Tag: Abramovici

Erau atât de mulţi avocaţi, încât au trebui să se aşege şi pe locurile publicului, iar sala de judecată a fost temeinic căutată de bombe.

Cazul în sine ar trebui să scoată la iveală câteva din secretele legate de “împărţirea” activelor fostei Uniuni Sovietice şi, cred jurnaliştii britanici, ar putea arăta cine este marioneta ale cărei sfori sunt trase de Kremlin. Pe scurt, Boris Berezovski, poate cel mai bogat solicitant de azil din Marea Britanie, îl acuză pe Roman Abramovici că în anul 2000 l-ar fi şantajat să renunţe la partea sa din compania petrolieră Sibneft la un preţ extrem de scăzut; asta după ce Berezovski intrase în dizgraţiile Kremlinului. Abramovici l-ar fi ameninţat pe Berezovski că, în cazul în care nu-şi vinde partea, acesta îi va fi luată, degeaba, de câtre preşedintele de atunci Vladimir Putin. Berezovski spune că a primit pentru acţiunile sale 800 de milioane de lire sterline, iar valoarea reală a acestora ar fi fost între 1,9 şi 4,24 miliarde de lire strline.

Abramovici neagă valorile şi ar fi încercat să mute cazul în Rusia. Berezovski, care vrea de la Abramovici 3,2 miliarde de lire sterline, a insistat ca audierile să aibă loc la Londra. Procesul ar putea dura în jur de trei luni; numai cheltuielile primei zile de proces au fost de circa un milion de lire.

Abramovici a susţinut că nu a fost niciodată prieten cu cu Berezovski, dar că l-a folosit drept un soi de “naş politic” care să-l ajute în lumea afacerilor. El a asăugat că l-a finanţat pe Berezovski şi stilul extravagant de viaţă al acestuia cu 1,3 miliarde de lire sterline, ca parte a unui “cod al onoarei” care înlocuia legile în Rusia în perioada de după căderea comunismului.

Avocatul lui Berezovski l-a acuzat pe Abramovici că pune “averea şi influenţa” înaintea “prieteniei şi loialităţii”. Berezovski, fost profesor de matematică ce provine dintr-o familie modestă, a intrat în tabăra fostului preşedinte Elţîn şi a intrat în afaceri vânzând maşini Mercedes. Ulterior as-a transformat într-unul din cei mai activi oligarhi ai anilor ’90, perioadă în care l-a cunoscut pe Abramovici. Întâlnirea a avut loc pe un iaht în Caraibe; ulterior, cei doi au investit câte 60 de milioane de lire sterline în Sibneft, în 1995.

Relaţia lor s-a rupt în momentul în care Berezovski a criticat, la televiziunea rusă, modul de acţiune al preşedintelui Putin în privinţa submarinului Kursk, scufundat în 2000. Berezovski a fost nevoit să fugă în Anglia, unde a primit, trei ani mai târziu, azil.

Pe de altă parte, Abramovici nu este un politician, ci mai degrabă un ins care preferă banii, iahturile şi arta, iar relaţiile sale cu Putin nu au fost niciodată destul de clare. Consilierii săi au negat existenţa unor legături financiare între cei doi, dar o concluzie finală ar putea-o trage chiar instanţa, în actualul proces. În esenţă procesul este despre activele fostei Uniuni Sovietice căzute în mânile câtorva inşi, dar şi despre lupta pentru putere din Rusia de acum. Abramovici pare să aibă mai mulţi bani, dar adversarul său este şi viclean şi posesorul unui apetit generos pentru luptă.

De urmărit.