Testul ia în calcul scenarii de risc disproporţionat de nerealiste, imaginând pentru Cehia, de pildă, o scădere a economiei de 10,1%, în timp ce scenariul de risc pentru Italia imaginează doar o scădere de 6,1%. Aceasta este o dovadă de “politizare ilogică”, a afirmat Treichl, citat de presa financiară.
Dacă scenariul de bază (cu probabilitatea cea mai mare) publicat recent de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) prevede creştere economică până în 2016 pentru UE, scenariul ipotetic de criză imaginează o scădere a PIB cu 0,7% în acest an şi cu 1,5% la anul, o rată a şomajului de 16% în 2016 şi o prăbuşire a pieţei imobiliare şi a burselor. Pentru România, scenariul de bază prevede creştere economică de 2,3% şi o rată a şomajului de 7,2%, iar scenariul ipotetic de risc ar indica o scădere a economiei de 1,4% în acest an şi un şomaj de 7,7%.
Pentru a trece testul, băncile trebuie să probeze că îşi pot menţine rata capitalului de rang I la cel puţin 5,5% din valoarea activelor ponderate la risc. Rezultatele testului urmează să fie cunoscute în luna octombrie.
Şeful Erste a adăugat că în 2015 climatul de afaceri pentru băncile europene s-ar putea ameliora radical, după încheierea perioadei de teste şi satisfacerea noilor standarde de calitate a activelor cerute de BCE. Erste deţine cele mai mari bănci din Cehia, Slovacia, România, precum şi a doua şi a treia bancă din Ungaria, respectiv Croaţia.