BusinessMagazin

Tag: acordul de la Viena

  • Ce s-ar întâmpla dacă am fi în zona euro

    Pe termen mediu însă, susţine Deutsche Bank, avantajele integrării în zona euro – dispariţia volatilităţii cursului valutar, a costurilor de tranzacţionare şi existenţa BCE drept creditor de ultimă instanţă – ar contrabalansa, pentru majoritatea ţărilor din Est, dezavantajul pierderii independenţei monetare.

    Banca germană consideră că, în ciuda temerilor de o dezintermediere financiară rapidă şi a criticilor privind dominarea sistemelor bancare din ECE de către băncile din Vest, acestea din urmă şi-au menţinut angajamentul în ECE, în virtutea acordului de la Viena din 2009, iar într-o serie de ţări din zonă, ca Polonia sau Slovacia, creditarea începe să-şi revină.

  • Momentul adevărului pentru băncile din Europa?

    Calitatea activelor bancare şi perspectivele de creştere a afacerilor din acest sector în Europa vor rămâne sub presiune în acest an, din cauza fundamentelor macroeconomice slabe, în condiţiile în care consolidarea fiscală afectează încrederea consumatorilor şi a companiilor, arată agenţia de rating. Numeroase bănci, în special în Spania, Italia, Irlanda şi Marea Britanie vor avea nevoie de provizioane suplimentare pentru a reuşi să-şi cureţe compet bilanţurile, iar riscurile în privinţa calităţii activelor sunt pronunţate în special pentru băncile cu expuneri mari în sectorul imobiliar şi al IMM-urilor.

    Moody’s atrage atenţia că băncile din zona euro trebuie să-şi cureţe bilanţurile, o operaţiune care până acum a fost amânată, cu îngăduinţa autorităţilor de reglementare. “Această strategie de a câştiga timp limitează capacitatea băncilor de a acorda noi credite şi prezintă riscuri pentru creditorii băncilor europene”, arată Moody’s.

    Comitetul de coordonare pentru Iniţiativa de la Viena 2, condus de reprezentanţi ai BERD şi BEI, s-a întâlnit deja la 14 ianuarie cu grupurile bancare care operează în Europa Centrală şi de Est, conchizând că trebuie abordată urgent chestiunea calităţii activelor şi nivelul înalt al creditelor neperformante dintr-o serie de ţări din regiune. Până la finele lui martie, un grup nou de lucru creat de acelaşi Comitet urmează să prezinte şi implicaţiile uniunii bancare a zonei euro pentru ţările din Est şi pentru băncile cu activităţi în regiune.

  • Dezacordul de la Viena: mai puţini bani pentru Europa de Est

    Argumentul iniţial al băncii centrale austriece a fost că o raţionalizare a expunerilor pe piaţa din Est ar ajuta Austria să-şi păstreze ratingul AAA, însă între timp Standard & Poor’s a redus ratingurile a nouă ţări din zona euro, inclusiv al Austriei (AA+), aşadar termenii discuţiei s-au schimbat.

    Economistul-şef al BERD, Erik Berglof, a anunţat că Austria a acceptat o interpretare mai flexibilă a reglementării care cere băncilor să limiteze la 110% raportul dintre noile credite acordate de subsidiarele din Est şi finanţarea locală, însă austriecii au insistat că regula, deşi neobligatorie, va rămâne o formă de a “convinge cu argumente morale” băncile.

    In noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.