BusinessMagazin

Tag: acciza

  • Lucrările din Master Plan vor fi finanţate şi din împrumuturi publice şi acciza pe carburanţi

    Plafonul de 7 miliarde euro a fost aprobat, de asemenea, în şedinţa de miercuri a Executivului.

    Valoarea totală a proiectelor identificate în document se ridică la 45,4 miliarde euro, pentru sectorul de transport rutier, feroviar, aerian, naval şi multimodal, ministrul de resort, Ioan Rus, explicând că finanţarea disponibilă în prezent acoperă proiectele prioritare.

    Astfel, în strategia de finanţare a Master Planului, suma indicată ca fiind disponibilă este de 2,7 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, inclusiv cofinanţarea de la bugetul de stat, şi 2,1 miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională, pentru sectorul rutier.

    “Suma totală pe care România o are la dispoziţie, în perioada de programare 2014-2020, pentru cele patru sectoare de transport (rutier, feroviar, naval, multimodal) este de 6,843 miliarde euro. La acestea se adaugă un plafon suplimentar de 7 miliarde euro pe care Guvernul l-a aprobat astăzi, care vor proveni din împrumuturi publice – IFI- şi din acciza pe carburanţi, în vederea asigurării surselor de finanţare necesare implementării proiectelor din sectorul rutier, cu prioritate pentru autostrăzi. Astfel, valoarea totală a finanţării pentru sectorul infrastructurii rutiere, în perioada de programare 2014-2020, este de 13,8 miliarde de euro”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a precizat că procentul care va fi alocat pentru Master Plan din acciza la carburanţi va fi stabilit de Executiv în perioada următoare.

    “Lângă sumele pe care le-am avut, se adaugă, prin hotărârea de astăzi, încă un plafon suplimentar de 7 miliarde de euro, pentru care Ministerul Finanţelor se va ocupa să găsească cadrul fiscal, adică spaţiu în interiorul actualului regim fiscal în 2014-2020, bani care vor proveni din împrumuturi BERD, BEI, instituţii financiare, alte resurse financiare şi, de asemenea, din acciza pe carburanţi. Parte din această acciză, pe care o vom stabili împreună în Guvern, va intra direct în finanţarea Master Planului General de Transport al României”, a spus Rus.

    Întrebat cum va fi acoperită diferenţa de finanţare până la suma totală de 45 miliarde euro, reprezentând valoarea proiectelor identificate, ministrul a spus doar că la acest moment sunt acoperite proiectele prioritizate, dar că există discuţii cu bănci comerciale.

    “În acest moment, avem pentru tot ce avem prioritizat şi în faza de a începe, avem resursele financiare asigurate, la care am suplimentat prin decizia Guvernului de azi încă 7 miliarde cu care noi ne descurcăm. Am discutat şi dimineaţă cu alte bănci decât BEI, BERD sau Banca Mondială, să spunem bănci comerciale, deci, toată lumea, în momentul în care va exista acest document aprobat de Comisie şi vor şti toate instituţiile financiare internaţionale că România are un document cu priorităţi aprobate şi în Guvern, şi în comisiile de specialitate ale Parlamentului, şi la Comisia Europeană, toată lumea va veni alături de noi în a ne sprijini financiar, iar Ministerul Finanţelor are sarcină să găsească spaţiu fiscal pentru aceşti bani. Vom reuşi să rostogolim cu siguranţă sumele pe care le avem astfel încât să ne putem finanţa până în 2030 toate aceste proiecte”, a spus Rus.

    Planul financiar al Master Planului General de Transport urmează să fie prezentat în şedinţele reunite ale Comisiilor de Transport din Parlament înainte de trimiterea acestuia la Comisia Europeană, pentru discuţii programate în intervalul 9-13 martie.

    În sinteză, Master Plan-ul de transprt prevede construcţia a 1.300 kilometri de autostradă, în valoare 13,7 miliarde euro, 1.825 kilometri de drumuri expres (9,9 miliarde euro), 2.874 kilometri de drumuri TransRegio (1,69 miliarde euro), 343 kilometri de drumuri TransEuro (190 milioane euro), 2.883 kilometri reabilitaţi de cale ferată (10,7 miliarde euro), 1.001 kilometri de linii de cale ferată cu viteze sporite (274,1 milioane euro).

    Sunt prevăzute, printre altele, investiţii şi la porturile Constanţa (865,3 milioane euro), Galaţi (110,7 milioane euro), Drobeta Turnu Severin (20,2 milioane euro) şi aeroporturile Bucureşti-Henri Coandă (668,9 milioane euro), Timişoara (111,5 milioane euro), Cluj-Napoca (131 milioane euro), Iaşi (93,5 milioane euro).

  • EXCLUSIV: Guvernul va returna transportatorilor acciza doar pe o declaraţie, neputând să-i verifice

    Legislaţia actuală stabileşte că, pentru a se înscrie în în Registrul vehiculelor şi al operatorilor economici eligibili pentru restituire de accize, transportatorii trebuie să facă dovada că nu beneficiază de alte compensaţii pentru activitatea de transport mărfuri şi persoane, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie să verifice acest lucru şi să informeze Autoritatea Rutieră Română, prin intermediul căreia sunt restituiţi banii.

    Guvernul a ajuns însă la concluzia că aceste compensaţii pot fi acordate atât de autorităţi centrale, cât şi de cele locale, astfel că “identificarea lor şi administrarea informaţiilor de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este greu de realizat”, relevă un proiect obţinut de MEDIAFAX.

    Constatarea s-a produs la cinci luni după termenul de la care transportatorii au putut depune cereri pentru estituirea unei părţi din banii aferenţi accizei.

    La momentul deciziei Guvernului de a returna o parte din banii aferenţi accizei, preşedintele Traian Băsescu a atenţionat că înţelegerea pe care a făcut-o premierul Victor Ponta cu transportatorii este un lucru complicat, pentru că “o sa primească finanţele camioane de facturi pentru maşini care n-au alimentat niciodată şi vei da înapoi echivalentul a 4 cenţi, ceea ce va fi o lovitură pentru bugetul de stat”.

    În replică, premierul Victor Ponta a afirmat că este convins că Parchetul, ANAF, SRI şi Direcţia Antifraudă sunt extrem de bine pregătite să combată orice neregulă.

    Acum, constatând că ANAF nu poate verifica rapid informaţiile, Guvernul a pregătit un proiect de hotărâre care stabileşte ca informaţiile cu privire la îndeplinirea obligaţiei transportatorilor de a nu beneficia de alte compensaţii să nu mai facă obiectul protocolului încheiat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Autoritatea Rutieră Română, iar transportatorilor să li se solicite doar o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că aceştia nu beneficiază de alte compensaţii pentru activitatea de transport, urmând ca verificarea declaraţiilor să facă obiectul “controlului ulterior” al ANAF.

    Modificarea este justificată prin “fluidizarea” procesului de înregistrare în Registrul vehiculelor pentru restituirea banilor aferenţi accizei.

    De la 1 aprilie, a fost introdusă o acciză suplimentară pentru carburanţi de 7 eurocenţi pe litru, având ca efect creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la benzina cu plumb şi fără plumb, motorină şi petrolul folosit drept combustibil pentru motor (kerosen).

    În urma protestelor transportatorilor, Guvernul a decis ca, pentru motorină, transporatorilor să le fie returnat, trimestrial, 4 cenţi din acciza de 7 eurocenţi, pe baza facturii de achiziţionare a carburantului.

    Acest sistem, prin care transportatorii primesc înapoi o parte din acciza introdusă din aprilie, va fi menţinut timp de cinci ani, până la 31 martie 2019.

    Bugetul total maxim estimat al schemei se ridică la 637,7 milioane euro, dar cu posibilitatea suplimentării, numărul anual estimat al transporatorilor care urmează să beneficieze de acest ajutor de stat fiind de 20.114.

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

     

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

     

  • Vâlcov: O variantă pentru calcularea accizei este să nu mai depindă de cursul euro, ci de leu

    Vâlcov, care a participat la o întâlnire cu oameni de afaceri suceveni, a fost întrebat la ce valoare a euro va fi calculată acciza pentru anul viitor, el spunând că nu a fost stabilit încă modul de calcul, dar că una dintre variante este să se calculeze la nivelul monedei naţionale.

    “O variantă pe care o luăm în calcul este să nu calculăm acciza la nivelul euro, ci la nivelul leului, pentru că aşa este normal în orice stat”, a spus Vâlcov, care a menţionat că încă se fac analize tehnice.

    El a spus că modalitatea de calcul se va face publică odată cu prezentarea bugetului.

    “Sunt mai multe variante de calcul, iar una dintre ele este ca acciza să nu se mai refere la euro, ci să se refere la leu, iar anual să se modifice în funcţie de inflaţie”, a precizat Vâlcov.

    Premierul Victor Ponta declara, în urmă cu două săptămâni, că accizele pentru anul 2015 vor fi, cu siguranţă, mai mici, el arătând că modul în care acestea se calculează este stabilit de Ministerul de Finanţe, care lucrează în acest sens cu partenerii internaţionali.

    “Se lucrează la Ministerul de Finanţe împreună cu partenerii noştri internaţionali, cu Comisia Europeană şi o să vă anunţăm. Cu siguranţă vor fi accize mai mici. Atunci când Ministerul de Finanţe vine cu o decizie, o să vă anunţăm”, spunea Ponta.

    Formula cu care va fi calculată valoarea accizelor anul viitor este încă în analiză la nivelul unui grup de lucru, declara în 1 octombrie ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, nedorind să precizeze dacă accizele vor mai fi calculate după cursul valutar redus anunţat de BCE, care permite un nivel mic de accizare.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie 2014, acest indicator al cursului, folosit de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut, de 4,4485 lei/euro.

    Dacă accizele vor fi calculate în continuare pe baza cursului anunţat de BCE, atunci nivelul acestora ar trebui să fie mai mic începând cu anul viitor.

    Anul acesta, Guvernul a luat în considerare pentru accize cursul BCE din 2012, deoarece era mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, şi a adăugat cea mai mare rată a inflaţiei, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunţat de BCE.

    Întrebat ce se va întâmpla anul viitor, ministrul Finanţelor a evitat să precizeze dacă Guvernul se va mai raporta la cursul BCE, care ar permite un nivel scăzut de accizare începând cu 2015.

    “Faptul că acciza are mod de calcul cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că ea intră în vigoare de la 1 octombrie. Avem un grup de lucru care analizează mai multe versiuni şi, în momentul în care ei vor definitiva modul de calculare al accizei, dacă va rămâne în vigoare sau nu, vom anunţa, dar ea intră în vigoare de la 1 ianuarie. Deci, noi trebuie să avem această formulă definitivată cel târziu până în momentul în care vom face bugetul pe 2015”, spunea Petrescu.

    Jurnaliştii au încercat totuşi să afle dacă metoda de calcul se va baza în continuare pe cursul anunţat de BCE, mai mic decât cel de la 1 octombrie 2013 şi valabil pentru acest an, ceea ce ar înseamna că accizele de anul viitor vor fi mai mici, sau i se “pare normal” să fie folosit un curs artificial precum cel utilizat în acest an.

    “Eu pot să comentez pe măsuri pe care le voi lua, pe care le-am luat, acesta este cursul accizei. Nu am nimic de comentat în momentul de faţă referitor la cursul actual al accizei, decât că lucrăm cu un grup de lucru şi e posibil un alt mod de calculare sau poate să rămână acelaşi”, a răspuns Petrescu.

    Totodată, ministrul Finanţelor a lăsat să se înţeleagă că modul de calcul al accizei va fi pus în dezbatere publică.

    “Pentru toate proiectele pe care le-am avut au fost puse pe site şi au fost discutate cu mediul de afaceri şi cu sindicatele”, mai spunea Petrescu.

    Accizele sunt plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, bunuri de lux, produse energetice şi cafea. Accizele sunt calculate în euro întrucât nivelul minim al acestor taxe este armonizat la nivelul UE, iar România a parcurs un calendar de creştere a valorilor de la momentul aderării la spaţiul comunitar.

    În primele opt luni ale acestui an, încasările din accize la bugetul general consolidat s-au situat la 15,37 miliarde de lei, în urcare cu aproape 11% de la 13,86 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, declara că în primele opt luni din acest an încasările din accize au depăşit cu 2% programul stabilit, care lua în calcul inclusiv toate influenţele din modificări legislative.

    El arăta însă că nu ştie cum vor fi calculate accizele în 2015, întrucât ANAF doar pune în practică legislaţia fiscală, atribuţiile privind politica fiscală revenind Ministerului Finanţelor.

    Ratele de referinţă ale BCE pot fi diferite de cele anunţate de Banca Naţională a României (BNR), întrucât sunt bazate pe o procedură zilnică de consultare între băncile centrale din Europa şi la nivel global. Pentru 30 septembrie, BCE a anunţat o rată de 4,4102 lei/euro.

  • Decizia care ar putea duce la explozia preţurilor la ţigări

    În opinia reprezentanţilor OMS, creşterea taxelor duce la majorarea preţurilor şi, implicit, la reducerea consumului, ceea ce ar determina îndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    “Autorităţile din domeniul sănătăţii publice nu sunt experţi fiscali. În plus, aceste recomandări au fost adoptate în grabă, în absenţa factorilor de decizie în materie de taxare, care ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce priveşte politicile fiscale”, a declarat Michiel Reerink, Global Regulatory Strategy Vice President, JTI.

    În opinia reprezentantului JTI, prin excluderea de la dezbateri a autorităţilor din domeniul fiscal, a publicului şi a presei, OMS dovedeşte lipsă de transparenţă, responsabilitate şi integritate. În plus, recomandările făcute încalcă dreptul statelor suverane de a-şi stabili politica de taxare.

    În procesul de elaborare a politicilor fiscale, trebuie luate în calcul evoluţia puterii de cumpărare, impactul creşterii preţurilor produselor din tutun în coşul zilnic de consum, consecinţele asupra comerţului ilegal, precum şi capacitatea autorităţilor de a combate contrabanda cu ţigarete. Experţi fiscali din toată lumea consideră că ignorarea factorilor menţionaţi poate duce la o creştere dramatică a pieţei negre, ceea ce determină implicit pierderi la bugetele de stat şi neîndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    „În România, ponderea accizei în preţ este de circa 60%. Însă acciza se plăteşte şi pe TVA, prin excepţie de la regula conform căreia nu se aplică taxă la taxă. Prin urmare, incidenţa taxelor în preţul unui pachet de ţigarete, acciză şi TVA, este de circa 80%. O eventuală implementare a recomandării OMS ar duce la creşterea dramatică a nivelului de taxare şi, implicit, a preţurilor. Ceea ce ar însemna o majorare bruscă a contrabandei (aflată, conform studiilor companiei Novel Research, pe un trend ascendent, de la 14% în decembrie 2013 la 17% în iulie 2014) şi, implicit, scăderea veniturilor la bugetul de stat. Însă participanţii la întâlnirea de la Moscova consideră contrabanda o falsă problemă… Industria tutunului este cel de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat şi unul dintre principalele sectoare exportatoare, contribuind pozitiv la balanţa de plăţi a României”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    În urmă cu doi ani, la conferinţa părţilor de la Seul, din Coreea, aceleaşi recomandări cu privire la taxare au fost întâmpinate cu o opoziţie puternică.

    JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. JTI comercializează mărci renumite pe plan internaţional, precum Winston, Mevius (Mild Seven) şi Camel. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie of London, Glamour şi LD. Având sediul central la Geneva, Elveţia, JTI are 27.000 de angajaţi şi operaţiuni în 120 de ţări.

  • Guvernul analizează dacă va mai calcula accizele după cursul BCE, care permite scăderea taxării

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie 2014, acest indicator al cursului, folosit de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut, de 4,4485 lei/euro.

    Dacă accizele vor fi calculate în continuare pe baza cursului anunţat de BCE, atunci nivelul acestora ar trebui să fie mai mic începând cu anul viitor.

    Anul acesta, Guvernul a luat în considerare pentru accize cursul BCE din 2012, deoarece era mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, şi a adăugat cea mai mare rată a inflaţiei, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunţat de BCE.

    Acum, întrebat ce se va întâmpla pentru anul viitor, ministrul Finanţelor a evitat să precizeze dacă Guvernul se va mai raporta la cursul BCE, care ar permite un nivel scăzut de accizare începând cu anul viitor.

    “Faptul că acciza are mod de calcul cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că ea intră în vigoare de la 1 octombrie. Avem un grup de lucru care analizează mai multe versiuni şi, în momentul în care ei vor definitiva modul de calculare al accizei, dacă va rămâne în vigoare sau nu, vom anunţa, dar ea intră în vigoare de la 1 ianuarie. Deci, noi trebuie să avem această formulă definitivată cel târziu până în momentul în care vom face bugetul pe 2015”, a spus Petrescu.

    Jurnaliştii au încercat totuşi să afle dacă metoda de calcul se va baza în continuare pe cursul anunţat miercuri de BCE, mai mic decât cel de la 1 octombrie 2013 şi valabil pentru acest an, ceea ce ar înseamna că accizele de anul viitor vor fi mai mici, sau i se “pare normal” să fie folosit un curs artificial precum cel utilizat în acest an.

    “Eu pot să comentez pe măsuri pe care le voi lua, pe care le-am luat, acesta este cursul accizei. Nu am nimic de comentat în momentul de faţă referitor la cursul actual al accizei, decât că lucrăm cu un grup de lucru şi e posibil un alt mod de calculare sau poate să rămână acelaşi”, a răspuns Petrescu.

    Ministrul a mai fost întrebat de jurnalişti cum explică faptul că nu se ştie la această dată modul de calcul şi cursul, având în vedere faptul că Guvernul se prezintă ca fiind unul “predictibil”, dar şi de această dată ministrul a evitat să dea un răspuns tranşant.

    “Nu este adevărat. Repet, această acciză, dacă se schimbă modul de calcul – nu am zis că se schimbă – ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Da, evident, trebuie să avem o formulă de calcul înainte de acea dată, cu cât de mult timp înainte, pentru a avea o dezbatere publică normală. Faptul că este legat de cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că trebuie să avem o metodă de calcul de la 1 octombrie”, a spus Petrescu.

    Totodată, ministrul Finanţelor a lăsat să se înţeleagă că modul de calcul al accizei va fi pus în dezbatere publică.

    “Pentru toate proiectele pe care le-am avut au fost puse pe site şi au fost discutate cu mediul de afaceri şi cu sindicatele”, a mai spus Petrescu.

    Banca Centrală Europeană a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie acest an, acest indicator, folosit în anii anteriori de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut şi utilizat în acest an, de 4,4485 lei/euro.

    Un curs mai scăzut pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie decât cel actual a mai fost anunţat în 2011, la 4,3001 lei/euro, fiind utilizat pentru calcularea accizelor în 2012.

    Cursul de schimb utilizat în acest an, de 4,4485 lei/euro, este cu 1,6% mai mic faţă de cel folosit în 2013, de 4,5223 lei/euro.

    În noiembrie anul trecut, când cursul BCE a fost anunţat în scădere faţă de anul precedent, premierul Victor Ponta a anunţat că, pentru 2014, accizele nu vor mai fi indexate în funcţie de acest curs de schimb, ci raportat la inflaţie.

    Surse oficiale declarau pentru MEDIAFAX că nivelul accizelor ar putea fi stabilit, începând din 2014, prin indexare cu rata inflaţiei, renunţându-se astfel la calculul legat de cursul de schimb, în tendinţă de scădere, pentru a nu fi afectate veniturile încasate la buget din accize.

    Modificarea metodologiei de calcul a accizelor a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional.

    Accizele sunt plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, bunuri de lux, produse energetice şi cafea. Accizele sunt calculate în euro întrucât nivelul minim al acestor taxe este armonizat la nivelul UE, iar România a pracurs un calendar de creştere a valorilor de la momentul aderării la spaţiul comunitar.

    În primele opt luni ale acestui an, încasările din accize la bugetul general consolidat s-au situat la 15,37 miliarde de lei, în urcare cu aproape 11% de la 13,86 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat recent că în primele opt luni din acest an încasările din accize au depăşit cu 2% programul stabilit, care lua în calcul inclusiv toate influenţele din modificări legislative.

    El a arătat însă că nu ştie cum vor fi calculate accizele în 2015, întrucât ANAF doar pune în practică legislaţia fiscală, atribuţiile privind politica fiscală revenind Ministerului Finanţelor.

    Ratele de referinţă ale BCE pot fi diferite de cele anunţate de Banca Naţională a României (BNR), întrucât sunt bazate pe o procedură zilnică de consultare între băncile centrale din Europa şi la nivel global. Pentru 30 septembrie, BCE a anunţat o rată de 4,4102 lei/euro.

    BNR a anunţat un curs de referinţă pentru miercuri de 4,4127 lei/euro, în urcare cu 0,13 bani faţă de marţi.

  • Transportatorii pot cere din iulie restituirea unei părţi din acciză, după ce se înscriu la ARR

    Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a postat vineri proiectul de HG prin care se stabilesc condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat către operatorii de transport rutier licenţiaţi a sumei de 4 eurocenţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi, aplicată începând cu 1 aprilie 2014.

    Proiectul de HG stabileşte condiţiile şi documentele necesare pentru ca operatorii economici şi vehiculele să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru restituirea de accize. Aceste condiţii sunt stabilite în mod diferenţiat, în funcţie de locul în care sunt stabiliţi operatorii economici, respectiv în România sau în alte state membre, precum şi în funcţie de tipul vehiculelor.

    Totodată, proiectul determină baza de calcul pentru restituirea de accize, perioada de restituire de accize, respectiv trimestrul calendaristic, modul de determinare a sumelor de restituit şi condiţiile şi documentele necesare pentru restituire.

    Procedura de restituire a unei părţi din acciza suplimentară este structurată în două etape.

    Prima etapă presupune înregistrarea operatorilor economici care doresc să solicite restituirea de acciză, în condiţiile acestui act normativ, în Registrul vehiculelor şi al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize.

    Înregistrarea presupune depunerea la Autoritatea Rutieră Română (ARR), o singură dată, cu ocazia înregistrării, a unei serii de documente prin care operatorii economici fac dovada eligibilităţii lor şi a vehiculelor pe care le deţin.

    ARR verifică atât eligibilitatea operatorului economic, cât şi pe cea a vehiculelor pe care le deţine (din punctul de vedere al licenţierii, tonajului, altor condiţii prevăzute de lege).

    “Nu se încadrează în categoria beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat operatorii economici care se află în procedură de executare silită, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională sau dizolvare, declaraţi inactivi sau care au intrat în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerţului, cei care au avut decizii de recuperare a ajutorului de stat, precum şi cei care se află în dificultate, conform reglementărilor Comisiei Europene. Autoritatea Rutieră Română a fost desemnată administrator al schemei de ajutor de stat, având în vedere faptul că deţine baza de date care include toate informaţiile necesare stabilirii eligibilităţii operatorilor economici şi a vehiculelor deţinute de aceştia”, se arată într-un comunicat al MFP.

    În a doua etapă a procedurii, ARR verifică documentele, în sensul corelării informaţiilor dintre cantităţile de motorină menţionate în facturi şi cele pentru care se face solicitarea de restituire. Dacă aceste cantităţi corespund şi sunt îndeplinite toate condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, ARR emite decizia de restituire, pe care o comunică atât operatorului economic, cât şi Ministerului Finanţelor Publice.

    MFP are calitatea de ordonator principal de credite şi virează suma de bani de care operatorul economic beneficiază prin această schemă de ajutor de stat.

    “Cererea de restituire a accizei se depune pentru un trimestru calendaristic, începând cu prima zi a trimestrului următor celui pentru care se solicită restituirea, dar nu mai târziu de un an de la această dată”, se arată în comunicat.

    Acciza a fost introdusă la 1 aprilie, iar trimestrul pentru care poate fi solicitată prima restituire începe la 1 iulie.

    La cererea de restituire, operatorii economici trebuie să anexeze o serie de documente, respectiv certificat de înregistrare fiscală, documente din care rezultă că deţin card de gestiune a alimentărilor cu motorina sau, în cazul în care au staţie de alimentare proprie, să dovedească faptul că aceasta este dotată cu dispersor electronic pentru distribuţie, facturile de achiziţie a motorinei, dovada plăţii facturilor prin instrumente de plată bancare.

    Restituirea de accize nu se aprobă în cazul operatorilor economici care înregistrează datorii la bugetul general consolidat, iar controalele ulterioare cu privire la realitatea informaţiilor prezentate în administrarea schemei de ajutor de stat se efectuează de către ANAF, potrivit Codului de Procedură Fiscală.

    “Numărul total estimat al operatorilor economici care urmează să beneficieze de ajutor de stat, prin intermediul acestei scheme, este de 20.114, respectiv operatorii economici stabiliţi în România, care nu au datorii la bugetul de stat, la care se adaugă operatorii economici nerezidenţi. Estimarea de 20.114 operatori economici beneficiari ai ajutorului de stat poate fluctua în funcţie de numărul operatorilor care nu deţin carduri de gestiune a alimentărilor sau rezervoare proprii dotate cu dispersoare electronice pentru distribuţie şi de numărul operatorilor care îşi plătesc obligaţiile restante la bugetul de stat consolidat”, mai arată MFP.

    Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este 4 aprilie 2014 – 31 martie 2019, inclusiv, iar bugetul alocat este de 3,02 miliarde lei. Pentru anul 2014, bugetul alocat acestei scheme de ajutor este de 282,5 milioane lei, cu posibilitatea suplimentării.

  • Ce înseamnă FMI pentru politicienii români

    Discursul prezidenţial a conţinut o notă distinct electorală, bazată pe opoziţia explicită, în premieră, a lui Traian Băsescu faţă de FMI: în esenţă, spune el, în 2009 nu puteam să ne opunem cererilor FMI, fiindcă era criză, pe când acum economia e stabilizată graţie guvernelor Boc şi ne putem permite alte libertăţi în raport cu FMI. Fără a mai observa că descrierea pozitivă făcută de preşedinte situaţiei din prezent a economiei nu cadrează deloc cu acuzaţiile constante ale PMP sau PDL că economia a ajuns pe marginea prăpastiei din cauza USL, e de amintit că FMI, în calitate de creditor major al României, a recomandat constant guvernelor Boc şi Ponta majorări de taxe, nu doar spre a evita ca ajustarea fiscală să se facă majoritar pe seama tăierii cheltuielilor, ci şi pe baza concluziei că numai tăierile de cheltuieli nu ar putea asigura acea viitoare reducere la 1% din PIB a deficitului structural de care chiar preşedintele a adus vorba.

    FMI cere acum actualului guvern să compenseze prin măsuri “cu impact puternic” orice exceptare de la plata accizei mărite, iar în plus cere noi măsuri de compensare la buget pentru reducerea CAS sau amânarea pentru 2015 a reducerii CAS. Băsescu are însă mult mai mari şanse decât Ponta de a fi credibil cu discursul său, nu doar din vechile raţiuni populiste, patentate de guvernul Alianţei D.A. când a rupt acordul cu FMI în 2005 pe motiv că n-are nevoie de sfaturile lui, dar mai ales pentru că insistenţa lui Victor Ponta de a apăra majorarea accizei tot prin metoda veche a dării vinei pe FMI denotă o lipsă de răspundere faţă de propriile politici încă mai condamnabilă decât faptul că banii strânşi din acciză vor avea mai multe destinaţii decât construcţia de autostrăzi.

  • Guvernul va înapoia, trimestrial, transportatorilor 4 cenţi din acciza la carburant pe baza facturii

    El a precizat că actul normativ care va reglementa acest sistem va fi aprobat, miercuri, de Guvern.

    “Am stat de vorbă cu Uniunea Naţională a Transportatorilor şi am întrebat: domn’e, care e efectul asupra voastră a acestei accize ? Şi mi-au zis: iată ce se întâmplă, s-ar putea să alimentăm mai mult în Ungaria sau s-ar putea să alimentăm tranzitul. Şi, bun, care e soluţia ? Păi, uite cum se întâmplă în şase ţări din Uniunea Europeană: măriţi cu şapte eurocenţi, dar dacă vă aducem factura prin care am cumpărat în mod corect, legal, de la benzinărie, daţi-ne înapoi o parte din această creştere de acciză. Miercuri, vom adopta actul normativ prin care trimestrial – cele şase ţări au sisteme diferite, unele dau o dată pe an, altele semestrial sau trimestrial – deci, tot ceea ce se cumpără de transportatorii care au licenţă de transport, cu factură, motorină, în trimestrul trei îmi aduce acea factură şi, din şapte cenţi, cât a crescut, trei îi dă transportatorul şi patru ţi-i dă Guvernul înapoi”, a relatat Ponta la România TV.

    Miercuri, premierul Ponta a declarat că acciza la carburanţi va fi aplicată din luna aprilie, iar Guvernul va introduce şi un set de măsuri fiscale care să permită transportatorilor corecţi, neimplicaţi în acte de evaziune fiscală, să recupereze o parte importantă din suma aferentă acestei accize.

    Recuperarea unui procent din acciza pentru carburanţi platită de transportatori trebuie să se facă într-un mod simplu şi eficient, urmărind modelul taxei pe valoarea adăugată (TVA), se arată într-un comunicat al Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT) transmis, joi, MEDIAFAX.

    Transportatorii susţin că prin metoda propusă de ei, atât statul, cât şi firmele din domeniu pot avea o evidenţă clară a sumelor care fac obiectul returnării.

    “Procentul pe care FORT îl susţine este corespondent procentelor utilizate în alte ţări ale Uniunii Europene. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă procentul utilizat în Italia, şi anume 210 euro raportat unei cantităţi de 1.000 de litri de carburant”, se menţionează în comunicat.

    Prin acest sistem, mai spun reprezentanţii FORT, este descurajată utilizarea carburanţilor de provenienţă îndoielnică, asigurându-se concurenţa loială în piaţa de transport, iar veniturile la bugetul de stat cresc.

    Potrivit calculelor anunţate anterior, acciza pe carburanţi va aduce la buget circa 2,5 miliarde lei.