BusinessMagazin

Tag: absorbtia fondurilor

  • PNL s-a întâlnit cu o delegaţie a FMI, discuţiile vizând construcţia bugetară şi fondurile UE

    “Discuţiile au vizat au vizat actuala construcţie bugetară, Fondul Suveran de Investiţii şi absorbţia fondurilor europene. (…) În cadrul acestor discuţii, liderii PNL şi-au exprimat îngrijorarea privind supradimensionarea veniturilor bugetare, în special în zona componentei de absorbţie a fondurile europene pentru a masca deficitul bugetar. De asemenea, liderii liberali au accentuat faptul că bugetul creionat de PSD-ALDE este unul construit pentru consum şi nu pentru investiţii, o structură care în niciun fel nu poate susţine pe termen lung creşterea economică”, potrivit unui comunicat PNL, remis MEDIAFAX.

    PNL şi-a exprimat preocuparea şi pentru zona cheltuielilor fixe din buget, în special pe componenta susţinerii nivelelor actuale şi viitoare ale salarizării din sectorul public.

    Discuţiile au vizat şi “derapajele din zona justiţiei”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: România nu poate fi guvernată de un premier care se ascunde de Jan Uncheşelu

    Primul va conduce partidul şi Guvernul prin telefon, cu autoritatea unui ins care se ascunde în Turcia de procurori şi despre care nu se ştie dacă se mai întoarce în ţară sau câte zile mai rămâne în funcţie. Ca să creeze sentimentul că ţine situaţia sub control, premierul în exil aruncă noi măsuri populiste, fără nici o fundamentare financiară: TVA-ul se va reduce, de la 1 ianuarie 2016, la 19%, nu la 20%, cum se anunţase iniţial. Celălalt premier este liderul unui partid de 1%, fără control asupra PSD şi asupra Parlamentului şi fără nicio pregătire economică, exceptând faptul că a fost ofiţer de intendenţă.

    Adăugaţi la această situaţie faptul că, în anul cel mai sensibil pentru absorbţia fondurilor europene, un ministru (incompetent) al Transporturilor a fost obligat să demisioneze, iar PSD vrea să aducă la acest minister un personaj a cărui unică experienţă managerială a fost la conducerea Muzeului Olteniei. Este reţeta perfectă a unui dezastru cu explozie întârziată.

    Sunt câteva lucruri simple, banale în orice regim democratic, pe care Victor Ponta trebuia să le facă. În primul rând, cu toată empatia faţă de un om suferind, ar fi trebuit să se opereze în ţară. La acest nivel de responsabilitate, pleci în străinătate doar pentru o intervenţie care nu poate fi efectuată de către medicii din România. Atunci când primul-ministru fuge de spitalele din România, îşi arată dispreţul şi neîncrederea în cadrele medicale şi în sistemul pe care-l gestionează. Un efect economic: notele de plată către CNAS pentru intervenţii efectuate de spitale din străinătate pentru pacienţii români se vor înmulţi. În septembrie 2014 (ultimele date publice), doar datoriile CNAS către spitalele din spaţiul UE, pentru intervenţiile asupra unor pacienţi români, depăşeau 200 de milioane de euro.

    În al doilea rând, premierul Victor Ponta era dator să furnizeze publicului informaţii clare despre situaţia sa şi să respecte Hotărârea CSAT 5/ 2009 privind asistenţa medicală pentru demnitarii români. CSAT, unde premierul deţine poziţia de vicepreşedinte, a stabilit că doar o comisie medicală a celor de la Spitalul Militar Central putea decide că premierul nu poate să se opereze în România, trebuie să plece în Turcia sau în altă ţară şi nu are posibilitatea să-şi exercite atribuţiile. În ultimul deceniu, doar în India şi în Etiopia s-a mai întâmplat ca premierul, respectiv preşedintele, să plece în străinătate pentru tratament medical fără să informeze opinia publică asupra situaţiei exacte. În absenţa unei evaluări oficiale, suntem perfect îndreptăţiţi să credem că, de fapt, Victor Ponta fuge de urmărirea penală.

    Această situaţie dă naştere unui sentiment de stat eşuat. Nimeni nu-şi poate aminti de vreo ţară civilizată în care primul-ministru dă ordine din străinătate, prin intermediul televiziunilor şi a site-urilor de socializare, timp de aproape cinci săptămâni. Asta se întâmplă în timp ce: în Parlament există un grup majoritar, transpartinic, hotărât să dea drumul la o legislaţie anti-Justiţie, în timp ce negocierile cu FMI şi Comisia Europeană sunt în aer, în timp ce absorbţia fondurilor europene s-a blocat. Sunt câteva ministere care, de la ultima remaniere, par să fi dispărut. Doar un exemplu: ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu – ministerul cu cea mai slabă rată de absorbţie, responsabil pentru cele mai multe cazuri de infringment – a apărut în peisaj doar pentru a-l acuza pe preşedintele Iohannis că îi favorizează pe austriecii de la compania Schweighofer, după care a dispărut.

    Ceea ce se întâmplă acum este că Victor Ponta încearcă să tragă de timp, până în toamnă, pentru a face uitată situaţia sa de urmărit penal, care a scăpat de un dosar doar punându-se sub protecţia parlamentară. Alegătorii pleacă în vacanţă, sunt fericiţi, iar liderul PSD speră ca, atunci când vor reveni la slujbe, să fie resemnaţi cu întoarcerea sa la Palatul Victoria. Poate că unii vor accepta sau vor uita. Dar sunt destul de sigur că Jan Uncheşelu şi colegii săi din DNA au o memorie foarte bună şi-l aşteaptă…

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Marsh: „Va fi nevoie de mai multe acţiuni pentru a înlătura corupţia, a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene şi a diversifica tipul produselor exportate pentru ca ţara să revină la creşterea de dinainte de criză”

    Conform raportului, România a înregistrat un progres în ultimii ani, însă disputa Prim-ministru – Preşedinte are potenţialul de a îngreuna atingerea stabilităţii politice. Astfel, ţinându-se cont de alegeri şi de componenta ce ţine de eficienţa adoptării legislaţiei, România obţine 62.7 puncte, pe o scară de la 0 la 100, unde o valoare sub 49 înseamnă instabilitate politică. În regiune, Moldova, Ucraina şi Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat, având scoruri situate sub 49 de puncte, iar Bulgaria este situată între 50 şi 59 de puncte. În Europa, singurele ţări cu un punctaj aproape de 100 sunt Elveţia, Danemarca, Norvegia şi Suedia. 

    Economia României prezintă una dintre cele mai rapide creşteri din CEE în următorii ani. Cheltuielile de gospodărie încep să îşi revină, iar Guvernul va cheltui mai mult pentru a susţine creşterea economică. Din cauza încetinirii exporturilor, economia se va orienta către un model intern. Astfel, va fi nevoie de mai multe acţiuni pentru a înlătura corupţia, a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene şi a diversifica tipul produselor exportate pentru ca ţara să revină la creşterea de dinainte de criză. România are un scor de 59.2 pentru riscul economic pe termen scurt.

    Pe scara riscului operaţional, România înregistrează 58.8, poziţionându-se astfel pe locul 50. Scorul ţării este deosebit de slab pentru componenta “risc logistic” – 52.4. Acest lucru reflectă parţial reţeaua de drumuri subdezvoltată a ţării, unde lipsa autostrăzilor este o problemă deosebită. Deşi România a făcut progrese în îmbunătăţirea reţelei de transport în ultimii ani, o rată slabă a absorbţiei fondurilor UE va limita dezvoltarea în următorii ani.

    O altă concluzie a raportului arată că în 2014 violenţa politică a fost unul dintre riscurile principale în Ucraina, Hong Kong, Orientul Apropiat, Thailanda şi Africa de Nord. În 2015, şi alte ţări se pot confrunta cu această problemă, mai ales cele în care populaţia este din ce în ce mai îngrijorată cu privire la economie şi/sau un singur lider deţine puterea politică de mai mulţi ani.

    “Unul dintre trendurile din ultimii ani este o delimitare clară între pieţele emergente care reprezintă oportunităţi de investiţie pentru multinaţionale şi cele care nu oferă niciun fel de oportunitate.”, spune Yoel Sano, directorul departamentului de risc politic global şi securitate din cadrul BMI. Astfel, în timp ce China, India şi Indonezia sunt atractive din punct de vedere al investiţiilor datorită reformelor guvernamentale şi economice care au avut loc în ultimul timp, Rusia rămâne problematică, în principal din cauza anexării Crimeei, ceea ce a dus la sancţiuni impuse de SUA şi de alte guverne europene.

    “În 2015, este foarte probabil ca riscul politic să se intensifice în multe părţi ale lumii. De aceea, multinaţionalele trebuie să cunoască aceste probleme cheie din ţările şi regiunile în care activează şi să aibă un plan pentru a-şi proteja interesele strategice.”, spune  Evan Freely, lider global al Global Credit & Political Risk în cadrul Marsh.

    O altă problemă identificată prin acest raport este impactul pe care îl poate avea căderea preţului petrolului ca materie primă asupra ţărilor dependente de acesta. În timp ce un preţ mic ar putea să aibă un impact pozitiv în cazul ţărilor  importatoare de petrol, o perioadă prelungită de preţuri scăzute ar putea afecta negativ ţările care se bazează pe exportul petrolului. Iran, Angola, Ciad, Venezuela şi Guineea Ecuatorială sunt considerate ca având un risc sever de deteriorare a profilului de risc politic în cazul în care preţul petrolului continuă să scadă.

    Potrivit raportului, 2017 va fi un an crucial pentru riscurile politice având in vedere că sunt programate o serie de alegeri internaţionale. În plus faţă de noul preşedinte american care va prelua mandatul în ianuarie şi un posibil referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE, 2017 va veni cu alegeri în Franţa, Germania, Hong Kong, Iran şi Coreea de Sud, printre altele.

    Raportul Marsh utilizează date ale Business Monitor International (BMI), companie parte din grupul Fitch şi  evaluează 178 de ţări pe baza a trei categorii: risc politic, risc macroeconomic şi risc operaţional.

     

  • FMI: Economia României îşi revine mai lent decât a altor ţări şi trebuie să profite de oportunităţi

     “România a avut anul trecut cea mai bună performanţă în termeni de creştere din regiune, doar Letonia s-a situat mai bine, însă reformele structurale şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene sunt necesare pentru a menţine creşterea (…) Aşteptăm un progres mai bun”, a declarat joi Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, într-o conferinţă pe tema controlului financiar.

    El a arătat însă că performanţa economică depinde prea mult de factori precum vremea, care influenţează evoluţia agriculturii, care contribuie cu 6% la PIB.

    “Agricultura rămâne un factor important de creştere economică, dar face economia vulnerabilă la şocuri, se înregistrează anual oscilaţii pe fondul acestui factor”, a spus Tolosa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 23,77%. Teodorovici îşi propusese o rată de 50% până în decembrie

     Cea mai mare creştere – aproape 6 procente – se înregistrează pe POS DRU, unde nivelul absorbţiei este de 24,6% (855,19 milioane de euro) în septembrie, faţă de 18,73% (651,17 milioane de euro) în august.

    Pe Programul Operaţional Regional, rata de absorbţie a crescut cu 2,14%, de la 39% (1,453 milioane de euro) în august la 41,14% (1,532 milioane de euro) luna trecută.

    În ceea ce priveşte POS Transport, POS Mediu, PO AT (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică) şi PO DCA (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) creşterea a fost de sub un procent la fiecare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Discuţie Ponta – miniştri pe fonduri UE. Cei mai mulţi bani, alocaţi infrastructurii, dezvoltării şi agriculturii

     La discuţia de la Palatul Victoria sunt prezenţi toţi miniştrii economici.

    Cei mai mulţi bani din resurse comunitare vor fi alocate programelor de infrastructură, dezvoltare regională şi agricultură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: Malta dă lecţii României la absorbţia de fonduri europene

    Mierea produsă de o specie locală de albine, „melite” în limba greacă, sau corespondentul în feniciană pentru rai – „melith„ – datorită golfurilor şi peşterilor de pe insulă sunt originile cumva incerte ale numelui unuia dintre cele mai mici state din Uniunea  Europeană, Malta. O discuţie cu Jonas, un pescar vorbitor de engleză la modul impecabil,  trasează câteva dintre caracteristicile generale ale locului şi e relevantă pentru culoarea locală. A renunţat la şcoală la 10 ani în favoarea pescuitului, una dintre ocupaţiile de bază din arhipelag,  iar „Ballena Blanca„, barca lui, l-a transformat într-un om liber: „Vând homari restaurantelor din zonă cu 30 de euro/kg”.

    Mica barcă face parte din miile de ambarcaţiuni acostate în porturile cu deschidere spre bazinul Mediteranei şi Africa de Nord – Marele Port din La Valetta, destinat navelor de croazieră, cel industrial, Marsaxlokk, unde se află cele mai mari flote marine comerciale din lume, dar şi unele mai mici, cum ar fi cel din apropierea hotelului Hilton, unde îşi amarează iahturile milionarii lumii. Pescarul vorbeşte despre lipsa fermelor eoliene şi de resursele scăzute de energie electrică, cauzate în parte de organizaţiile care protejează păsările, Malta fiind unul dintre cele mai ostile locuri pentru păsări din Europa, vânate agresiv. Ostili cu păsările, dar prietenoşi cu turiştii, majoritatea maltezilor vorbesc atât engleză, cât şi italiană şi aşteaptă turiştii în cele  300 de zile de soare pe an. În Saint Julians, oraşul în care locuieşte Jonas, au început să răsară din ce în ce mai multe clădiri şi să dispară plajele: „Doar în Gonzo poţi să vezi o bucăţică din Malta de acum 20 de ani”. Dezvoltarea în sectorul imobiliar poate fi una dintre consecinţele proiectelor europene care s-au desfăşurat în ultimii ani aici. Malta este una dintre ţările cu cele mai mari rate de absorbţie a fondurilor europene, de 91% pentru perioada bugetară 2007-2014, potrivit timesofmalta.com.

    AICI S-A DESFĂŞURAT RECENT ŞI UNUL DINTRE EVENIMENTELE ANUALE ALE JASPERS (JOINT ASSISTANCE TO SUPPORT PROJECTS IN EUROPEAN REGIONS), instrument de asistenţă tehnică pentru cele douăsprezece ţări care au aderat la UE între 2004 şi 2007 şi, din 2011, pentru Croaţia, în anticipare la aderarea programată pentru mijlocul lui 2013. Evenimentul din acest a reunit reprezentanţi ai statului maltez, Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiţii, Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, dar şi ai celor 13 state membre. Din partea României, au participat reprezentanţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerului Dezvoltării Regionale şi economişti ai BERD.

    EVENIMENTELE ANUALE ALE JASPERS AU ÎNCEPUT SĂ FIE ORGANIZATE DIN 2009, NEFIIND, de obicei, deschise publicului. Evenimentul din acest an a marcat tranziţia spre următoarea perioadă de şapte ani de proiecte bugetare – 2013-2020. Discuţiile între state s-au desfăşurat cu uşile închise, iar accesul jurnaliştilor a fost permis doar la deschidere. Malta a fost aleasă ţară gazdă datorită exemplului pozitiv pe care l-a dat statelor vecine: în luna iulie 2012, a fost semnat un contract de 40 de milioane de euro între Banca Europeană de Investiţii şi compania locală de imobiliare Malita Investments pentru restaurarea unei părţi din centrul istoric al capitalei, care va include inclusiv un teatru şi un nou Parlament.