BusinessMagazin

Tag: accident vascular

  • Harta tulburărilor neurologice Covid, de la accident vascular cerebral la cefalee

    Cercetătorii italieni au făcut „o hartă” a afecţiunilor neurologice suferite de pacienţii Covid, de la accident vascular cerebral la cefalee. Cea mai frecventă tulburare este alterarea combinată a simţului olfactiv şi gustativ, urmată de confuzia mentală, pierderea atenţiei şi a memoriei.

    Începând cu primii pacienţi din Wuhan şi până în prezent, medicii din întreaga lume au constatat complicaţii neurologice multiple şi adesea prelungite la cei afectaţi de Covid. Nu doar pierderea simţului mirosului şi a gustului, unul dintre semnalele de alarmă şi un simptom larg răspândit al infecţiei, ci şi probleme mai grave: de la encefalopatie la accident vascular cerebral.

    Studiul va fi prezentat la Congresul Mondial de Neurologie, din 3-7 octombrie, organizat de Federaţia Mondială de Neurologie în parteneriat cu Societatea Italiană de Neurologie, conform ANSA.

    Au fost implicaţi 2500 de pacienţi Covid, atât spitalizaţi, cât şi trataţi acasă.

    Studiul arată că cea mai frecventă tulburare neurologică este alterarea combinată a simţului olfactiv şi gustativ (la aproximativ 40% dintre pacienţi). Durata acestui simptom este mai mare de o lună în 50% din cazuri şi ajunge la peste 6 luni în 20% din cazuri.

    O a doua tulburare, frecventă (aproximativ 25% dintre pacienţi), este encefalopatia acută, adică o stare de confuzie mentală, pierderea atenţiei şi a memoriei, agitaţie şi chiar alterarea stării de conştienţă şi comă. Această afecţiune are cauze multiple, începând cu o oxigenare cerebrală deficitară, dar în unele cazuri este legată de o inflamaţie cerebrală (encefalită).

    Mulţi pacienţi neuro-COVID (aproximativ 20%) au suferit un accident vascular cerebral ischemic, fie concomitent, fie imediat după infecţia cu Covid, dar legătura cauză-efect între infecţia cu Covid şi accidentul vascular cerebral este încă dezbătută. Aproape toţi aceşti pacienţi au factori de risc vascular clasici, iar studiile sugerează că infecţia a fost un factor declanşator al trombozei arteriale cerebrale.

    Cefaleea asociată cu Covid este frecventă şi nu întotdeauna de scurtă durată. În aproximativ 50% din cazuri devine cronică şi durează mai mult de 2 săptămâni, în timp ce în aproape 20% din cazuri durează mai mult de 3 luni.

    Tulburările cognitive post-Covid fac parte din “sindromul long-Covid” şi au fost definite şi ca “ceaţă cognitivă”.

    Nu sunt rare (aproximativ 10% dintre pacienţi), dar amploarea tulburării este aproape întotdeauna modestă (nu atinge criteriile unei “demenţe”, ci doar ale unei tulburări cognitive uşoare) şi cu o importantă componentă emoţională, dar şi cognitivă. Durata medie este de aproximativ 3 luni şi se rezolvă spontan în 6 luni în aproape toate cazurile.

    Potrivit oamenilor de ştiinţă, principalele cauze ale tulburărilor neurologice sunt deficitul de oxigen cerebral, inflamaţia creierului sau tromboza arterelor şi venelor cerebrale, toate acestea fiind posibile consecinţe ale unei infecţii cu Covid.

    În cadrul Congresului, studiul Italian va fi comparat cu studii similare realizate de alte societăţi neurologice europene.

  • O femeie de 35 de ani a murit din cauza unui accident vascular cerebral cauzat de vaccinul AstraZeneca

    Pacienta a mers la spital la şase zile după vaccinare. Ea a murit la două săptămâni după internare. Alte două persoane au suferit, de asemenea, accidente cerebrale după ce au fost vaccinate

    O femeie de 35 de ani a murit din cauza unui accident vascular cerebral după ce vaccinarea cu AstraZeneca a provocat formarea unui cheag de sânge la nivelul creierului, scrie The Telegraph.

    Pacienta, o asiatică în vârstă de 35 de ani, a mers la spital la şase zile după ce s-a vaccinat şi a murit la două săptămâni după ce a fost internată cu diagnosticul de „hemoragie intra-craniană”.

    O echipă de medici de la University College London a raportat acest caz, alături de alte două persoane, respectiv o femeie de 37 de ani şi un bărbat asiatic de 43 de ani, care au suferit accidente vasculare cerebrale, dar au supravieţuit, într-un articol publicat în BMJ.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Consumul a două băuturi fără zahăr pe zi creşte riscul de accident vascular cerebral sau atac de cord cu o treime

    Un studiu amplu care a implicat mai mult de 80.000 de femei a constatat că în cazul consumului a două sau mai multe băuturi fără zahăr pe zi a crescut riscul de accident vascular cerebral cu 23%.

    Comparativ cu femeile care consumau băuturi fără zahăr mai puţin de o dată pe săptămână sau deloc, femeile care au consumat două sau mai multe băuturi îndulcite artificial pe zi au avut de asemenea cu 29% mai multe şanse de a dezvolta boli de inimă şi cu 16% mai multe şanse de a muri din orice altă cauză.

    Analiza ulterioară a arătat că în cazul femeilor care sufereau de obezitate riscul de accident vascular cerebral era dublu. De asemenea, femeile afro-americane au avut un risc mai mare de accident vascular cerebral.

    Dr. Yasmin Mossavar-Rahmani, autorul principal al studiului şi profesor asociat al Colegiului de Medicină Albert Einstein din Bronx, New York, a declarat că „Mulţi oameni, în special cei care sunt supraponderali sau obezi, consumă băuturi îndulcite cu conţinut scăzut de calorii pentru a reduce caloriile în dieta lor. Cercetarile noastre si alte studii au aratat că băuturile îndulcite artificial nu pot fi inofensive si consumul ridicat este asociat cu un risc mai mare de accident vascular cerebral şi boli de inimă.” 

    Autorii au subliniat că studiul a găsit o legătură, dar nu a putut dovedi că băuturile dietetice cauzează accidente vasculare cerebrale şi probleme cardiace. Dr. Mossavar-Rahmani a afirmat că studiul nu a analizat îndulcitorii artificiali individual: „Nu ştim exact ce tipuri de băuturi îndulcite artificial au consumat, deci nu ştim ce îndulcitori artificiali pot fi dăunători şi care ar putea fi inofensivi”, a spus el.

    Studiul, publicat în revista Stroke, a inclus date de la 81.714 femei care aveau vârste de 50-79 ani la începutul studiului şi care au fost urmărite, în medie, 12 ani.

     

  • Iana, preşedinte SNRIR: 21% din decese, generate de AVC. În România sunt doar 5 medici specializaţi

    “21% dintre decese în România sunt din cauza accidentului cerebral vascular (AVC), este a doua cauză de mortalitate. Vârsta la care apar AVC a coborât pe fondul condiţiilor de viaţă modernă. (…) Cea mai gravă situaţie este în sudul şi sud estul României, unde sunt 200 de decese la 100.000 de locuitori.(…) Din estimările Institutului Naţional de Statistică, pe următoarea perioadă se prevede o creştere a mortalităţii cu peste 34% din cifra actuală în fiecare an, până în 2035”, a declarat, vineri, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România (SNRIR) , Gheorghe Iana, în cadrul Conferinţei “Accidentul Vascular Cerebral. Diagnostic precoce şi tratament”, desfăşurat la Palatul Parlamentului.

    Gheorghe Iana mai susţine că fondurile pentru pacienţii cu AVC au scăzut în ultima perioadă.

    “Costurile economice pentru pacienţii cu AVC sunt de 657 milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,35% din PIB, bani folosiţi pentru pacienţii care nu au fost trataţi eficient. Alocările bugetare pentru pacienţii cu AVC sunt în scădere, generată începând cu 2016, când nu s-au putut consuma toţi banii din lipsa specialiştilor care să asigure procedurile. Nu toate spitalele deţin unităţi stroke, în care pot fi trataţi pacienţii cu AVC. (…) Problemele sunt date de lipsa pregătirii şi a capacităţilor de instruire. Ne dorim să formăm nuclee de instruire a specialiştilor în Spitalul Universitar din Bucureşti, în spitalul Elias din Bucureşti şi în spitalul judeţean de urgenţă din Târgu Mureş. Scopul este să creăm încă cinci centre. Este necesar să avem radiologie intervenţională pentru a ne asigura că pacienţii cu AVC supravieţuiesc”, mai adăugat Gheorghe Iana.

    De asemenea, Iana mai precizează că o problemă majoră este şi lipsa medicilor care să trateze accidentele vasculare cerebrale. În acest moment, în România există doar cinci specialişti.

    “Scopul nostru este să atragem atenţia asupra curiculei educaţionale. Degeaba ai bază materială, dacă nu avem cu cine să lucrăm. Accesibilitatea e foarte mică. Sunt foarte mulţi pacienţi, dar sunt puţine centre în România care pot să acopere numărul de pacienţi. Deficitul de medici este o problemă. (…) În momentul de faţă sunt cinci specialişti care lucreză în toată ţara şi sunt pregătiţi în afară toţi, pentru că tehnicile sunt noi. (…) Idealul nostru este să ajungem la 21-22 de medici. Dacă vreau să funcţioneze şase centre de stroke de nivel unu sau primar, în care să se poată face analizele complete, atunci am nevoie să asigur funcţionarea acestora non-stop. În Bucureşti putem funcţiona cu trei sau patru centre, iar în ţară aş vrea să aducem medici în Târgul Mureş, Iaşi, Suceava, Craiova. În fiecare centru să fie trei specialişti”, a mai adăugat Gheorghe Iana.

    De aceeaşi părere este şi senatorul Emanuel Botnariu, care a precizat în timpul conferinţei că în cadrul comisiei de sănătate din Senat s-a discutat despre creşterea numărului unităţilor Stroke.

    “Ne-am propus în cadrul celor două comisii ca să lucrăm la legea prevenţiei. Astfel, ne dorim să creştem numărul unităţilor stroke din România şi să ajungem la un nivel decent şi să putem ca în acea oră de aur a AVC să salvăm cât mai multe persoane”, a declarat Emanuel Botnariu.

    Totodată, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, susţine că până la sfârşitul anului vor fi revizuite cinci programe naţionale, care vizează principalele boli de care suferă pacienţii din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lipsa centrelor specializate pentru pacienţii cu accident vascular cerebral costă statul român peste 650 mil. euro anual

    Doar două centre funcţionale în care pacienţii cu AVC există în România, la Spitalul Universitar din Bucureşti şi în spitalul judeţean din Târgu Mureş, iar la nivel naţional sunt înregistraţi 300.000 de pacienţi cu această afecţiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de periculoasă este pastila pe care majoritatea românilor o iau fără a cere sfatul medicului

    Experţii spun că cei care au acest obicei ar trebui să se oprească.
     
    Ei sunt îngrijoraţi că efectele adverse ale aspirinei, incluzând ulcerele sângeroase, ar putea depăşi beneficiile aduse de acest medicament. 
     
    “Nu toată lumea are nevoie de aspirină”, spune un specialist.
    Medicii sunt de acord că cei mai mulţi pacienţi care au suferit deja un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral ischemic trebuie să ia în mod regulat o aspirina pe zi. 
     
    Alte studii medicale se contrazic asupra faptului că ar trebui să fie recomandări diferite în cazul bărbaţilor şi cel al femeilor. 
     
    Cu toate acestea, multe sunt de acord că aspirina trebuie recomadata oamenilor pentru care riscurile sunt mai mici decât beneficiile. 
     
    Problemă adevărată este că nu toţi pacienţii vor dori să oprească tratamentul cu aspirina, fiind mult mai preocupaţi de un accident vascular cerebral decât de posibilitatea de a dezvoltă un ulcer.

  • 600.000 de oameni au fost analizaţi. Românii se expun unui risc major. Avertismentul a fost lansat la nivel mondial

    Extrem de răspândit în unele ţări şi medii profesionale, această practică este asociată cu un risc crescut de afecţiuni, se arată într-un amplu studiu.

    Analizând datele existente în studii efectuate pe 600.000 de persoane din Europa, Statele Unite şi Australia, cercetătorii au descoperit mai multe lucruri alarmante.

    La aceste concluzii au ajuns oamenii de ştiinţă după ce au observat şapte-opt ani bărbaţi şi femei care nu aveau nicio boală la începutul studiului.

    Vezi aici concluziile alarmante după ce au fost analizaţi 600.000 de oameni din Europa, Statele Unite şi Australia. Riscul major la care se expun şi românii

     

  • Legendara actriţă Debbie Reynolds a murit, la o zi după decesul fiicei sale Carrie Fisher

    Debbie Reynolds, legendara actriţă hollywoodiană şi mama lui Carrie Fisher, care a interpretat-o pe prinţesa Leia în filmul “Star Wars”, a murit la vârsta de 84 de ani, în urma unui accident vascular cerebral, scrie Mediafax.

    Potrivit Variety, actriţa a fost transportată la spitalul  Cedars-Sinai în urma unei suspiciuni de accident vascular cerebral, la doar o zi după ce fiica sa, Carrie Fisher, a murit.

    “A vrut să fie lângă Carrie”, a declarat fiul său, Todd Fisher pentru Vanity Fair.

    Reynolds a fost o îndrăgită a Hollywood-ului în anii 1950 şi 1960, cu aspectul său american şi şarmul său, ea a reprezentat atmosfera acelei epoci. În afara apariţiei sale alături de Gene Kelly în filmul “Singin’ in the Rain”, aceasta mai este cunoscută pentru filmul din 1964, The Unsinkable Molly Brown, pentru care a primit o nominalizare la Premiile Oscar pentru cea mai bună actriţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consumul de fructe proaspete poate reduce riscul bolilor de inimă

    În cel mai mare studiu de acest fel, cercetătorii au analizat obiceiurile alimentare a peste jumătate de milion de adulţi din China pentru a afla dacă dieta pe care o urmează poate fi asociată cu sănătatea inimii. Subiecţii au fost selectaţi tocmai pentru că un număr semnificativ de chinezi de vârsta a doua nu consumă deloc fructe proaspete, astfel că oamenii de ştiinţă au putut să discearnă mai uşor impactul decât în cazul statelor occidentale.

    În urma cercetătorilor, aceştia au arătat că inclusiv consumul unui singur fruct în fiecare zi a scăzut riscul de a suferi un atac vascular cerebral sau un infarct miocardic cu o treime, pe o perioadă de şapte ani, cât timp s-a desfăşurat studiul, comparativ cu persoanele care nu mâncau fructe niciodată sau foarte rar.

    Statinele au redus de asemenea riscul atacurilor de cord cu o treime, dar multe persoane se plâng de reacţiile adverse ale medicamentelor, precum durerile musculare şi oboseala, potrivit CSID.

    Mai multe pe www.zf.ro

  • Marc Rich, părintele speculaţiilor cu petrol, a murit în Elveţia

     Omul de afaceri, amator de cravate extravagante şi trabucuri cubaneze, şi-a câştigat renumele în anii ’60-’70 în SUA, punând bazele pieţei tranzacţiilor spot cu petrol, în pofida opoziţiei marilor grupuri petroliere.

    Mai târziu, în anii ’80, Rich a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi infractori economici din istoria Statelor Unite, fiind acuzat de numeroase încălcări ale legii şi urmărit de guvern timp de 17 ani.

    Rich a fugit din SUA în Elveţia în 1983, cu numai câteva ore înainte ca autorităţile să declanşeze urmărirea penală împotriva sa pentru peste 50 de capete de acuzare, vizând infracţiuni de fraudă, înşelătorie, afaceri cu Iranul în perioada de embargo economic şi evaziune fiscală de peste 48 milioane de dolari.

    Acuzaţiile sunt legate de o serie de tranzacţii cu petrol care au zguduit industria la începutul anilor ’80.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro