, extrase din patru contexte diferite, în care preşedintele Traian Băsescu ar fi avut gesturi şi un comportament ce indicau o stare de sănătate precară”, au afirmat cei de la ActiveWatch.

    Organizaţia consideră că, “dincolo de interesul public legitim şi incontestabil care ar putea justifica difuzarea acelor imagini şi informaţii”, demersul jurnaliştilor România TV a fost “incomplet, trunchiat şi, pe alocuri, rău-intenţionat”.

    Din analiza celor două emisiuni dedicate “bolii ascunse” a preşedintelui Traian Basescu, ActiveWatch precizează că reies aspecte care conduc spre concluzia că subiectul promovat de România TV a fost insuficient documentat şi prezentat într-o manieră senzaţionalistă.

    ActiveWatch consideră că în cazul supus atenţiei CNA “postul România TV a încălcat în mod voit şi abuziv prevederile legale din domeniul audiovizual, deturnând sensul interesului public justificat”.

  • ActiveWatch cere CNA să analizeze emisiunea România TV unde s-a vorbit despre sănătatea lui Băsescu

    Postul România TV a relatat, miercuri seară, că preşedintele Traian Băsescu ar avea semnele maladiei Parkinson, că ar fi avut două atacuri cerebrale şi că, din acest motiv, ar fi fost internat de mai multe ori, inclusiv în străinătate.

    “ActiveWatch, în calitatea sa de organizaţie care apără dreptul la libertatea de exprimare şi informare corectă, vă supune atenţiei şi analizei emisiunea «Ediţie Specială» din data de 15 octombrie 2014, difuzată de postul România TV. Începând cu ora 21.00, postul România TV a anunţat, sub forma unor titluri intermediare, difuzarea unor imagini şi informaţii care ar viza «dezvăluiri-bombă» legate de «incapacitatea de a conduce ţara» în care s-ar afla preşedintele în funcţie, Traian Băsescu”, spune Active Watch.

    Astfel, potrivit ActiveWatch, titlurile de ilustrare au fost “Imediat, cutremurător”, “Dezvăluiri-bombă despre Băsescu”, “Situaţie gravă ascunsă poporului”, “Incapacitate de a conduce ţara” şi “Dovada, în imagini şoc”. Acestea au rulat pe segmentul orar 21.00 – 22.00.

    Dezvăluirea şi dezbaterea imaginilor/ informaţiilor privind starea de sănătate a preşedintelui Traian Băsescu au avut loc în intervalele orare 22.00 – 23.00, respectiv 23.00 – 00.00.

    În scrisoarea adresată preşedintelui CNA, Laura Georgescu, ActiveWatch aduce la cunoştinţă forului audiovizual o posibilă încălcare a mai multor articole din Decizia 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Organizaţia face referire la articolul 31, care prevede că, “în sensul prezentului cod, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o comunitate, în special cu privire la: a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală; b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice; c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul”, la articolul 32, potrivit căruia ” (1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor. (2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată. (3) Dreptul la propria imagine nu trebuie să împiedice aflarea adevărului în probleme de interes public justificat”.

    De asemenea, ActiveWatch face referire la articolul 33 din Decizia menţionată, care prevede că “(3) Este interzisă difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) situaţiile în care sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) existenţa unui interes public justificat; b) existenţa unei legături semnificative şi clare între viaţa privată şi de familie a persoanei şi interesul public justificat”.

    Totodată, organizaţia aduce în atenţia CNA articolul 67, conform căruia, “în exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legatură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii”.

    Pe tronsonul orar 22.00 – 23.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorii Andreea Creţulescu şi Victor Ciutacu, jurnaliştii Corina Drăgotescu şi Val Valcu, candidatul PER la funcţia de preşedinte al României William Brânză, secretarul general al PNL Marian Petrache şi membrul PRL Graţiela Gavrilescu. De asemenea, în intervalul 23.00 – 00.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorul Ionela Năstase, candidat PPDD Dan Diaconescu şi comentatorul Niels Schneker.

    “Menţionăm că, în ambele segmente, moderatorii şi invitaţii au prezentat şi dezbătut un set imagini video, extrase din patru contexte diferite, în care preşedintele Traian Băsescu ar fi avut gesturi şi un comportament ce indicau o stare de sănătate precară”, au afirmat cei de la ActiveWatch.

    Organizaţia consideră că, “dincolo de interesul public legitim şi incontestabil care ar putea justifica difuzarea acelor imagini şi informaţii”, demersul jurnaliştilor România TV a fost “incomplet, trunchiat şi, pe alocuri, rău-intenţionat”.

    Din analiza celor două emisiuni dedicate “bolii ascunse” a preşedintelui Traian Basescu, ActiveWatch precizează că reies aspecte care conduc spre concluzia că subiectul promovat de România TV a fost insuficient documentat şi prezentat într-o manieră senzaţionalistă.

    ActiveWatch consideră că în cazul supus atenţiei CNA “postul România TV a încălcat în mod voit şi abuziv prevederile legale din domeniul audiovizual, deturnând sensul interesului public justificat”.

  • “Istanbul, nu eşti singur”: Zeci de bucureşteni şi-au exprimat în stradă solidaritatea cu protestatarii din Turcia

     Oamenii care au dorit să participe la această acţiune, organizată de ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, s-au adunat, în jurul orei 11.00, în faţa Ambasadei Turciei de la Bucureşti, unde au rămas timp de peste o oră, între gardurile puse de jandarmi şi sub paza acestora.

    “E un protest cuminte, ca la Bucureşti. Dar e normal să fie cuminte, întrucât e o acţiune prin care ne exprimăm solidaritatea faţă de protestatarii turci, care fac un lucru minunat. În Bucureşti există foarte multe situaţii similare cu Parcul Gezi. Vrem să transmitem şi românilor mesajul să se lupte pentru drepturile lor”, a spus Doina Vela, reprezentantă a societăţii civile.

    Alături de alţi manifestanţi, ea afişa, pe o pânză, mesajul “We are capuling too”, cu referire la sloganul protestatarilor turci, inspirat de faptul că premierul Recep Tayyip Erdogan i-a numit bandiţi – çapulcu, în turcă. Cuvâtul a fost preluat de protestatari în sloganul “Everyday I’m çapuling”, dar şi de cei care îi sprijină, printre care lingvistul american Noam Chomsky, care spune într-o înregistrare video de solidarizare “I am also a çapulcu”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cazul elevei ameninţate pentru că a purtat la şcoală o bentiţă tricoloră: ActiveWatch condamnă comportamentul dirigintei şi al conducerii Liceului “Korosi Csoma Sandor”

     Organizaţia neguvernamentală Active Watch consideră că evenimentele de la Liceul “Korosi Csoma Sandor” ilustrează felul în care un conflict artificial generat şi alimentat de mediul politic se poate răsfrânge asupra unor elevi de liceu, arătând că prima responsabilitate pentru tensiunile stârnite între elevi aparţine sistemului educaţional, care are un rol esenţial în prevenirea unor astfel de conflicte.

    “Solicităm conducerii şcolii şi Ministerului Educaţiei să se implice activ, să preia iniţiativa pentru a controla un fenomen care, dacă va scăpa de sub control, riscă să ia proporţii dramatice. Prin lege, şcoala nu trebuie să fie un spaţiu de înfruntare a unor teme politice, deci ţinta intervenţiei conducerii şcolii trebuie să fie dezamorsarea conflictelor, iar nu alimentarea acestora. Mai mult, cerem autorităţilor să respecte dreptul la liberă exprimare al cetăţenilor, indiferent de etnie”, se arată în comunicatul transmis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro