BusinessMagazin

Tag: abandon

  • Bătăi, ameninţări, trafic. România, ţara copiilor abuzaţi în toate felurile. 15.000 de cazuri, raportate de Protecţia Copilului

    Aproape 15.000 de cazuri de abuz şi neglijare au fost raportate de către DGASPC-uri în 2018. 94% din cazurile de abuz şi neglijare au loc în familie, se arată în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Din sondaj reiese că numărul real al copiilor victime este mult mai mare, majoritatea cazurilor nefiind referite de către serviciile sociale sau alţi specialişti care lucrează cu copiii (cadre didactice, medici etc.).

    Portivit datelor de sondaj, două treimi dintre copii au fost supuşi abuzului emoţional şi abuzului fizic uşor ca forme de disciplină. Nefiind conştienţi de efectele negative ale acestor comportamente asupra copiilor, părinţii utilizează aceste forme de abuz pentru a corecta comportamentul copiilor.

    În ceea ce priveşte violenţa în şcoli, aproximativ unul din trei copii din ciclurile gimnazial şi liceal spun că au fost supuşi unor forme de violenţă fizică sau psihologică în şcoală. O proporţie şi mai mare a fost a victimelor din mediul online. Violenţa repetată asupra copiilor poate avea repercusiuni grave pentru sănătatea lor mintală şi performanţa scolară, arată studiul.

    Şi traficul de copii reprezintă una din temele analizate în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului, fiind înregistrare şi în acest caz cifre îngrijorătoare. Dintre toate victimele traficului de persoane identificate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, mai mult de jumătate sunt minori. Minorii sunt traficaţi atât intern cât şi internaţional în scopul exploatării sexuale, pentru săvârşirea de infracţiuni (furt, înşelăciune etc.) şi pentru exploatare prin muncă, se arată în raport.

    Şi în ceea ce priveşte zona copiilor cu dizabilităţi şi a cerinţelor educaţionale speciale, există foarte multe probleme. Conform datelor ANPDCA, în România, există 65.731 copii cu dizabilităţi. Cifra nu include însă copiii ai căror părinţi nu au făcut demersuri pentru încadrarea oficială într-un grad de handicap. Incidenţa neşcolarizării este de 7 ori mai mare în rândul persoanelor cu dizabilităţi decât în rândul populaţiei generale.

    Conform unor date din 2016, mai puţin de jumătate (42%) erau încadraţi în şcoli de masă. Încă 26% erau înscrişi în şcoli speciale sau beneficiau de educaţie specială de grup şi 3% erau educaţi în regim individual. Aproximativ 29% dintre copiii cu dizabilităţi nu erau înscrişi în învăţământ, dar acest grup include şi copiii de vârste foarte mici. Totuşi, peste 6.000 de copii cu dizabilităţi cu vârsta de peste 5 ani nu erau înscrişi în nicio formă de învăţământ, se arată în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Tot în raport se arată şi faptul că şcolile de masă sunt slab pregătite pentru integrarea şi sprijinirea copiilor cu dizabillităţi şi CES-uri, din punct de vedere al accesibilizării materiale, şi în ceea ce priveşte pregătirea personalului didactic şi socializarea celorlalţi copii şi părinţi în spiritul educaţiei incluzive.

    La nivelul anului şcolar 2017-2018, rata abandonului şcolar la nivel naţional în învăţământul primar şi gimnazial era de 1,7% (aprox. 30.000 elevi), cu cea mai mare rată a abandonului şcolar înregistrată în Regiunea Centru cu 2,6%, urmată de Regiunea Sud-Est, cu 2%, arată datele unui raport realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Potrivit aceleiaşi surse, mediul rural se confruntă cu un număr considerabil mai mare de copii care abandonează şcoala, cu un procent de 2,2% în 2015, faţă de cel urban cu 1,5% în acelaşi an. În anul şcolar 2016-2017, învăţământul primar şi gimnazial a înregistrat o rată a abandonului de 1,1% în urban şi 2.3% în rural.

    Costurile de şcolarizare sunt principalul motiv de abandon şcolar în comunităţile marginalizate, potrivit raportului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului. Pentru o parte dintre elevi, mai ales pentru cei din zonele rurale sărace, unul dintre aceste costuri restrictive este cel aferent transportului către şi de la şcoală. La nivelul anului şcolar 2015-2016, peste 125.000 de elevi au făcut naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri.

  • Bătăi, ameninţări, trafic. România, ţara copiilor abuzaţi în toate felurile. 15.000 de cazuri, raportate de Protecţia Copilului

    Aproape 15.000 de cazuri de abuz şi neglijare au fost raportate de către DGASPC-uri în 2018. 94% din cazurile de abuz şi neglijare au loc în familie, se arată în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Din sondaj reiese că numărul real al copiilor victime este mult mai mare, majoritatea cazurilor nefiind referite de către serviciile sociale sau alţi specialişti care lucrează cu copiii (cadre didactice, medici etc.).

    Portivit datelor de sondaj, două treimi dintre copii au fost supuşi abuzului emoţional şi abuzului fizic uşor ca forme de disciplină. Nefiind conştienţi de efectele negative ale acestor comportamente asupra copiilor, părinţii utilizează aceste forme de abuz pentru a corecta comportamentul copiilor.

    În ceea ce priveşte violenţa în şcoli, aproximativ unul din trei copii din ciclurile gimnazial şi liceal spun că au fost supuşi unor forme de violenţă fizică sau psihologică în şcoală. O proporţie şi mai mare a fost a victimelor din mediul online. Violenţa repetată asupra copiilor poate avea repercusiuni grave pentru sănătatea lor mintală şi performanţa scolară, arată studiul.

    Şi traficul de copii reprezintă una din temele analizate în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului, fiind înregistrare şi în acest caz cifre îngrijorătoare. Dintre toate victimele traficului de persoane identificate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, mai mult de jumătate sunt minori. Minorii sunt traficaţi atât intern cât şi internaţional în scopul exploatării sexuale, pentru săvârşirea de infracţiuni (furt, înşelăciune etc.) şi pentru exploatare prin muncă, se arată în raport.

    Şi în ceea ce priveşte zona copiilor cu dizabilităţi şi a cerinţelor educaţionale speciale, există foarte multe probleme. Conform datelor ANPDCA, în România, există 65.731 copii cu dizabilităţi. Cifra nu include însă copiii ai căror părinţi nu au făcut demersuri pentru încadrarea oficială într-un grad de handicap. Incidenţa neşcolarizării este de 7 ori mai mare în rândul persoanelor cu dizabilităţi decât în rândul populaţiei generale.

    Conform unor date din 2016, mai puţin de jumătate (42%) erau încadraţi în şcoli de masă. Încă 26% erau înscrişi în şcoli speciale sau beneficiau de educaţie specială de grup şi 3% erau educaţi în regim individual. Aproximativ 29% dintre copiii cu dizabilităţi nu erau înscrişi în învăţământ, dar acest grup include şi copiii de vârste foarte mici. Totuşi, peste 6.000 de copii cu dizabilităţi cu vârsta de peste 5 ani nu erau înscrişi în nicio formă de învăţământ, se arată în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Tot în raport se arată şi faptul că şcolile de masă sunt slab pregătite pentru integrarea şi sprijinirea copiilor cu dizabillităţi şi CES-uri, din punct de vedere al accesibilizării materiale, şi în ceea ce priveşte pregătirea personalului didactic şi socializarea celorlalţi copii şi părinţi în spiritul educaţiei incluzive.

    La nivelul anului şcolar 2017-2018, rata abandonului şcolar la nivel naţional în învăţământul primar şi gimnazial era de 1,7% (aprox. 30.000 elevi), cu cea mai mare rată a abandonului şcolar înregistrată în Regiunea Centru cu 2,6%, urmată de Regiunea Sud-Est, cu 2%, arată datele unui raport realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Potrivit aceleiaşi surse, mediul rural se confruntă cu un număr considerabil mai mare de copii care abandonează şcoala, cu un procent de 2,2% în 2015, faţă de cel urban cu 1,5% în acelaşi an. În anul şcolar 2016-2017, învăţământul primar şi gimnazial a înregistrat o rată a abandonului de 1,1% în urban şi 2.3% în rural.

    Costurile de şcolarizare sunt principalul motiv de abandon şcolar în comunităţile marginalizate, potrivit raportului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului. Pentru o parte dintre elevi, mai ales pentru cei din zonele rurale sărace, unul dintre aceste costuri restrictive este cel aferent transportului către şi de la şcoală. La nivelul anului şcolar 2015-2016, peste 125.000 de elevi au făcut naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri.

  • Principala cauză a abandonului şcolar în România este lipsa transpotului în mediul rural

    „Constatăm cu tristeţe că România a înregistrat cea mai înceata scădere a ratei de părăsire timpurie a şcolii dintre cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, 1,7 puncte procentuale pe parcursul a şapte ani. La acest moment, conform datelor pentru anul 2018, ţară noastră se află cu 5,8% în spatele mediei UE 28, iar îndeplinirea în următorii doi ani a ţintei asumate, 11,4%, nu este decât un vis frumos, pe baza trendului de evoluţie acest obiectiv fiind irealizabil”, se arată în Raportul Alternativ privind Starea Învăţămăntului Preuniversitar 2019, lansat, vineri, de Societatea Academică din România.

    Potrivit raportului, pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii, se propune „adoptarea unui plan de măsuri integrate care să favorizeze accesul la educaţie al elevilor care studiază în altă localităţi decât cea de domiciliu, precum şi a celor aflaţi în situaţii dezavantajate, pe termen mediu şi lung inclusiv prin dezvoltarea serviciilor de tip internate şi cantine, în aşa fel încat niciun copil să nu fie lăsat în urmă , iar mediul de provenienţă şi situaţia materială a familiei să nu cântăreasca în determinarea viitorului sau”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Raport: Lipsa transportului, principala cauză a abandonului şcolar în România

    „Constatăm cu tristeţe că România a înregistrat cea mai înceata scădere a ratei de părăsire timpurie a şcolii dintre cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, 1,7 puncte procentuale pe parcursul a şapte ani. La acest moment, conform datelor pentru anul 2018, ţară noastră se află cu 5,8% în spatele mediei UE 28, iar îndeplinirea în următorii doi ani a ţintei asumate, 11,4%, nu este decât un vis frumos, pe baza trendului de evoluţie acest obiectiv fiind irealizabil”, se arată în Raportul Alternativ privind Starea Învăţămăntului Preuniversitar 2019, lansat, vineri, de Societatea Academică din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană: Abandonul şcolar din România, cu 6 procente mai mare faţă de media UE

    „În ce priveşte cheltuielile pe educaţie, România rămâne la un nivel dintre cele mai reduse din UE. Acest decalaj e relevant mai ales în educaţia elementară. Acest domeniu este cheie pentru a preveni abandonul şcolar şi a asigura oportunităţi egale şi viaţă unui segment important de populaţie. Abandonul şcolar timpuriu este crescut, cu peste 6 puncte faţă de media europeană. Competenţele digitale. Pe bază statisticilor noastre, 29% din persoanele din România au abilităţi de competenţe digitale, faţă de 58% cum e media europeană. Competenţele trebuie îmbunătăţite, a devenit o recomandare”, a declarat Katia Berti, şef adjunct de unitate, Direcţia Generală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Comisia Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai responsabile companii din România: Telekom România – Teimplici.ro

    Motivaţie

    Pentru a identifica direcţiile pe care societatea civilă le consideră prioritare şi de impact, Telekom România a realizat în iunie 2014 un sondaj de opinie în cadrul căruia respondenţii au fost întrebaţi cum s-ar implica în dezvoltarea comunităţii căreia îi aparţin. În prima etapă au fost stabilite câteva teme prioritare de acţiune: educaţie, sănătate, mediu, inovaţie, dezvoltare şi protecţie socială, pe care utilizatorii le-au putut vota intrând pe platforma www.teimplici.ro. Pe lângă aceste teme, utilizatorii au propus şi votat şi arii concrete de intervenţie asociate acestora.

    Descrierea proiectului

    Începând cu toamna anului 2014, membrii societăţii civile au propus proiecte de impact. Proiectele eligibile au intrat an de an în competiţie si o parte dintre acestea au obţinut sponsorizări pentru a fi implementate în comunităţi. De la lansarea din 2014 şi până în prezent, au fost organizate patru ediţii de Teimplici.ro şi peste 400 de proiecte au fost înscrise în program. 33 dintre acestea au primit finanţare, iar valoarea fondurilor oferite de Telekom pentru implementare este de 250.000 de euro.

    Cea mai recentă ediţie a campaniei Teimplici.ro a luat startul în 2018 şi a avut ca temă educaţia. Ediţia „Educaţie pentru o nouă generaţie’’ şi-a propus să identifice şi să finanţeze iniţiative ale organizaţiilor neguvernamentale care au ca scop reducerea abandonului şcolar în mediul urban. Valoarea totală a finanţărilor pentru proiectele din această ediţie este de 60.000 de euro. Aceasta sumă a fost împărţită între cei trei câştigători, ale căror proiecte se concentrează pe acţiuni de combatere a abandonului şcolar în mediul urban în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 12 şi 20 de ani din România şi susţinerea acestor tineri pentru a-şi continua studiile.

    Proiectele câştigatoare ale ediţiei din 2018 au fost „Edulier – pentru teene(ri)”, un proiect iniţiat de Asociaţia Edulier, care are ca obiectiv sprijinirea elevilor din oraşul Buftea, judeţul Ilfov, prin crearea unei reţele de resurse de mentorat şi platforme online care să conducă la reducerea ratei de absenteism / abandon şcolar; „Dăm un byte de ajutor!”, un proiect iniţiat de Asociaţia Ateliere fără Frontiere, care urmăreşte reducerea abandonului şcolar în rândul elevilor din oraşele judeţului Hunedoara prin oferirea accesului la resurse online,  platforme de învăţare şi cercuri de programare şi robotică din cadrul şcolilor care vor fi dotate cu calculatoare; „Şcoala şi viitorul meu”- iniţiat de Junior Achievement România, proiectul are ca scop prevenirea abandonului şcolar şi reducerea absenteismului în şcoli gimnaziale din localităţi urbane mici din judeţele Bacău, Bihor, Botoşani, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Olt, Prahova şi Suceava, precum şi creşterea performanţelor şcolare ale elevilor prin dezvoltarea competenţelor esenţiale pentru o viitoare meserie sau profesie.

    Rezultate

    Efectele aşteptate au în vedere comportamentul şi atitudinea elevilor faţă de şcoală: reducerea numărului de absenţe, creşterea performanţelor la învăţătură şi scăderea ratei abandonului şcolar.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (La nivelul grupului
    de companii Telekom România)
    970,7 mil. lei

    Număr de angajaţi
    (la nivelul grupului
    de companii Telekom România)
    ~ 6.500

  • Cele mai responsabile companii din România: NEPI Rockcastle – The Empty Shop

    Motivaţie

    Campania a fost creată din dorinţa de a ajuta oamenii care trăiesc în condiţii precare cu articole vestimentare şi de a veni în ajutorul copiilor cu risc de abandon şcolar. Astfel, a apărut ideea The Empty Shop. Majoritatea oamenilor au haine pe care nu le mai îmbracă sau haine purtate de câteva ori şi uitate într-un colţ de dulap. Mallul Promenada a lansat provocarea (proiectul a fost prima dată derulat în Brazilia) de a umple cu haine un magazin gol. NEPI Rockcastle, compania care deţine Promenada şi alte 18 malluri din România, răspândite în toate colţurile ţării, a facilitat extinderea proiectului la nivel naţional.

    Descrierea proiectului

    Conform datelor Eurostat, România are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei în Europa, peste 38,8% români fiind afectaţi de aceasta, iar unele dintre efectele sărăciei sunt excluziunea socială, abandonul şcolar şi copiii care trăiesc în condiţii dure. Datele Eurostat arată că în România există cel mai mare procent de copii săraci din Europa, care este legat direct de o rată de abandon şcolar îngrijorătoare de 18,1%, iar obiectivul naţional în cadrul strategiei Europa 2020 este scăderea ratei abandonului şcolar la 11,3%. Conform studiului World Bank din 2016 „Atlasul zonelor rurale marginalizate şi al dezvoltării umane locale din România“, „Procentul celor care nu lucrează ca angajaţi şi nici nu urmează studii sau formare este de două ori mai mare în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani care locuiesc în zonele rurale marginalizate faţă de cei din zonele nemarginalizate (51% faţă de 23% în zonele nemarginalizate)”.

    În zilele noastre, oamenii conştientizează faptul că viaţa nu se referă numai la colectarea de lucruri, ci şi la fapte şi relaţii semnificative, iar acest lucru este valabil mai ales pentru generaţia milenialilor. Centrele comerciale sunt cel mai bun loc pentru consumerism, iar prin intermediul acestei campanii reprezentanţii NEPI şi-au dorit să poziţioneze mallul Promenada şi reţeaua de malluri a NEPI Rockcastle ca locuri relevante pentru comunitate, locuri care îi fac pe oameni să devină implicaţi în comunitatea în care trăiesc. Primul pas a fost crearea magazinului gol în Promenada Mall, într-un loc accesibil tuturor şi vizibil pentru toţi clienţii care vizitau centrul comercial. Ulterior, au fost amplasate 12 cutii de colectare a produselor donate în centre comerciale din întreaga ţară. Au fost parcurşi cei trei paşi majori în comunicare, şi anume implicarea mass-media, a formatorilor de opinie şi a platformelor de social media.

    Principalele obiective ale campaniei au fost colectarea a 20 de tone de articole de îmbrăcăminte în două săptămâni; sortarea, curăţarea şi oferirea hainelor către 500 de familii, expuse riscului sărăciei, excluziunii sociale şi abandonului şcolar; şi atingerea unui număr de 10 milioane de persoane prin intermediul campaniei de comunicare.

    Rezultate

    Campania a depăşit aşteptările şi obiectivele propuse iniţial, spun reprezentanţii companiei. În două săptămâni, s-a înregistrat un record naţional de 73 de tone de haine donate, depăşind obiectivul iniţial cu 53 de tone. Hainele au ajuns la 6.721 de familii, un număr de 13 ori mai mare comparativ cu cel propus iniţial şi care înseamnă aproximativ 28.000 de persoane, cu ajutorul a 20 de voluntari din cadrul Act for Tomorrow şi Let’s Do It Romania. 

    Mai mult, peste 10.000 de oameni au fost motivaţi să-şi doneze hainele pentru a ajuta familiile în nevoie, într-unul din cele 12 locuri dedicate, în centrele comerciale care fac parte din portofoliul NEPI Rockcastle din întreaga ţară. Totodată, oamenii care au donat au decis să susţină cauza şi au acţionat ca ambasadori, împărtăşind imagini pe conturile lor personale de social media, în cadrul comunităţilor lor şi încurajându-i pe prietenii şi colegii lor să doneze. 4 tone dintre articolele colectate au fost distribuite beneficiarilor în primele două săptămâni de la procesarea acţiunii, cea mai mare campanie de acest tip efectuată în istoria locală şi a treia colecţie de acest tip la nivel global. Restul de 69 de tone de haine au fost distribuite beneficiarilor până la finele anului 2018. Bugetul proiectului, estimat împreună cu partenerii, a fost de aproximativ 70.000 de euro.

    Venit operaţional (2018)
    139 mil. lei

    Număr de angajaţi
    282

    Intervalul de implementare a proiectului
    5 – 18 aprilie 2018

  • Companiile din România preiau frâiele când vine vorba de educaţie: cum vrea Bayer România să îi împrietenească pe copii cu ştiinţa

    Motivaţie:
    Sistemul educaţional din România are de înfruntat unul dintre cele mai mari obstacole de până acum: programa şcolară încărcată, lipsa resurselor şi a oportunităţilor pe termen lung şi abordarea pur teoretică a procesului de învăţare au făcut ca rata abandonului şcolar la vârste mici şi a analfabetismului să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

    Descrierea proiectului:
    Răspunsul Bayer România la fenomenul abandonului şcolar a fost un proiect educaţional care îşi propune să îi împrietenească pe elevii cu vârste între 6 şi 12 ani cu ştiinţa şi învăţarea în sens larg. Lansat în 2014, Baylab scoate ştiinţa din clasicele manuale şi săli de clasă şi îi invită pe cei mici să descopere lumea înconjurătoare prin joacă şi explorare. Totul se realizează în sesiuni de experimente de 60 de minute, susţinute de profesori specializaţi în metoda investigaţiei.
    Pe parcursul celor cinci ediţii, Baylab a evoluat dintr-un proiect pilot într-un eveniment internaţional, desfăşurat în cinci oraşe din România şi în Republica Moldova, vizitat anual de câteva mii de copii.

    Rezultate:
    În cazul celei mai recente ediţii, din 2018, evenimentul s-a desfăşurat în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca şi Republica Moldova (Chişinău), timp de trei săptămâni. În cadrul acestuia au fost implicate peste 20 de persoane. Au fost organizate sesiuni de 60 de minute, cu experimente ştiinţifice realizate de către elevi cu ajutorul profesorilor parteneri, pe baza unor materiale didactice oferite şcolilor din oraşe participante.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    ~ 198 mil. euro

    Număr de angajaţi
    210

    Valoarea investiţiei
    24.000 euro

  • Cele mai responsabile companii din România: Lidl – Pâine şi Mâine

    Motivaţie

    În 2016, în România, media abandonului şcolar depăşise 18%, în timp ce media europeană era de 11%. Mai mult, 51% dintre copiii din ţară trăiau în pragul sărăciei, 34 dintre aceştia trăind în sărăcie extremă. În mediul rural, riscul de sărăcie era de trei ori mai mare decât în mediul urban. În directă legătură cu acest fapt, riscul de abandon şcolar era de trei ori mai mare în zonele rurale faţă de mediul urban, iar analfabetismul funcţional afecta peste 35% dintre persoanele cu vârsta de peste 15 ani. Ca urmare, 54% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani, din mediul rural, nu aveau un loc de muncă. Toate aceste date sunt cuprinse în studiul „Bunăstarea copilului în mediul rural”, publicat anul trecut de World Vision România.

    Studiul menţionat arată că 1 din 8 copii mergea la culcare flămând, iar jumătate dintre părinţi nu le puteau oferi copiilor o dietă minim acceptabilă (cu alimente din fiecare grupă alimentară necesară unei dezvoltări sănătoase). În lipsa unei alimentaţii zilnice care să acopere nevoile umane primare, pe fondul sărăciei şi din cauza rezultatelor slabe la învăţătură, riscul de abandon şcolar era, adesea, iminent: 1 din 4 copii renunţa la şcoală din aceste considerente. Pe termen lung, această situaţie conduce la dezvoltarea unor adulţi neinstruiţi, asistaţi social, care se confruntă cu analfabetism funcţional şi care îşi formează familii cu aceleaşi probleme, generaţie după generaţie.

    Pentru a preveni abandonul şcolar, World Vision a demarat în 2016 programul Pâine şi Mâine, împreună cu Lidl, care este partener strategic al proiectului. Ideea a venit de la factorul principal care îi determină pe copii să renunţe la şcoală – sărăcia.  Astfel, programul Pâine şi Mâine vizează sprijinirea elevilor din zone rurale cu vulnerabilitate crescută din România, cu scopul de a le asigura necesarul de nutrienţi pentru o dezvoltare normală şi a preveni abandonul şcolar. În prezent, programul se desfăşoară în judeţele Dolj, Vâlcea şi Vaslui.

    Descrierea proiectului

    Structura programului Pâine şi Mâine cuprinde două niveluri de sprijin pentru elevi. Aceştia primesc zilnic, după ore, o masă de prânz caldă. Prânzul include felul întâi, felul doi şi desert şi este oferit la şcoală prin intermediul unor firme de catering specializate care garantează calitatea şi siguranţa alimentelor. Al doilea nivel este un sistem afterschool, prin care, după ore, copiii sunt ajutaţi de învăţători şi profesori să îşi facă temele şi află informaţii noi, complementare noţiunilor prezentate la lecţii.

    Pe parcursul a două ore, după finalizarea orelor din programul zilnic şcolar, elevii aprofundează lecţiile de la clasă, sub îndrumarea cadrelor didactice, îşi fac temele şi desfăşoară activităţi care să îi ajute să devină mai comunicativi şi mai deschişi. Până la înfiinţarea programului, se întâmpla adesea ca ei să vină la şcoală cu temele nefăcute şi nepregătiţi, pentru că acasă nu avea cine să-i îndrume. În multe cazuri, părinţii fie au numai opt clase, fie sunt ocupaţi cu treburile gospodăreşti sau cu munca cu ziua sau chiar lipsesc, fiind plecaţi la lucru în străinătate, în acest caz copiii fiind îngrijiţi numai de bunici.

    Campania a debutat în aprilie 2016, cu o etapă pilot, care a implicat 213 copii din 6 sate din judeţele Dolj şi Vâlcea. În cea de-a doua etapă (septembrie 2016), Pâine şi Mâine număra deja un număr aproape triplu de beneficiari: 619 elevi din 12 sate, inclusiv din judeţul Vaslui. La finalul anului 2017, numărul copiilor care au beneficiat de program a ajuns la 899, elevi ai şcolilor din 24 de sate din judeţele menţionate. Dezvoltarea proiectului prin donaţiile obţinute a făcut posibil ca în luna martie 2018 proiectul să ajungă la aproape 1.300 de beneficiari. În prezent, 1.256 de copii din 30 de sate beneficiază zilnic de afterschool şi o masă caldă. Mai mult decât atât, scopul pe termen lung al programului este să ajungă la un total de 2.500 de beneficiari – elevi care vor primi în fiecare zi o masă caldă, vor fi ajutaţi la rezolvarea temelor şi încurajaţi în permanenţă să continue să vină la şcoală pentru a-şi construi un viitor mai bun.

    Pentru susţinerea unui copil în proiect este nevoie de 230 de lei pe lună, sumă ce acoperă costul unui prânz complet si orele de afterschool (83%) precum şi costurile de administrare a proiectului (17%). În cei trei ani de derulare a programului Pâine şi Mâine, Lidl România a donat 670.456 euro către World Vision România, sumă ce a contribuit semnificativ la extinderea programului.

    Rezultate

    Reprezentanţii şcolilor beneficiare au declarat că schimbările sunt evidente după implicarea elevilor în program: numărul de absenţe a scăzut drastic, copiii sunt bucuroşi să vină la ore şi să fie ajutaţi la teme, îşi doresc să înveţe, sunt mai deschişi şi se integrează mult mai bine în colectiv.

    În plus, sunt notabile şi îmbunătăţirile observate la nivelul performanţelor şcolare ale elevilor. De exemplu, în anul 2017, dintre cei 899 elevi care erau înscrişi la acel moment în proiect, 10% dintre elevii claselor I-IV au înregistrat progres la disciplinele limba română şi matematică în semestrul II faţă de semestrul I; 17% dintre elevii notaţi cu calificativele Insuficient şi Suficient şi-au îmbunătăţit rezultatele în semestrul II faţă de semestrul I; 87,29% dintre elevi  au fost ajutaţi să-şi menţină rezultatele şcolare notate cu Bine şi Foarte Bine, să nu rămână în urmă şi să-şi păstreze nivelul ridicat de cunoştinţe.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    7,5 mld. lei

    Număr de angajaţi
    5.000

    Valoarea investiţiei
    670.456 euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2016-prezent

  • Dramatic: Tibi Uşeriu a abandonat, după ce a fost dus de urgenţă la spital. Românul părăseşte una dintre cele mai dure competiţii

    Tibi Uşeriu a mers aproximativ 100 de kilometri în 24 de ore la temperaturi de -38 de grade Celsius, iar la a doua oprire, medicii care i-au făcut controlul de rutină l-au anunţat că trrebuie să se retragă.

    “M-au scos afară din cursă. Am fost, m-am culcat şi când m-am trezit şi când m-au controlat ăştia şi mi-au găsit degetele degerate. Mi-a degerat piciorul drept, toate degetele. Au zis că e drumul foarte rău şi nu au cum să mă ducă cu snowmobilul”
     
    A fost transportat cu elicopterul la spitalul din Whitehorse, Canada, pentru îngrijiri de specialitate. Într-o convorbire telefonică cu fratele său, Tiberiu a povestit că nu ştie cât de gravă este situaţia.
     
    ”Mi le-au pus în nu ştiu ce apă şi au zis că trebuie să îmi facă infiltraţii cu nu ştiu ce să le pună în circulaţie ca mi-s albastre toate.”
     
    “Dragi susţinători,
    Din păcate, acest telefon – aşteptat cu sufletul la gură – ne-a adus veşti foarte proaste: Tibi a suferit degetături la degetele piciorului drept. Organizatorii l-au scos din concurs şi încearcă să îl transporte cât mai repede la spital, cu elicopterul.
    Sperăm că nu e atât de grav precum pare. Toate gândurile noastre bune merg acum spre Tibi.
    Din păcate, această cursă s-a oprit aici.
    Mulţumim din suflet pentru susţinere!”, este mesajul postat pe pagina de Facebook de reprezentanţii Asociaţiei Tăşuleasa Social pentru care Tibi Uşeriu a plecat la acest maraton extrem.