BusinessMagazin

Tag: ACCESIBILIZARE

  • ANPIS: 85% din şcoli nu au grupuri sanitare adaptate nevoilor persoanelor cu handicap locomotor

    Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) verifică anual instituţii publice şi private de utilitate publică, pentru a constata modul în care acestea respectă şi aplică prevederile actelor normative în vigoare, în vederea identificării dificultăţilor privind asigurarea accesului persoanei cu handicap la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional.

    În campania din 2014 au fost verificate 4.306 unităţi de învătământ, din care 1.666 în mediul urban (38,69 la sută) şi 2.640 în mediul rural (57,35 la sută), 4.228 fiind unităţi publice şi 78 private.

    “În 868 din aceste unităţi sunt înscrişi 3.934 copii cu dizabilităţi, iar numărul unităţilor de învăţământ adaptate, în care învaţă copii/tineri cu handicap este de 268 (30,86 la sută)”, se arată în raportul de control, transmis de ANPIS agenţiei MEDIAFAX.

    Rezultatele controlului au arătat că 1.177 de unităţi nu deţin rampă de acces (27,33 la sută), iar alte 1.073 de unităţi deţin o rampă care nu este conformă cu prevederile Normativului NP 051/2012 (24,92 la sută).

    De asemenea, în 1.909 unităţi (44,33 la sută din totalul celor verificate) nu există mână curentă (balustradă), iar în 368 de şcoli, uşile nu sunt adaptate accesului utilizatorilor de fotolii rulante (8,54 la sută).

    În raport se mai arată că o problemă şi mai gravă constă în fapul că 3.699 de şcoli din cele 4.306 verificate (85,90 la sută) nu deţin grupuri sanitare adaptate utilizatorilor de fotolii rulante.

    De asemenea, 857 de unităţi necesită ascensor adaptat nevoilor persoanelor în fotolii rulante, doar două dintre acestea deţinând un mecanism de transport, dar care nu este conform cu prevederile Normativului NP 051/2012 (0,05 la sută).

    “Verificările au scos în evidenţă faptul că în majoritatea cazurilor în care există copii cu dizabilităţi, clasele sunt amplasate la parter, nefiind necesar liftul“, notează inspectorii sociali.

    În urma campaniei de control s-a mai constatat că 4,85 la sută dintre şcoli nu au adaptat mobilierul din clase, 90,50 la sută nu deţin locuri de parcare adaptate, 67,25 la sută deţin pictograme, 2,74 la sută nu deţin manuale şi cursuri adaptate pentru elevii şi studenţii cu deficienţe de vedere şi 2,09 la sută nu sunt dotate cu echipamente şi softuri de asistare pentru susţinerea examenelor.

    În ce priveşte accesul, din datele obţinute reiese că cele mai accesibilizate elemente sunt uşa (91,45 la sută) şi rampă (32,37 la sută).

    De asemenea, în ceea ce priveşte mobilierul adaptat în sălile de curs, se constată că, din totalul de 4.306 unităţi, în 2.421 existenţa acestui tip de mobilier nu este necesară, iar din restul de 1.885 de unităţi, un număr de 1.676 asigură mobilerul adaptat pentru persoanele cu dizabilităţi (88,91 la sută).

    Datele privind accesul la mediul informaţional şi comunicaţional arată că elementul cel mai accesibilizat este avizierul 80,39 la sută.

    “În ceea ce priveşte manualele şi cursurile adaptate pentru elevii şi studenţii cu deficienţe de vedere, se constată că, din totalul de 4.306 de unităţi, în 147 de unităţi în care s-a constatat necesitatea utilizării manualelor adaptate, 29 de unităţi respectă drepturile elevilor şi studenţilor cu deficienţe de vedere (19,72 la sută). Referitor la echipamentele şi softurile asistive, în baza aceluiaşi criteriu de analiză, se constată că din 130 unităţi, 40 asigură echipamente şi softuri asistive (30,77 la sută)“, se mai arată în documentul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    În urma controalelor efectuate, acolo unde a fost constatată încălcarea prevederilor legale în vigoare au fost dispuse măsuri de remediere, iar pentru situaţiile în care s-au constat abateri grave au fost aplicate sancţiuni.

    Astfel, la nivel naţional, pentru remedierea deficienţelor constatate, inspectorii sociali au dispus 8.297 de măsuri, din care 3.506 sunt îndeplinite, 1.148 neîndeplinite, 1.855 în curs de îndeplinire, iar pentru 1.788 s-a solicitat prelungirea termenului.

    De asemenea, pentru încălcarea prevederilor legislative în vigoare referitoare la accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilităţi la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, inspectorii sociali au aplicat mai multe sancţiuni contravenţionale, respectiv 276 de avertismente şi cinci amenzi în valoare totală de 28.000 de lei.

    În urma campaniei, inspectorii sociali au formulat propuneri de îmbunătăţire a cadrului legislativ atât pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice cât şi pentru Direcţia Protecţia Personelor cu Dizabilităţi, care au în vedere optimizarea activităţii în ceea ce priveşte respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi privind accesul la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional.

    De asemenea, în baza rezultatelor rapoartelor tematice judeţene, agenţiile teritoriale au formulat, în scris, recomandări autorităţilor locale să cuprindă în bugetele proprii sumele necesare în vederea adaptării unităţilor şcolare din raza de competenţă.

  • Raport: Maşinile, reclamele şi stâlpii de pe trotuare – bariere în accesibilizarea spaţiului public

    Raportul de audit al accesibilităţii spaţiului public urban, prezentat joi de Active Watch şi Motivation România, a fost realizat în baza unor focus grupuri cu autorităţi publice, persoane cu dizabilităţi şi public general, precum şi prin analiza spaţiilor publice de către un urbanist, expert în mobilitate urbană. Auditul a fost realizat în Bucureşti, Râmnicu Vâlcea şi Arad.

    Auditul urban realizat în Bucureşti indică numeroase anomalii în dezvoltarea oraşului, a arătat coordonatorul proiectului, Ana Drăguţescu.

    “În momentul de faţă, Capitala se confruntă cu grave probleme de accesibilizare a spaţiului public: pavajul trotuarelor este în condiţii avansate de deteriorare, bordurile sunt sporadic coborâte la nivel, dar sunt deteriorate, nu există pavaj tactil în numeroase staţii de transport public, reclamele situate pe trotuar reprezintă un obstacol periculos, platformele pentru fotoliul rulant aferente intrărilor/ieşirilor din pasaje sunt adeseori deteriorate şi nefuncţionale, pornirea lor depinzând de diverse persoane de foarte multe ori dificil de localizat”, a spus Drăguţescu.

    Ea a mai precizat că, adesea, trotuarele nu au lăţimea corespunzătoare şi sunt obstrucţionate de stâlpi de electricitate, dar o problemă frecventă o reprezintă şi autoturismele parcate pe trotuar, care nu mai permit trecerea pietonilor, indiferent de categorie, precum şi şantierele de pe trotuar, care nu sunt corect şi vizibil marcate, iar spaţiul alternativ pentru pietoni lipseşte.

    “După cum vedeţi, ne confruntăm cu o problemă foarte gravă – spaţiul public din Bucureşti este inaccesibil persoanelor cu dizabilităţi şi îi condamnă pe mulţi dintre concitadinii noştri la sărăcie şi izolare”, a afirmat Ana Drăguţescu.

    Iniţiatorii raportului de audit au precizat că accesibilizarea oraşelor nu este o politică redusă strict la nivelul persoanelor cu dizabilităţi, pentru că şi persoanele vârstnice, copiii sau persoanele cu copii în cărucioare au nevoie de spaţii sigure şi accesibile pentru desfăşurarea activităţilor sociale şi economice în spaţiile urbane.

    “Paradoxurile actuale, în care aglomeraţiile urbane îi obligă pe pietoni să meargă pe partea carosabilă, din cauza maşinilor parcate pe trotuare, afectează calitatea vieţii oamenilor şi pun pietonii în pericol”, au spus iniţiatorii, care în luna iulie au organizat şi primul marş al pietonilor din Bucureşti, solicitând autorităţilor publice să ia măsuri urgente cu privire la proiectarea oraşului în beneficiul oamenilor.

    Cercetarea vine în întâmpinarea demersurilor autorităţilor publice din România care în 2015 trebuie să elaboreze Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă.

    “La mai bine de şapte ani de la elaborarea Legii 448/ 2006, care prevede obligativitatea autorităţilor publice de a lua măsuri cu privire accesibilizarea spaţiilor şi clădirilor publice, accesul persoanelor cu dizabilităţi la oraş este serios afectat de lipsa acestora. «Normativul privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap» prevede toate detaliile tehnice cu privire la minimele criterii de accesibilizare. Cu toate acestea, conform analizei realizate, lipsa accesibilizării oraşelor este unul dintre principalii factori de segregare a persoanelor cu dizabilităţi”, se arată în raport.

    În cadrul discuţiilor de joi, iniţiatorii raportului au propus modificarea legislaţiei astfel încât parcarea maşinilor pe trotuar să fie interzisă, în prezent aceasta fiind acceptată, cu condiţia ca pietonilor să le rămână la dispoziţie cel puţin un metru.

    Ana Drăguţescu a explicat că acest spaţiu nu este suficient pentru persoanele care se deplasează cu ajutorul unui scaun rulant, dar nici pentru pietoni, explicând că două persoane care vin direcţii opuse au nevoie de doi metri pentru a putea trece una pe lângă alta.

  • Raport: Maşinile, reclamele şi stâlpii de pe trotuare – bariere în accesibilizarea spaţiului public

    Raportul de audit al accesibilităţii spaţiului public urban, prezentat joi de Active Watch şi Motivation România, a fost realizat în baza unor focus grupuri cu autorităţi publice, persoane cu dizabilităţi şi public general, precum şi prin analiza spaţiilor publice de către un urbanist, expert în mobilitate urbană. Auditul a fost realizat în Bucureşti, Râmnicu Vâlcea şi Arad.

    Auditul urban realizat în Bucureşti indică numeroase anomalii în dezvoltarea oraşului, a arătat coordonatorul proiectului, Ana Drăguţescu.

    “În momentul de faţă, Capitala se confruntă cu grave probleme de accesibilizare a spaţiului public: pavajul trotuarelor este în condiţii avansate de deteriorare, bordurile sunt sporadic coborâte la nivel, dar sunt deteriorate, nu există pavaj tactil în numeroase staţii de transport public, reclamele situate pe trotuar reprezintă un obstacol periculos, platformele pentru fotoliul rulant aferente intrărilor/ieşirilor din pasaje sunt adeseori deteriorate şi nefuncţionale, pornirea lor depinzând de diverse persoane de foarte multe ori dificil de localizat”, a spus Drăguţescu.

    Ea a mai precizat că, adesea, trotuarele nu au lăţimea corespunzătoare şi sunt obstrucţionate de stâlpi de electricitate, dar o problemă frecventă o reprezintă şi autoturismele parcate pe trotuar, care nu mai permit trecerea pietonilor, indiferent de categorie, precum şi şantierele de pe trotuar, care nu sunt corect şi vizibil marcate, iar spaţiul alternativ pentru pietoni lipseşte.

    “După cum vedeţi, ne confruntăm cu o problemă foarte gravă – spaţiul public din Bucureşti este inaccesibil persoanelor cu dizabilităţi şi îi condamnă pe mulţi dintre concitadinii noştri la sărăcie şi izolare”, a afirmat Ana Drăguţescu.

    Iniţiatorii raportului de audit au precizat că accesibilizarea oraşelor nu este o politică redusă strict la nivelul persoanelor cu dizabilităţi, pentru că şi persoanele vârstnice, copiii sau persoanele cu copii în cărucioare au nevoie de spaţii sigure şi accesibile pentru desfăşurarea activităţilor sociale şi economice în spaţiile urbane.

    “Paradoxurile actuale, în care aglomeraţiile urbane îi obligă pe pietoni să meargă pe partea carosabilă, din cauza maşinilor parcate pe trotuare, afectează calitatea vieţii oamenilor şi pun pietonii în pericol”, au spus iniţiatorii, care în luna iulie au organizat şi primul marş al pietonilor din Bucureşti, solicitând autorităţilor publice să ia măsuri urgente cu privire la proiectarea oraşului în beneficiul oamenilor.

    Cercetarea vine în întâmpinarea demersurilor autorităţilor publice din România care în 2015 trebuie să elaboreze Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă.

    “La mai bine de şapte ani de la elaborarea Legii 448/ 2006, care prevede obligativitatea autorităţilor publice de a lua măsuri cu privire accesibilizarea spaţiilor şi clădirilor publice, accesul persoanelor cu dizabilităţi la oraş este serios afectat de lipsa acestora. «Normativul privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap» prevede toate detaliile tehnice cu privire la minimele criterii de accesibilizare. Cu toate acestea, conform analizei realizate, lipsa accesibilizării oraşelor este unul dintre principalii factori de segregare a persoanelor cu dizabilităţi”, se arată în raport.

    În cadrul discuţiilor de joi, iniţiatorii raportului au propus modificarea legislaţiei astfel încât parcarea maşinilor pe trotuar să fie interzisă, în prezent aceasta fiind acceptată, cu condiţia ca pietonilor să le rămână la dispoziţie cel puţin un metru.

    Ana Drăguţescu a explicat că acest spaţiu nu este suficient pentru persoanele care se deplasează cu ajutorul unui scaun rulant, dar nici pentru pietoni, explicând că două persoane care vin direcţii opuse au nevoie de doi metri pentru a putea trece una pe lângă alta.