BusinessMagazin

Tag: acord de asociere

  • Guvernul aprobă acordul de asociere cu Moldova şi modifică legea petrolului

    “Este cu adevărat istoric pasul pe care Republica Moldova îl face spre UE, iar noi trebuie să realizăm lucruri concrete, să intensificăm tot ce ţine de partea de cooperare: pe educaţie, justiţie, aparăre. Miercuri, ministrul sănătăţii va aduce memorandumul ca să facem operaţional SMURD şi în Moldova, iar în toamnă vom merge să inaugurăm grădiniţele construite cu banii de la noi”, a afirmat premierul Victor Ponta.

    Victor Ponta a afirmat că vrea ca România să fie prima ţară care ratifică aceste acorduri de  asociere şi a atenţionat că “în special Moldova va avea o perioadă de presiuni din partea Rusiei pentru faptul că a semnat acest acord”.

    În aceeaşi şedinţă de guvern a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004. Potrivit Guvernului, ordonanţa “creează cadrul legal prin care conductele de interconectare între sistemul de transport al gazelor naturale din România şi sistemele de transport din ţările vecine devin parte integrantă a sistemului naţional de transport al petrolului şi gazelor naturale”.

    “Neadoptarea acestei ordonanţe de urgenţă putea duce la inoperabilitatea interconectărilor şi, pe cale de consecinţă, la întreruperi ale alimentării cu gaze în situaţii de criză”, motivează Guvernul.

    În acest sens, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat în şedinţa Guvernului că lucrările din România la gazoductul Iaşi-Ungheni au fost finalizate, inclusiv subtraversarea râului Prut, urmând ca sistemul de operare să fie preluat rapid de către Transgaz. “O să mergem luni acolo să vedem cu ochii noştri că lucrurile stau aşa şi vom discuta şi cu cei din Republica Moldova de aspecte legate de proiectul de interconectare, însă lucrurile pe partea românească şi subtraversarea sunt finalizate”, a spus ministrul energiei, citat de Mediafax.

  • Politica paşilor foarte mărunţi pentru Ucraina

    Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a declarat că următoarea rundă de negocieri Rusia-Ucraina-UE pentru deblocarea livrărilor de gaze ruseşti ar putea avea loc la jumătatea lui iulie. Moscova a anunţat însă că discuţiile pot continua numai dacă Kievul îşi plăteşte datoria de 4,5 mld. dolari către Gazprom, iar drept concesie a acceptat reducerea preţului pentru gazele furnizate în aprilie şi mai de la 485 la 384,86 dolari/1.000 mc. Oficialii europeni au sugerat că Ucraina ar putea plăti gazul din asistenţa financiară de 1,6 mld. euro oferită de UE în acest an, din care până acum Kievul a primit 350 mil. euro.

    Puţini speră însă ca problema gazului să se rezolve înainte de 27 iunie, când Ucraina va semna partea economică a acordului de asociere cu UE. Preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles că şi semnarea acordului va avea consecinţe imediate, afirmând că Rusia nu va mai putea să menţină tarifele vamale de import zero la produsele din Ucraina.

    Spre a mai linişti spiritele atât la Moscova, cât şi la Bruxelles în pregătirea evenimentului de la 27 iunie, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a enunţat un plan de pace pentru zonele separatiste, care promite “descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”. Poroşenko a nominalizat şi un nou ministru de externe, în locul lui Andri Deşciţa, care s-a remarcat prin faimoasa intervenţie în care l-a făcut “nenorocit” pe Vladimir Putin. Locul lui Deşciţa a fost luat de Pavlo Klimkin, diplomat de carieră, originar din oraşul rus Kursk şi cu studii la Moscova. Klimkin este din 2008 negociatorul-şef al Ucrainei pentru acordul de asociere cu UE.

    De partea cealaltă, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga), care va semna cu Poroşenko (foto dreapta) acordul, a cerut Rusiei să înceteze susţinerea cu armament a  separatiştilor din estul Ucrainei, dar s-a abţinut, în ultima sa intervenţie publică, de la orice referire la posibile noi sancţiuni UE contra Rusiei. În acelaşi timp, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că UE este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind acordul de asociere cu Ucraina.

    Singurul care continuă ofensiva sancţiunilor rămâne Washingtonul, care a comunicat vineri că încă şapte oficiali din republicile separatiste Doneţk şi Luhansk au fost adăugate pe lista persoanelor care au interdicţie de circulaţie în SUA şi ale căror active din străinătate sunt îngheţate. SUA au acuzat, de asemenea, Rusia că mobilizează în continuare trupe la frontiera cu Ucraina, deşi iniţial anunţase că le retrage, şi au avertizat că nu vor accepta prezenţa forţelor militare ruse în estul Ucrainei.


     

  • A fost odată Crimeea

    Parlamentul rus a ratificat tratatul cu cvasiunanimitate (un singur deputat a fost împotrivă), iar data alegerilor regionale din Crimeea pentru desemnarea autorităţilor locale a fost stabilită pentru 13 septembrie. Ca bonus, Putin a cerut guvernului de la Moscova să pregătească ridicarea unui pod pentru trafic rutier şi feroviar, în valoare de 3 mld. dolari, care va uni teritoriul rusesc Krasnodar cu peninsula Crimeea, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a repetat că transformarea Ucrainei într-un stat federal este singura cale de a stabiliza situaţia în ţară, astfel încât interesele tuturor cetăţenilor şi regiunilor să fie respectate.

    SUA şi UE au extins lista oficialilor ruşi afectaţi de blocarea conturilor din străinătate sau de interzicerea vizelor, iar autorităţile financiare americane au cerut fondurilor de investiţii cu active ruseşti să-şi informeze clienţii asupra riscurilor asociate cu criza din Crimeea. În prima jumătate a lunii martie, acţiunile ruseşti deja au pierdut în medie 14% din valoare, dar în ultima săptămână au câştigat 6,6%, ca urmare a referendumului din Crimeea, perceput ca o soluţie paşnică a crizei, în locul unei rezolvări pe cale militară.

    Pentru moment, Kievul a adoptat o poziţie destul de conciliantă: în afară de desfăşurarea preventivă de trupe de-a lungul graniţei cu Rusia, promisa introducere a vizelor pentru cetăţenii ruşi nu a avut loc, iar premierul interimar Arseni Iaţeniuk a declarat că Kievul nu se grăbeşte să introducă un regim de vize, fiindcă aceasta ar putea avea un impact negativ asupra cetăţenilor ucraineni.

    După semnarea acordului politic de asociere cu UE, guvernul interimar ucrainean aşteaptă acum următoarele mutări ale comunităţii internaţionale, respectiv discutarea situaţiei Ucrainei în Adunarea Generală a ONU, care va avea loc la 27 martie, cu participarea a 193 de state. Până în prezent, Rusia nu are decât sprijinul declarat din partea Venezuelei, a Siriei şi a autorităţilor din Kazahstan, iar mai nou şi al autorităţilor din Belarus, care au recunoscut de facto alipirea Crimeei la Rusia. China şi India s-au mărginit să dezaprobe impunerea de sancţiuni contra Rusiei, dar fără să aprobe explicit alipirea Crimeei.

    Următoarea fază importantă a evenimentelor va fi însă de ordin economic, odată cu încheierea, la 25 martie, a misiunii FMI la Kiev, care discută condiţiile ce vor fi impuse pentru acordarea unui credit de 15 miliarde de euro pe doi ani. Dacă până acum misiunea FMI a comunicat doar că discuţiile cu partea ucraineană decurg excelent, RIA Novosti a scris, cu câteva zile în urmă, că lista de condiţii a FMI cuprinde zece puncte, între care tăierea unor cheltuieli sociale şi renunţarea la programele finanţate de la buget care nu sunt prioritare, creşterea vârstei de pensionare, privatizarea minelor şi anularea subvenţiilor pentru sectorul minier, tăierea subvenţiilor pentru producătorii agricoli, renunţarea la moratoriul asupra vânzării de terenuri agricole, creşterea preţului la gazul şi electricitatea furnizate consumatorilor şi liberalizarea tarifelor la serviciile publice.