Tag: abonati

  • Cum poţi să câştigi bani suficienţi pentru a trăii liniştit de acasă fără să ai studii superioare, experienţă sau să mergi zi de zi la serviciu

    Kevin David, un creator de conţinut pe YouTube explică modul în care a realizat aproape 50.000 de dolari din venituri publicitare obţinute în urma încărcării unui videoclip, fără să beneficieze de milioane de abonaţi.

      Când un creator de conţinut încarcă un videoclip pe platformă, nu este sigur cât de mult va câştiga. Programul de parteneriat YouTube permite creatorilor de conţinut să câştige bani prin monetizarea canalelor lor cu reclame video. Aceste reclame generează o anumită sumă de bani în funcţie de anumiţi factori precum timpul de vizionare, durata şi numărul celor care accesează un videoclip.

    Kevin David are un canal YouTube cu acelaşi nume, cu 600.000 de abonaţi, dar nu se consideră un star YouTube, dar asta nu înseamnă că nu a generat venituri majore pe platformă. David a declarat pentru Business Insider că un clip pe care l-a creat ca ghid de utilizare pentru reclamele de pe Facebook, cu 1,9 milioane de vizualizări, a obţinut puţin sub 50.000 de dolari în venituri Google AdSense, iar un alt videoclipul de-al său – „Tutorial Shopify pentru începători”, care a necesitat o producţie minimă, deoarece l-a filmat folosind camera laptopului, i-a adus venituri de peste 40.000 de dolari.

    Conţinutul este cheia

    Pentru conţinutul videoclipurilor sale David se inspiră din Google Ads Keyword Planner, unde vede care sunt cele mai frecvente căutări ale utilizatorilor.

    Shelby Church, o vedetă de pe YouTube şi una dintre prietenele lui David are 1,2 milioane de abonaţi şi a declarat anterior pentru Business Insider că obţine venituri de 2.000-5.000 de dolari din videoclipurile sale cu 1 milion de vizualizări.
    Deşi videoclipurile lui David nu au tendinţa de a obţine la fel de multe, acesta câştigă mai mulţi bani din cauza tipului de conţinut pe care îl produce, de pildă videoclipuri detaliate despre cum să faci bani (cum să câştigi bani online sau să vinzi produse pe Amazon).

    David spune că nu există niciun motiv pentru care un business nu ar trebui să fie prezent şi pe YouTube, mai ales că, spre deosebire de o postare pe Instagram de exemplu, clipurile încărcate pe YouTube au „o durată de viaţă” mai lungă. „Când postezi o poză pe Instagram, primeşti 1.000 de like-uri, 2.000 de like-uri, dar a doua zi a dispărut şi nimeni nu o mai vede”, a spus el, adăugând, în comparaţie: „Am un videoclip care se apropie de doi ani, iar în ziua de astăzi primeşte peste 1.000 de vizualizări zilnic şi generează probabil cel puţin 1.000 de dolari pe zi.”

    YouTube l-a ajutat pe David să-şi extindă afacerile şi să aducă noi vizitatori pe site-ul său şi pe grupurile de Facebook. Sfaturile de afaceri ale lui David au fost prezentate în publicaţii precum Forbes. „YouTube este unul dintre cele mai importante elemente în educaţie şi un instrument incredibil în acest sens, dacă ştii să îl foloseşti”, spune el.
     

  • Amazon şochează industria şi anunţă un program de livrare gratuită într-o singură zi pentru abonaţii Prime

    Compania Amazon şi-a şocat investitorii şi întreaga industrie de retail săptămâna trecută, la scurt timp după publicarea rezultatelor financiare trimestriale, anunţând un program de livrări mai rapid ca niciodată, potrivit Bloomberg.

    „Lucrăm în prezent pentru a evolua programul nostru Prime de livrare gratuită în două zile către un program de livrare gratuită într-o singură zi”, a anunţat Brian Olsavsky, directorul financiar al companiei.

    Mutarea a eclipsat rapid ambele veşti pe care compania le transmisese investitorilor, atât cea bună – un profit trimestrial peste aşteptări – cât şi cea proastă – încetinirea creşterii vânzărilor.

    Acum Amazon va investi cel puţin 800 de milioane de dolari în următoarele luni pentru a accelera livrările pentru membrii Prime.

    Însă dincolo de investitori, anunţul Amazon pune pe jar întreaga industrie de retail. Atât jucătorii din comerţul online cât şi retailerii clasici trebuie să investească acum pentru a ţine pasul cu standardul pe care îl va stabili Amazon. Pentru unii dintre ei, anunţul companiei schimbă total planurile pentru anul acesta.

    În ultimii ani, standardul de livrare în două zile introdus de Amazon a fost implementat şi de rivali şi îmbrăţişat imediat de clienţi. Spre exemplu, Walmart a lansat în 2017 programul de livrare în două zile fără abonament anual sau taxă de membru însă doar pentru comenzile de peste 35 de dolari.

    Target Corp a introdus acest program doar pe perioada sărbătorilor.

    Astfel, taxa de membru Prime de 119 dolari care le permite membrilor accesul la conţinutul platformei Amazon Prime, reduceri pe Amazon şi reduceri în Whole Foods, s-ar putea justifica mult mai bine cu acest nou program de livrări.

     

     

     

     

  • Apocalipsa Netflix. Compania ar putea pierde 400.000 de abonaţi

    Compania va majora tarifele abonamentelor cu 3 dolari pe lună, respectiv 36 de dolari pe an, pentru a acoperi costurile în creştere, dar susţine că venitul suplimentar va fi folosit pentru a crea un conţinut mai original. Este posibil ca în urma acestei decizii numărul abonaţilor să scadă cu 8%, până la cinci milioane de persoane – o pierdere de 400.000 de abonaţi. Vor fi afectaţi utilizatorii din SUA, Brazilia, Mexic şi din anumite părţi ale Europei – inclusiv Marea Britanie.

    Netflix a confirmat că testează preţuri mai mari pentru planurile de abonament luna trecută, utilizatorii „trezindu-se” brusc cu tarife mai mari. Compania se aşteaptă să încetinească în următoarele câteva luni, odată cu creşterea preţurilor abonamentelor. Acest lucru vine după ce companiile Apple şi Disney au anunţat că vor intra „în arenă” alături Netflix şi îşi vor lansa propriile servicii de streaming. Pentru 6,99 dolari pe lună, abonaţii Disney vor avea acces la o colecţie de filme care acoperă cinci categorii: Disney, Pixar, Marvel, Star Wars şi National Geographic. Serviciul va include, de asemenea, filme produse de Fox, precum The Sound of Music şi Malcolm în Orientul Mijlociu, în urma vânzării 20th Century Fox către Walt Disney. Apple nu a spus încă cât va costa serviciul sau când va începe exact.

    Cu toate acestea, reprezentanţii Netflix nu par a fi îngrijoraţi de aceste vremuri tumultuoase. „Nu anticipăm că aceşti noi jucători vor afecta semnificativ creşterea noastră”. Surse apropiate Netflix spun că în primele trei luni din 2019, profitul companiei a crescut la 344 milioane de dolari – cu vânzări în creştere cu până la 22%.

     

  • Cum a reuşit o tânără să transforme un blog într-o afacere de succes

    Antreprenoarea Elena Oglindă a lansat platforma Wineful şi abonamentul la vin în toamna lui 2017, alături de reprezentanţii fondului local de investiţii în start-up-uri V7 Capital, după ce, cu un an înainte, pornise un magazin de cadouri cu vin în online. În noiembrie 2018, businessul s-a extins şi în offline, prin deschiderea winebarului Wineful Tapas & Wine, în urma unei investiţii de 150.000 de euro. Anul trecut, Wineful a înregistrat o cifră de afaceri de 190.000 de lei (cca 40.000 de euro), iar pentru 2019 antreprenoarea prevede că aceasta va ajunge la aproximativ 100.000 de euro. Cât despre winebar, în numai două luni de activitate acesta a avut venituri de 35.000 de euro, iar pentru 2019 aşteptările reprezentanţilor businessului vizează o creştere de până la 300.000 euro. Care este însă povestea Elenei Oglindă şi a „primului şi singurului abonament la vin din România”, după cum spune chiar ea?

    Elena Oglindă a terminat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a început să lucreze în media încă din primul an de facultate, ca editor video la o televiziune, apoi ca digital marketer şi copywriter în câteva agenţii de publicitate. Atrasă fiind de lumea publicităţii, s-a angajat ca marketing manager într-o companie românească de dezvoltare de software, poziţie pe care a ocupat-o mai bine de cinci ani. În paralel, a avut o serie de proiecte antreprenoriale sau de voluntariat: la 18 ani a creat o casă de producţie video în urma unei investiţii primite printr-un program de tip business school; apoi, de la vârsta de 16 ani, timp de peste un deceniu, povesteşte că a fost DJ „prin toate cluburile şi festivalurile din ţară”. S-a implicat şi în organizarea de evenimente muzicale şi a fondat o asociaţie ce se doarea a fi un hub/spaţiu de coworking adresat muzicienilor sau celor interesaţi să înveţe să facă business în domeniul muzical, care nu a atras însă suficiente investiţii pentru susţinerea lui. Printre hobbyurile sale se numără muzica, tehnologia „şi recunosc că şi start-up-urile – îmi place să aduc idei la viaţă”.

    Pasionată dintotdeauna de vin şi interesată să descopere şi să exploreze soiuri şi crame noi, s-a decis să urmeze şi un curs de somelier. Apoi, pentru că i se cereau mereu recomandări de vin, a început un blog în care publica sfaturi despre vinurile pe care să le alegi sau de care să te fereşti. „Astfel am descoperit că exista un public destul de mare interesat de vin, ce nu se regăsea în stilul şi imaginea magazinelor de vin existente în online, şi am reuşit să-l strâng în jurul blogului pe care ulterior l-am transformat într-un magazin online.”

    Magazinul online a fost lansat în toamna lui 2016, cu o investiţie iniţială de aproximativ 8.000 de euro, la care se mai adaugă şi costul cursurilor de specializare, dar şi „timpul investit în crearea businessului”, spune ea. Aceşti bani au fost direcţionaţi în crearea unui website, a accesoriilor personalizate (pahare, suporturi de pahare şi de sticle), în stocul de vinuri şi consumabile şi în marketing.

    Iniţial, oferta cuprindea doar câteva pachete cu sticle de vin, care se încadrau mai mult în zona de cadouri. Antreprenoarea spune că elementul diferenţiator a fost prezenţa ghidurilor, în care erau cuprinse „notele de degustare a vinului, recomandări culinare, recomandări de servire şi povestea cramei de la care vine”. La doar câteva luni distanţă, Elena Oglindă a primit o propunere de parteneriat şi investiţie din partea V7 Capital, companie românească de venture capital. „Am început să lucrăm împreună la ideile comune pe care le aveam şi astfel, pe 1 noiembrie 2017, am lansat un site nou şi serviciul de abonament la vin.” Acesta, explică ea, a apărut din dorinţa de a încuraja clienţii să încerce crame şi vinuri noi şi astfel să îşi educe gustul, dar şi să afle mai multe despre acestea prin ghidurile cu care vine fiecare vin. V7 Capital a venit astfel nu doar cu idei, ci şi cu un aport de 50.000 de euro, investiţi într-un website mai complex, în crearea de produse, accesorii şi consumabile personalizate realizate în număr foarte mare, în dotarea unui studio foto in-house pentru a putea fotografia vinurile noi listate pe site, în stocuri şi în marketing.

    Abonamentul conţine doar vinuri surpriză livrate lunar şi are patru planuri: o cutie cu două vinuri de culoare albă, un pachet cu două vinuri mixte, o cutie cu două vinuri roşii şi una cu patru sticle, care conţine toate sortimentele din celelalte pachete. Vinurile din abonament sunt mereu noi şi ulterior sunt listate pe site la preţ întreg, faţă de cel din abonament, care este redus şi include şi livrare şi materiale gratuite. Preţurile abonamentelor la vin diferă în funcţie de numărul de sticle incluse. Astfel, cutiile cu două sticle costă 100 de lei, iar cele cu patru sticle, 200 de lei. Cel mai des incluse în abonament sunt vinurile liniştite roşii şi albe, seci, pe lângă cupaje, iar soiul cel mai căutat anul trecut a fost Feteasca Neagră, urmat de Sauvignon Blanc; uneori, sunt cereri şi pentru vinuri roze sau spumante. Anul trecut, prin intermediul platformei Wineful s-au vândut peste 15.000 de sticle, iar pentru anul acesta antreprenoarea se aşteaptă ca numărul să se tripleze. „Avem vinuri de la peste 30 de crame din România – cu 30% dintre ele lucrăm direct, dar şi de la aproximativ zece crame internaţionale, vinuri luate prin importatori locali”, descrie antreprenoarea oferta de vinuri.

    La începutul lunii noiembrie 2018, la un an distanţă de la lansarea abonamentului la vinuri, Elena Oglindă a decis, alături de Andrei Creţu şi Iulian Cârciumaru, reprezentanţii V7 Capital (şi fondatori 7card), dar şi împreună cu alţi doi parteneri care s-au alăturat pe parcurs – Cătălin Ivaşcu, cofondator 7card şi Dan Moraru, marketing manager 7card, să extindă conceptul şi în offline, prin deschiderea winebarului Wineful Tapas & Wine, în care au fost investiţi 150.000 de euro. În bar, antreprenoarea spune că cel mai mult sunt consumate vinurile româneşti, roşii, corpolente şi vinurile albe şi roze aromate, cu note fructate, cele mai vândute branduri fiind 1000 de Chipuri, Gramofon şi Catleya. Alături de vinuri, meniul conţine produse şi preparate tradiţionale realizate în România şi în străinătate de micii producători de alimente bio.

    Potrivit descrierii Elenei Oglindă, atât clienţii platformei cât şi cei ai winebarului sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani, în proporţie de 65% femei, cu studii universitare şi job în mediul corporate sau domenii creative, atraşi de locaţiile moderne. În prezent, pe platforma Wineful sunt peste 150 de abonaţi – persoane fizice, precum şi doi clienţi corporate, care asigură 20% din procentul total al abonaţilor. Pe lângă aceştia, există o serie de clienţi care nu sunt abonaţi, dar cumpără frecvent produse din magazinul online. În primele trei luni ale anului, antreprenoarea se aşteaptă la o dublare a numărului de abonaţi, iar pe termen lung, planurile de dezvoltare pentru 2019 includ deschiderea mai multor locaţii fizice în alte oraşe din ţară, dar şi extinderea conceptului de abonament la vin pe plan extern. Cei mai mulţi abonaţi sunt din Bucureşti, urmaţi de cei din Cluj, dar şi de un număr mic de abonamente răspândite în aproape fiecare oraş al ţării. Valoarea bonului mediu în winebarul Tapas & Wine este de 180 de lei. În prezent, procentul clienţilor străini care vizitează winebarul este de aproximativ 10%, „dar cred că asta se datorează şi timpului scurt în care am fost prezenţi pe piaţă”, spune antreprenoarea. Ea crede că după ce businessul va avea o vizibilitate mai mare atât la stradă cât şi în online şi în urma implementării unei campanii de marketing care va avea ca ţintă turiştii şi expaţii, procentul clienţilor străini va ajunge cu siguranţă la 30-35%.

    La nivel de investiţii, anul trecut s-au plasat în dezvoltarea platformei peste 50.000 de euro, iar anul acesta reprezentanţii businessului au bugetată o investiţie similară pentru dezvoltări suplimentare în website şi produse, dar şi pentru a implementa o campanie complexă de marketing. „De asemenea, suntem deschişi în a atrage noi parteneri în business”, spune Elena Oglindă. În prezent, platforma are doi angajaţi, iar winebarul, cinci angajaţi.

    În ceea ce priveşte tendinţele consumatorilor români în materie de vin, antreprenoarea remarcă faptul că în ultimii 3-4 ani a crescut foarte mult curiozitatea consumatorilor de vin, cea de a descoperi crame şi vinuri noi, dar şi de a afla mai multe despre producţia sau degustarea de vin. Astfel, a crescut şi consumul vinurilor premium şi au apărut foarte multe evenimente cu rol educativ sau târguri în care sunt prezentate crame boutique. „Încă nu am ajuns la nivelul în care putem spune că avem un public educat, însă putem spune cu convingere că avem un public curios şi dornic să înveţe, ceea ce ne face să privim pozitiv următorii ani”, crede ea.

    În comparaţie cu pieţele din vestul Europei, Elena Oglindă spune că industria HoReCa ocupă în România un loc „destul de jos, din cauza situaţiei economice şi a incertitudinilor politice care au destabilizat sectorul privat”. Totuşi, vede cu optimism creşterea din ultimii ani a puterii de cumpărare a românilor şi faptul că aceştia au început să îşi dorească locaţii la nivelul celor din Europa de Vest, ceea ce a condus la dezvoltarea şi apariţia de localuri „tot mai diverse, cu designuri moderne, meniuri creative şi, în primul rând, servicii din ce în ce mai bune. Oamenii îşi doresc produse de bună calitate şi să fie serviţi cât mai prompt. De asemenea, creşterea importanţei tehnologiei în influenţarea comportamentului consumatorului a dus la îmbunătăţirea tuturor serviciilor”. Totodată, crede că şi accesul la informaţie sau la exemple de businessuri de succes din afară, dar şi intrarea pe piaţa românească a diferitelor programe de accelerare, finanţare sau specializare destinate start-up-urilor din industria HoReCa sau apariţia unui număr tot mai mare de localuri premium sau cea a ghidului Gault Millau au dus la îmbunătăţirea şi creşterea industriei şi ne poziţionează peste piaţa din sud-estul Europei. 

    Somelier de meserie, Elena Oglindă spune că această meserie a devenit cunoscută în România abia în ultimii ani „şi nu este încă pe deplin înţeleasă nici de către client, nici de către angajator”. Ea adaugă că, în ciuda faptului că au apărut şcoli de somelieri care au dat peste 250 de absolvenţi, „observăm că rolul somelierului în majoritatea restaurantelor încă este ocupat de furnizorul de vinuri, care creează meniul de vinuri în funcţie de ce se vin se vinde mai bine şi nu de meniul sau specificul locaţiei, iar cei care au diploma de somelieri aleg să se orienteze către businessuri proprii sau proiecte ce nu ţin neapărat de HoReCa”. Spre comparaţie, antreprenoarea spune că în vestul Europei somelierul are un rol bine poziţionat în fundaţia unui restaurant, în plan local somelierii fiind întâlniţi doar la evenimentele de degustare de vin, nefiind înţelese încă beneficiile unui somelier în activitatea de zi cu zi a unui local, iar asta „şi pentru că încă mai avem de lucrat la partea de educare atât a proprietarilor de restaurante, pentru a putea înţelege care este rolul acestuia în locaţie, cât şi a clienţilor locaţiilor pentru a avea încredere să se lase pe mâna somelierului”. Crede însă că vina este şi a somelierilor: „Un motiv pentru care aceştia nu sunt încă foarte populari în localuri este faptul că folosesc un limbaj de lemn, prin care nu se fac extrem de clari”, încheie antreprenoarea.

  • Cât sport mai fac corporatiştii?

    “În comparaţie cu alte ţări din regiune, noi şi bulgarii suntem codaşi”, spune Andrei Creţu, cofondator al 7card, abonamentul unic lansat în urmă cu şapte ani de compania Benefit Seven, care oferă acces la o reţea de peste 650 de centre sportive angajaţilor companiilor care includ acest beneficiu în oferta salarială.

    Citând un studiu al Eurostat, Creţu adaugă că doar 5% dintre români practică o activitate sportivă cu regularitate, faţă de ţările nordice, unde peste 45% din populaţie face sport. Totuşi, previziunile sunt optimiste, deoarece rata anuală de creştere a numărului celor care fac sport este de peste 10-15% în ultimii cinci ani, adaugă el.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aprox. 7 mil. euro, în creştere cu 50% faţă de anul 2017, iar pentru anul în curs reprezentanţii Benefit Seven se aşteaptă la venituri de aproximativ 10 milioane de euro. O creştere asemănătoare a fost înregistrată şi la nivelul numărului de clienţi, care a evoluat de la 24.000 la aproximativ 40.000 de abonaţi; în acelaşi timp, numărul firmelor şi instituţiilor care oferă ca beneficiu salarial abonamente 7card a crescut cu 60%, ajungând la 1.500 de companii, impulsionat de faptul că anul trecut reprezentanţii businessului au introdus în portofoliu şi instituţii publice.

    Printre acestea se numără o serie de primării, ministere, spitale, şcoli şi universităţi. Totuşi, „numărul de abonaţi din rândul instituţiilor publice nu a ajuns la o medie pe care o aveam pe întreg portofoliul”, a spus Iulian Cîrciumaru, celălalt cofondator al 7card.

    Principalul obiectiv al companiei pentru anul acesta se leagă în continuare de creşterea numărului de clienţi care, speră cei doi antreprenori, va ajunge cât mai aproape de 50.000 de abonaţi până la sosirea verii.

    Prezentă în 55 de oraşe, compania are incluse în ofertă 660 de locaţii, care acoperă un procent de 70% din numărul centrelor sportive şi de relaxare din România; dintre acestea, aproape jumătate dintre locaţii – 300 – sunt în Capitală. Chiar dacă „au existat cereri şi de la companii mari, mai ales din retail, care ne-au rugat să ne extindem şi în oraşele mici”, momentan cei doi nu au planuri de extindere, cu atât mai puţin în alte pieţe,  pas „care intră mai degrabă în obiectivele Sodexo”, companie care a preluat în februarie 2016 un procent de 20% din acţiunile Benefit Seven, urmând ca în 2019 să devină acţionari majoritari.

    La nivel naţional, reprezentanţii 7card spun că numărul persoanelor care au abonamente la sală se ridică la aproximativ 550.000, valoarea pieţei fiind de circa 250 mil. euro. În ceea ce priveşte abonaţii 7card, pe perioada anului trecut s-au activat în jur de 70.000 de abonamente (53% abonaţi-femei şi 47% bărbaţi); la finalul anului mai erau 40.000 de abonamente active. Media de vârstă a utilizatorilor a fost de 30 de ani, iar vârsta abonatului cu cele mai multe vizite la centrele de relaxare şi sport a fost de 26 de ani, „mai mică cu trei ani faţă de 2017, iar vârsta medie a scăzut cu un an, la 30, ceea ce arată că sportul a devenit o prioritate în viaţa tinerilor. Sunt încurajaţi, în acelaşi timp, şi de angajatori, care vor să îşi fidelizeze angajaţii tineri”, a precizat Creţu. În vreme ce în unele companii care au incluse în oferta salarială abonamentele 7card chiar şi 35-40% din angajaţi şi-au făcut abonament, media este însă mult mai mică, de 6-7%, iar una dintre explicaţii este că „nu există o dispersie a informaţiilor în cadrul instituţiilor, iar angajaţii nu află de acest beneficiu”, spune reprezentantul businessului.

    Un alt impediment apare în procesul de adoptare de către cât mai multe companii a ofertelor salariale de acest tip, descurajat de impozitele mari aplicate de stat: „Acest beneficiu nu este tratat separat, cum sunt bonurile de masă, şi astfel companiile care îl oferă plătesc taxe de 70%. În eventualitatea în care nivelul de taxare ar scădea, mult mai mulţi oameni ar beneficia de acest serviciu, iar statul ar colecta mult mai mulţi bani, pentru că deşi scazi taxa, volumul de persoane pentru care companiile plătesc aceste taxe creşte”, a subliniat Andrei Creţu. „În vest, ba chiar şi în ţările din est, cum ar fi Polonia, sistemul fiscal încurajează adoptarea facilităţilor sportive ca beneficiu salarial”, adaugă el.

    Potrivit lui Creţu, la nivel naţional, costul unui abonament la sală este, în medie, de circa 170 de lei pe lună, cu acces nelimitat, în vreme ce preţurile abonamentelor 7card sunt cuprinse între 110 şi 115 lei, cu mici diferenţe între Capitală (110-130 de lei) şi provincie (90-110 lei).

    Care sunt însă cele mai active oraşe? Un studiu realizat de reprezentanţii 7card arată că topul oraşelor cu cei mai mulţi sportivi, care cumulează circa 50% din baza de abonaţi ai companiei, este condus de Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, Clujul fiind oraşul cu cele mai multe centre sportive raportate la populaţie: 27 de locaţii / 100.000 de locuitori. Industriile cu cele mai multe companii care oferă angajaţilor abonamente 7card sunt: software & services (303 companii), public sector (266 companii), consulting & professional services (127 companii), capital goods (101 companii) şi retail (86 companii), iar cei mai mulţi sportivi vin din industriile software services, urmată de automotive components, capital goods, public sector şi retail. Fitnessul şi aerobic, cyclingul şi pilatesul au fost activităţile cele mai practicate, iar activităţile cu cea mai mare creştere a numărului de participanţi au fost dansurile, yoga şi squash-ul.

  • Cu 1,7 milioane de abonaţi, o vedetă de pe YouTube spune că “Uneori mi se pare că nu sunt reală sau că visez, iar asta a fost una dintre cauzele depresiei şi a altor stări care m-au afectat”

    “Uneori mi se pare că nu sunt reală sau că visez, iar asta a fost una dintre cauzele depresiei şi a altor stări care m-au afectat”. Condiţia în care se află vedeta şi alţii asemenea ei poate face oamenii să se simtă distanţaţi de ceilalşi deconectaţi de realitate. „Sinceră să fiu, acest lucru mi-ar putea agrava starea”, spune ea.

    „Pentru a face aceste lucruri incredibile se creează o mulţime de stres şi de presiune, dar asta este viaţa pe care o duc şi îmi place.”

    Dorothy Miranda “Dodie” Clark s-a născut pe 11 aprilie 1995 în Epping, Essex. Ea este o cantautoare şi, de asemenea, un cunoscut YouTuber. Dodie postează atât melodii originale, cât şi coveruri pe canalul său de YouTube “doddleoddle”, şi postează frecvent vloguri pe “doddlevloggle”. Până în 2018, ea a adunat deja 160 de videoclipuri, peste 1,7 milioane de abonaţi şi peste 200 de milioane de vizualizări pe canalul principal.

    Pe canalul de vlogging, Dodie are circa 350 videoclipuri, peste 870 de mii de abonaţi şi peste 100 de milioane de vizionări. Primul videoclip l-a încărcat pe canalul Vevo, dodieVEVO, în decembrie 2016, iar videoclipul a adunat 11,8 milioane de vizionări şi peste 372 de abonaţi. A colaborat cu mulţi alţi artişti YouTube, printre care Tessa Violet, Julia Nunes, Lauren Aquilina, Orla Gartland, Thomas Sanders, Jon Cozart, Emma Blackery, Flashback şi alţii. Clark a lansat şi două piese independente, Intertwined and You, amândouă plasate în topul celor mai importante 40 de grafice ale albumelor britanice, pe locurile 35 şi respectiv 6.

    Dodie a vândut deja un nou concert la The Roundhouse din Londra şi a ajuns la numărul 6 în albumul britanic cu single-ul din 2017, You.

    Dodie este deschisă când vine vorba de sănătatea sa mintală şi împărtăşeşte în mod regulat părerile sale şi alte probleme care afectează comunitatea LGBT prin prin vlogurile şi cântecele sale. Ea ne spune că a încercat un tratament pentru tulburarea de personalitate cunoscut sub numele de Stimulare Magnetică Transcraniană (TMS), dar spune că nu a observat prea multe îmbunătăţiri.

    În timp ce se pregăteşte pentru noul capitol din cariera ei, spune că nu va schimba nimic din ultimii şapte ani de activitate, timp în care a postat  videoclipuri. „Este interesant să am totul şi în on-line. Oamenii se pot întoarce şi pot privi primul lucru pe care l-am scris, făcut şi vorbit. “Este bine să vă dezvoltaţi acolo.”

     

  • Aşteptările reprezentanţilor World Class pentru perioada următoare: Trei deschideri noi şi 60.000 de abonaţi

    Pentru anul 2019, World Class anunţă deschiderea celui de-al 35-lea club de health&fitness, World Class Expo Park, într-un nou campus de birouri care va fi inaugurat în a doua jumătate a anului 2019 pe Bulevardul Expoziţiei, în Bucureşti. Clubul va fi încadrat în categoria Bronz şi va acoperi o arie de 1.480 de metri pătraţi. Clubul va fi echipat cu cele mai recente şi mai performante echipamente de fitness şi va avea o echipă puternică de instructori dedicaţi şi antrenori personali.

    “World Class Romania va fi un excelent partener pentru noi, în cel mai nou proiect, Expo Business Park. Vor exista numeroase companii multinaţionale pe suprafaţa de 38.000 de metri pătraţi pe care o oferim – însumând în jur de 3000 de persoane – care vor găsi tot ce au nevoie pentru o experienţă optimă de lucru şi care vor putea, de asemenea, să-şi continue stilul de viaţă sănătos în aceeaşi locaţie într-un centru de fitness profesionist”, a declarat Robert Neale, CEO al Portland Trust.

    Potrivit reprezentanţilor World Class, tendinţa ascendentă din industria de health si fitness, pe un continent puternic dominat de Occident în ceea ce priveşte dezvoltarea programelor de health, wellness & fitness, arată că Europa de Est se află pe drumul cel bun şi că soluţiile apărute pe piaţă au început să-şi valorifice potenţialul.

  • RĂSTURNARE de situaţie pe piaţa de telefonie din România. Mutarea şoc cu care Orange vrea să ia faţa concurenţei. Toţi abonaţii trebuie să ştie asta

    Conform datelor din platformă, Telekom este al doilea jucător de pe piaţă, cu viteze medii pentru upload şi download de 13,99 Mbps, respectiv 25,73 Mbps, potrivit sursei citate.
     
    Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa mobilă, este doar pe al treilea loc în clasamentul Netograf, cu viteze medii de 23,91 Mbps pentru download şi de 12,74 Mbps pentru upload.
     
    De notat este că de anul trecut toţi cei trei jucători menţionaţi, Orange, Vodafone, şi Telekom, susţin că au cea mai bună reţea mobilă din România, după criterii precum viteza serviciilor de date sau performanţa la accesarea clipurilor video, afirmaţii susţinute de certificări furnizate de diferite companii de audit.
     
  • De ce un pacient cu abonament aşteaptă şi două săptămâni pentru o consultaţie la un anumit medic, în timp ce un client neabonat dar care plăteşte pe loc este programat imediat?

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
  • Ce se întâmplă în clinicile private: abonaţii reţelelor, trataţi diferit faţă de cei care plătesc pe loc

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
    „Aproximativ 80% din totalul locurilor din cadrul Regina Maria sunt disponibile pentru abonaţi, lunar, la nivelul întregii reţele, iar dife­ren­ţa de 20% este dedicată neabo­na­ţilor“, a explicat Fady Chreih, CEO al re­ţelei de sănătate Regina Maria, al doi­lea cel mai mare jucător de pe piaţa locală.