BusinessMagazin

Tag: 5 to Go

  • Povestea omului care a construit în România o reţea de peste 500 de restaurante unde vinde un singur produs care costă 5 lei

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 17. Radu Savopol, CEO & cofondator, 5 to go

    Radu Savopol este antreprenorul care a transformat un instinct estetic — format din design interior şi arhitectură — într-unul dintre cele mai scalabile concepte din HoReCa românească.

    A pornit 5 to go acum zece ani într-un spaţiu minuscul din Piaţa Lahovari, mizând pe două idei aparent simple, dar perfect calibrate pe ritmul oraşului: preţ fix şi cafea „on the go”. De atunci, reţeaua a depăşit 600 de unităţi în România şi în afara ţării, devenind al şaptelea cel mai extins lanţ de cafenele din Europa şi primul din România după numărul de locaţii.

    Fondul său antreprenorial nu începe însă cu cafeaua, ci cu pubul din Sinaia deschis în 2001, inspirat de bunicul său. De-a lungul anilor a construit şi închis localuri, a pierdut şi a câştigat, dar a rămas în industrie, rafinându-şi constant modelul. Ritualul său personal — cafea la ibric între 6 şi 7 dimineaţa, urmată de un american coffee la parterul blocului — a stat chiar la baza primului blend dezvoltat de brand. Fixul din nume a devenit fix şi în strategie: după cinci ani, a intrat primul fond; după alţi cinci, o nouă tranzacţie; iar următoarea ţintă, peste alţi cinci ani, este intrarea în top 5 lanţuri de cafenele din Europa, după cum a povestit antreprenorul într-un interviu acordat BUSINESS Magazin.

    Am încercat mereu să creez ceva unic, iar asta s-a simţit în relaţia cu oaspeţii noştri. Acum, din păcate, toată lumea face copy-paste, nimeni nu mai vine cu ceva nou.

     


     

  • 5 to go estimează un avans de 18% al cifrei de afaceri în 2025, până la 65 mil. euro. Radu Savopol, cofondator: Am continuat dezvoltarea conform planificării, am ajuns la 720 locaţii şi încheiem un an solid

    Lanţul de cafenele 5 to go estimează că va încheia anul 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 65 de milioane de euro, în creştere cu 18% faţă de 2024, când businessul a depăşit pragul de 55 de milioane de euro.

    Evoluţia se situează uşor sub nivelul bugetat pentru primele zece luni ale anului, pe fondul presiunilor fiscale şi al unei prudenţe accentuate în consum, potrivit lui Radu Savopol, cofondator al 5 to go.

    „Cifra de afaceri este uşor sub bugetul estimat pentru primele zece luni ale anului, pe fondul impactului măsurilor fiscale, care i-a făcut pe oameni mai atenţi la cheltuieli. Cu toate acestea, strategia noastră este construită tocmai pentru astfel de momente dificile(…) Am continuat dezvoltarea conform planificării, am ajuns la 720 locaţii şi încheiem un an solid, cu planuri ambiţioase pentru 2026, încrezători în scalabilitatea modelului nostru de business”, subliniază Radu Savopol.

    În 2025, reţeaua s-a extins cu 98 de cafenele noi şi a atras 53 de noi parteneri în sistemul de franciză, ajungând la o prezenţă în 160 de oraşe din România, cu peste 700 de locaţii active. Potrivit datelor companiei, unităţile 5 to go au înregistrat 21,7 milioane de vizite în cursul anului, cel mai mare volum fiind generat de băuturile pe bază de cafea cu lapte, cu 6,9 milioane de latte-uri vândute.

    2025 a marcat un an de la intrarea fondurilor de investiţii INVENIO Partners şi Accession Capital Partners (ACP) în acţionariatul companiei, precum şi consolidarea structurii de management, prin numirea lui Rareş Mărculeţ în funcţia de director financiar (CFO) şi desemnarea lui Georgi Muhovski în rolul de Country Manager pentru Bulgaria, piaţă considerată de companie drept a doua ca importanţă după România.

    Primele francize din Sofia au fost deja semnate, în timp ce expansiunea continuă şi în Republica Moldova, unde, la un an de la intrarea pe piaţă, brandul operează cinci cafenele şi 12 unităţi de tip coffee corner.

    Totodată, prima cafenea 5 to go din Irlanda este în pregătire pentru lansare, potrivit oficialilor companiei.

    Pentru 2026, 5 to go îşi propune să atingă pragul de 800 de cafenele la nivel de reţea, dintre care 25 în afara României, mizând în continuare pe modelul de franciză şi pe poziţionarea în zona de accesibilitate, într-o piaţă a cafenelelor din ce în ce mai competitivă.

     

  • Acord între antreprenori români: 5 to go intră în reţeaua de benzinării RO, franciza operată de Oscar Downstream, şi accelerează extinderea în retailul de proximitate cu trafic intens

    Lanţul de cafenele 5 to go continuă strategia de expansiune pe canale alternative şi anunţă un parteneriat cu reţeaua naţională de benzinării RO concept OSCAR, franciza operată de Oscar Downstream, cel mai mare jucător independent de pe piaţa petrolieră locală.

    Colaborarea marchează intrarea oficială a brandului în segmentul staţiilor de carburant, o zonă cu trafic ridicat şi potenţial de volum.

    Parteneriatul a demarat pe 1 decembrie, iar conceptul “We serve 5 to go coffee with love” este deja disponibil în două benzinării RO concept OSCAR, dintr-un proiect-pilot de nouă unităţi.

    Proiectul reprezintă prima integrare a brandului într-o reţea de staţii de carburant, după ce până acum 5 to go era prezent doar punctual cu produse din gama de retail.

    „Ne doream un parteneriat care să facă accesibilă cafeaua 5 to go în benzinării, locuri în care oprirea poate să însemne nu doar necesitate, ci şi o pauză de relaxare. (…) Primele două locaţii RO sunt începutul unui proiect mai amplu”, spune Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Reţeaua RO concept OSCAR numără peste 90 de benzinării la nivel naţional şi este operată de Oscar Downstream, cea mai mare companie petrolieră din România cu capital integral românesc. Compania gestionează în total 120 de staţii, incluzând unităţi proprii pentru segmentul B2B şi francizele RO, destinate consumatorilor finali.

    Potrivit acordului, primele două staţii unde a fost implementat cornerul 5 to go sunt RO Marginea (Suceava) şi RO Bumbeşti Piţic (Gorj), dotate cu aparat automat de cafea, pahare co-branded şi o selecţie standard din meniul lanţului.

    „Unul dintre obiectivele noastre este să dezvoltăm staţii moderne, care să răspundă cât mai bine nevoilor actuale ale consumatorilor. (…) Similar cu 5 to go, ne extindem constant, inclusiv către oraşe mici şi medii, pentru a oferi clienţilor din toată ţara acces la produse şi servicii integrate, la standarde ridicate”, completează Nicolae Bănică, CEO Oscar Downstream.

    5 to go a depăşit pragul de 650 de unităţi la nivel naţional, rămânând cea mai mare reţea de cafenele din Europa de Est şi cea mai accesată franciză românească. Brandul continuă să mizeze pe extinderea prin francize, diversificarea canalelor de vânzare şi consolidarea prezenţei în zone cu trafic ridicat, inclusiv oraşe mici şi medii.

    OSCAR Downstream, companie activă de peste două decenii pe piaţa locală a carburanţilor, operează o reţea de 120 de benzinării la nivel naţional – atât unităţi proprii pentru segmentul B2B, cât şi staţii în franciză sub brandul RO concept OSCAR –, la care se adaugă aproape 3.000 de staţii de incintă destinate marilor consumatori industriali.


     

     

  • 5 to go intră pe piaţa distribuţiei de pachete turistice: lanţul de cafenele semnează un parteneriat cu Fibula Air Travel şi aduce ofertele în peste 650 de unităţi din ţară

    Lanţul de cafenele 5 to go, prezent cu peste 650 de unităţi la nivel naţional, îşi extinde portofoliul de servicii şi intră pe piaţa distribuţiei de pachete turistice printr-un parteneriat cu Fibula Air Travel, touroperator cu o prezenţă importantă pe pieţele din Turcia şi Europa de Sud-Est.

    Astfel, începând cu 15 noiembrie, fiecare cafenea din reţea a devenit punct de acces pentru vacanţe personalizate, concepute de Fibula Air Travel în funcţie de profilul de consum al publicului 5 to go. Ofertele sunt disponibile prin scanarea unor coduri QR amplasate în locaţii, spun reprezentanţii companiei.

    Potrivit acestora, parteneriatul cu Fibula Air Travel se va desfăşura pe o perioadă de un an, iar pachetele turistice vor fi actualizate constant, de la city break-uri tematice la oferte speciale pentru evenimente internaţionale.

    „În cei 10 ani pe piaţă, focusul 5 to go a fost constant pe înţelegerea nevoilor oaspeţilor din cafenele, pe care le abordăm într-un mod creativ, facil şi prietenos. Deşi businessul nostru are ca punct central cafeaua, ne-am asumat misiunea de a oferi mereu mai mult, adăugând noi dimensiuni experienţei din locaţii.”, explică Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    Iniţiativa marchează o nouă etapă în strategia de diversificare a brandului, care în ultimii ani a adăugat în portofoliu produse complementare precum croissante ambalate, deserturile Maison du Brownie sau gustările Nutrino Lab.

    Pentru vizibilitatea campaniei, toate unităţile 5 to go includ pahare personalizate şi materiale vizuale dedicate, iar odată cu lansarea parteneriatului a fost introdusă şi o băutură signature, creată special pentru proiect.

    Fibula Group este un touroperator cu o prezenţă importantă în regiunea Balcanilor, activ de peste trei decenii pe pieţele din Turcia şi Europa de Sud-Est. Grupul operează prin birouri proprii în România, Turcia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Kosovo, Serbia, Albania şi Elveţia, acoperind activităţi de touroperating, ospitalitate, servicii de destinaţie (DMC) şi soluţii tehnologice. Portofoliul include mai multe hoteluri de cinci stele în Antalya (Belek şi Side) şi în Ohrid (Macedonia de Nord), iar pentru vara lui 2025 este programată deschiderea unei noi unităţi în Belek.


     

     

  • La 20 de ani şi-a convins familia şi prietenul să îi acorde 20.000 de euro pentru prima ei afacere în Braşov. A ajuns în doar 5 ani să aibă 12 angajaţi si vânzări de 500.000 de euro

    “La 20 de ani nici nu aveam de unde să am 20.000 de euro. Dar i-am convins pe părinţi, le-am prezentat toate argumentele mele şi banii au venit de la ei şi de la prietenul meu. De la a doua locaţie, totul a fost din surse proprii, din profit reinvestit”.

    La doar 25 de ani, Mălina Ion a reuşit să facă ceea ce mulţi antreprenori visează: să transforme o decizie luată din instinct într-o afacere de succes. Originară din Buzău, ea s-a mutat la Braşov după terminarea liceului, pentru a-şi continua studiile. Iniţial s-a înscris la Facultatea de Litere, dar şi-a dat repede seama că nu i se potriveşte, aşa că a ales marketingul. Într-un oraş nou, fără familie aproape, şi-a pus la încercare limitele şi, la doar 20 de ani, a deschis prima franciză 5 to go împreună cu partenerul său de viaţă.

    „Nu ştiam nimic despre domeniul HoReCa. Pur şi simplu am simţit că e momentul. Îndrăgeam conceptul şi eram consumator. Într-o zi, două persoane – turişti din Bucureşti, aflaţi în Braşov – m-au întrebat de unde am luat cafeaua 5 to go, pentru că se uitau de jumătate de oră şi nu găseau o locaţie. Atunci mi-am dat seama că în Braşov nu sunt suficiente cafenele 5 to go. Aşa a apărut prima mea franciză, în 2021”, povesteşte Mălina.

    Investiţia iniţială în prima cafenea a fost de circa 20.000-25.000 de euro, bani veniţi de la părinţi. Cu susţinerea prietenului ei şi a familiei, dar şi cu sprijinul constant al echipei 5 to go, Mălina a învăţat rapid ce înseamnă să gestionezi un business – balanţe de profit şi pierderi, încasări, cheltuieli, responsabilitatea faţă de angajaţi. Astăzi, la cinci ani distanţă, tânăra are 12 angajaţi, trei cafenele funcţionale, dintre care una în gara Braşov şi una într-un cartier rezidenţial, iar acum pregăteşte deschiderea celei de-a patra locaţii. Faptul că a luat o franciză 5 to go a învăţat-o multe despre antreprenoriat, spune ea, şi a fost cea mai bună decizie, chiar dacă începutul a fost greu. 

    „M-a salvat din a-mi petrece următorii ani încercând să caut răspunsuri, pentru că nu aş fi ştiut să fac atâtea lucruri. Am avut sprijin din toate punctele de vedere din partea echipei. Au echipe pentru orice. Ei sunt acolo pentru absolut orice”, a mai spus antreprenoarea. Anul trecut, cifra de afaceri a celor trei locaţii 5 to go a ajuns la circa 500.000 de euro, iar tot profitul a fost reinvestit, la fel cum s-a întâmplat încă de la prima cafenea deschisă.

    Un pas important făcut recent a fost şi extinderea primei cafenele, cea care se află într-un cartier rezidenţial. „Înainte era o cafenea to go, cu o terasă mică. Acum avem 110 mp, plus terasă. Am legat nişte relaţii foarte frumoase cu oamenii de acolo.”

    O zi bună în cafenelele 5 to go administrate de Mălina Ion înseamnă 350–400 de cafele vândute în medie, iar pentru ea fiecare zi înseamnă provocări noi.

    În viitor, tânăra antreprenoare îşi doreşte continue să investească în reţeaua 5 to go, iar planul său este să mai deschidă locaţii, atât în Braşov, cât şi în alte oraşe.

  • 5 to go recrutează doi specialişti în poziţii de top management: Rareş Mărculeţ se alătură companiei în funcţia de Chief Financial Officer, iar Georgi Muhovski devine Country Manager pentru operaţiunile din Bulgaria

    5 to go, cel mai mare lanţ de cafenele din Europa de Est, şi cea mai accesată franciză din România, îşi extinde echipa de management prin recrutarea lui Rareş Mărculeţ în poziţia de Chief Financial Officer, şi a lui Georgi Muhovski în rolul de Country Manager pentru operaţiunile din Bulgaria.

    “Suntem într-un moment în care extinderea echipei de leadership este esenţială pentru ce urmează. Mă bucur că avem alături oameni cu valori similare, cu energie bună şi dorinţă reală de a construi”, spune Radu Savopol, unul dintre co-fondatorii businessului, într-o postare pe contul de LinkedIn.

    Rares Marculeţ are o experienţă de peste 18 ani în management financiar, ocupând roluri de conducere precum Group CFO la Centrele MONZA ARES şi Farmaciile DONA, unde a coordonat strategia financiară şi IT, după o carieră de peste un deceniu la Telekom Romania, unde a condus departamentele de contabilitate, raportare şi taxe pentru un portofoliu de companii cu venituri de peste 1 miliard de euro, contribuind la procese de fuziuni şi achiziţii, implementarea standardelor IFRS, digitalizare prin RPA şi optimizarea structurii organizaţionale, potrivit informaţiilor de pe LinkedIn.

    Georgi Muhovski are o experienţă de peste 12 ani în dezvoltare şi management pe segmentul de retail şi real estate, ocupând roluri de conducere precum Expansion Manager la AmRest şi Billa Bulgaria (REWE Group), unde a coordonat expansiunea şi relaţiile comerciale, completată de poziţii în cadrul Cushman & Wakefield Forton şi NEPI Rockcastle, cu expertiză solidă în strategie de creştere, administrarea centrelor comerciale şi consultanţă pentru dezvoltarea pieţei.

    Recent, brandul românesc 5 to go, lansat în 2015 de Radu Savopol şi Lucian Bădilă, a anunţat că vrea să accelereze extinderea în franciză pe piaţa din Bulgaria, vizând o reţea de 150 de locaţii deschise în următorii 3-4 ani.

    „Considerăm că Georgi Muhovski este persoana potrivită pentru acest rol şi credem că va colabora perfect cu echipa din România, urmând ca, începând din acest an, să îşi construiască propria echipă locală în Bulgaria“, spune Lucian Bădilă, co-fondator 5 to go.

    Taxele vor fi similare cu cele din România. Contractul cu francizaţii va fi valabil pe o perioadă de 7 ani, cu 4% royalty, 1,5% marketing fee şi o taxă iniţială de 4.500 de euro. Costul estimat pentru o locaţie „la cheie” variază între 18.000 şi 25.000 de euro, incluzând echipamentele, autorizaţiile, marfa iniţială şi amenajările, în funcţie de suprafaţa spaţiului.

    „Am urmărit evoluţia 5 to go şi direcţia lor de business şi sunt convins de potenţialul brandului pe piaţa din Bulgaria, aşadar am acceptat cu entuziasm provocarea de a mă alătura acestei echipe ambiţioase şi de a integra conceptul lor de franciză pe plan local. Împreună vom seta priorităţile pentru perioada următoare şi vom atinge obiectivele propuse, păstrând ADN-ul brandului, dar adaptându-ne în acelaşi timp specificului consumatorilor de aici“, adaugă Georgi Muhovski, Country Manager 5 to go Bulgaria.

    În România, lanţul 5 to go a ajuns la 650 de locaţii în 10 ani  şi ocupă locul 7 în clasamentul lanţurilor de cafenele din Europa, fiind cel mai extins din Europa de Est.


     

     

  • De ce a cucerit matcha generaţia Z: trendul care urcă în meniurile cafenelelor din România

    Orice proprietar de cafenea care are norocul de a avea un spaţiu pe lângă o şcoală sau un liceu ştie că trebuie să aibă matcha în oferta sa. Simplă sau cu arome, băutura verde este noul „craze” al adolescenţilor şi tinerilor, subiect de glume pe tiktok, sursă de subiecte pe site-urile de sănătate şi dilemă pentru psihologi şi numeroşi adulţi. Pentru că nu există cale de mijloc la matcha. O adori sau o iubeşti.

     

    Vedetă de necontestat a listei de băuturi preferate de Gen Z, matcha are rădăcini destul de umile. Pudra fin măcinată este obţinută din frunze de ceai cultivate la umbră. De aici culoarea intens verde. Deşi planta este originară din China, stilul de cultivare a fost inventat în Japonia, în secolul al XVI-lea, iar astăzi cea mai mare parte a matchaului este produsă acolo. Plantele sunt acoperite cu frunze mari de bambus, ceea ce duce la creşterea cantităţii de clorofilă, oferind ceaiului acea culoare verde intens caracteristică.

    Cum a devenit însă o băutură tradiţională japoneză o obsesie globală? Cu siguranţă trendul face parte din tendinţa mai largă a tinerilor de a consuma produse naturale, atenţia milenialilor şi a gen Z pentru propriul corp şi sănătate fiind o realitate cu impact direct asupra obiceiurilor de consum. Produse care făceau înainte parte din cultura generaţiilor tinere, precum alcoolul, au început să fie evitate, în timp ce altele au devenit must-have în dieta zilnică. Un exemplu în acest sens este avocado, aliment promovat intens de mileniali la începutul anilor 2000.

    Membrii noilor generaţii nu sunt simpli consumatori, ci lansează tendinţe care pun pe primul loc bunăstarea şi sănătatea în alegerile lor alimentare. Ei caută experienţe unice, iar matcha se potriveşte perfect acestui criteriu.

    Chiar dacă impactul matchaului asupra sănătăţii a început să fie studiat relativ recent, există date legate de ceaiul verde, ingredientul de bază. „Ceaiul matcha are diverse beneficii pentru sănătate, inclusiv un efect de îmbunătăţire a funcţiei cognitive, a sănătăţii cardio-metabolice şi antitumorale. Până în prezent, studiile clinice randomizate (RCT) au arătat că matcha scade stresul, îmbunătăţeşte uşor atenţia şi memoria şi nu are niciun efect asupra stării generale de spirit. Rezultatele privind efectul matcha asupra funcţiei cognitive sunt contradictorii şi sunt necesare mai multe studii”, explică lector dr. Lygia Alexandrescu, nutriţionist acreditat CIO şi preşedinte al Societăţii Române de Educaţie Nutriţională. Produsul are un gust ierbos, uşor amar şi umami şi oferă o mulţime de beneficii pentru sănătate. Îmbrăţişarea de către Generaţia Z a matcha se aliniază perfect cu preferinţa lor bine documentată pentru băuturile funcţionale. Reputaţia sa de a oferi un impuls de energie „curată” este o etichetă inspirată de unele dintre proprietăţile sale remarcabile. Matcha conţine niveluri ridicate de antioxidanţi, clorofilă (care îi conferă culorile verzi şi este o sursă de alte efecte detoxifiante) şi L-teanină (un aminoacid care promovează starea de alertă fără „neliniştea” asociată cu cafeaua).

    În acelaşi timp, efectele cardio-metabolice ale matcha au fost studiate doar la animale, dar rezultatele au fost mai omogene. Dr. Lygia Alexandrescu precizează că o dietă bogată în grăsimi combinată cu un consum constant de matcha a dus la scăderea vitezei de creştere în greutate, a aportului alimentar, îmbunătăţirea profilului seric al glucozei şi lipidelor, reducerea citokinelor inflamatorii şi ameliorarea stresului oxidativ. „Per total, dovezile privind efectul ceaiului matcha asupra funcţiei cognitive, funcţiei cardio-metabolice şi rolului antitumoral sunt încă limitate şi nu se pot trage concluzii”.

    Istoric vorbind, matcha este un element de bază al ceremoniei ceaiului în Japonia, un ritual simbol al respectului şi armoniei. În trecut, ceaiul era consumat deopotrivă de călugării budişti în China şi de samurai în Japonia, ceea ce îi conferă şi o încărcătură culturală şi chiar spirituală.

    Descoperirea acestei băuturi de către Gen Z a fost însă alimentată mai degrabă de reţelele de socializare, motorul din spatele extinderii rapide a modei matcha, inclusiv în România. În plus, culoarea verde intens arată bine în postările pe Instagram, iar conţinutul de cofeină ajută înainte de teste sau examene. În 2024 o firmă din Japonia a scos însă pe piaţă şi o variantă de matcha fără cofeină.

     

    Cum arată vânzările în România

    „Este un trend în creştere şi vedem un interes tot mai mare în locaţiile 5 to go, mai ales în cele din oraşele mari, atât pentru băuturile calde, cât şi pentru cele reci pe bază de matcha, mai ales în combinaţie cu alternativele de lapte vegetal. Este o băutură din ce în ce mai populară în rândul tinerilor şi în general al persoanelor atente la ingrediente şi trenduri, atrase de gusturi noi şi sănătoase, de beneficii funcţionale”, spune Radu Savopol, cofondator al reţelei de cafenele 5 to go. El adaugă că e prea devreme ca să ştim dacă este un trend trecător, cum au mai fost şi altele în ultimii ani, „dar din ce am citit pe acest subiect şi din analizele făcute ar putea fi o categorie care se va consolida în meniurile locale, aşa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu burgerii. În urmă cu un deceniu burgerii erau foarte rari în restaurantele din România, iar azi sunt prezenţi aproape peste tot, indiferent de specificul respectivei locaţii. Cred că matcha are acelaşi potenţial de a-şi câştiga un loc stabil în preferinţele consumatorilor”, spune Radu Savopol.

    Piaţa de matcha: 3,8 mld. dolari în 2024 şi peste 4 mld. dolari în 2025, cu o rată anuală de creştere de 10%

    În prezent, matcha reprezintă mai puţin de 3% din vânzările de băuturi pe bază de cafea ale 5 to go, dar estimările arată că ar putea depăşi pragul de 5% într-un interval relativ scurt, deşi acum nu este un produs ieftin, iar provocările din lanţul de aprovizionare şi costurile de achiziţie pot influenţa disponibilitatea şi ritmul de creştere. „Cred că este o com­­pletare interesantă şi cu potenţial a portofoliului nostru de produse, adaptată nevoilor consumatorilor, ale tinerilor în special“.

    Interesul în creştere pentru această băutură a fost observat şi de lanţul de cafenele TED’S Coffee, unde au fost cumpărate în prima jumătate a anului peste 50.000 de băuturi pe bază de matcha, în creştere cu 84% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, ponderea în totalul băuturilor servite în reţea rămâne sub 3%, ceea ce indică faptul că, cel puţin pentru moment, vorbim în continuare despre un segment de nişă.

    „În ceea ce priveşte perspectivele de evoluţie, rămâne de văzut dacă acest trend va urma traiectoria altor produse care au cunoscut o popularitate accelerată, dar efemeră – cum a fost cazul Dubai Chocolate, de exemplu – sau dacă va reuşi să se consolideze pe termen lung ca o alegere constantă în preferinţele consumatorilor. Având în vedere dinamica actuală şi interesul crescut pentru produse funcţionale şi naturale, estimarea noastră înclină către a doua variantă”, este de părere Vasi Andreica, CEO al TED’S Coffee Co.

    Matcha este un produs prezent în portofoliul reţelei încă de la lansarea brandului, alături de Spiced Chai, ambele fiind băuturi de nişă, adresate unui segment de consumatori avizaţi, apreciate pentru specificul şi beneficiile lor, dar cu un volum de consum relativ redus. „Vorbim despre un produs cu tradiţie îndelungată în Japonia, unde este consumat de secole. Chiar şi în Japonia, însă, observăm în ultima perioadă o viralizare a acestuia, fenomen care s-a extins rapid la nivel global, determinând o creştere accelerată a cererii şi, ca urmare firească, o majorare semnificativă a preţului materiei prime”, completează Vasi Andreica. El crede că această evoluţie se înscrie într-o tendinţă mai largă a pieţei, în care consumatorii devin din ce în ce mai atenţi la calitatea şi beneficiile produselor pe care le aleg. 

    Dimensiunea globală a pieţei de matcha a crescut rapid în ultimii ani, ajungând la 3,8 miliarde de dolari în 2024 şi un nivel estimat de peste 4 miliarde de dolari în 2025, cu o rată anuală compusă de creştere de 10%, arată un studiu realizat de The Business Research Company. Analiştii sunt de părere că avansul se datorează creşterii gradului de conştientizare şi popularitate, cererii mai mari din partea consumatorilor, disponibilităţii sporite a alternativelor mai ieftine de matcha, utilizării crescute în industria alimentară şi aplicării tot mai frecvente în sectorul băuturilor. În acest context, aşteptările sunt ca piaţa de matcha să crească rapid în următorii ani la 5-6 miliarde de dolari în 2030, cu o rată anuală de 10-11%. 

    Dar nu toate veştile sunt bune.

    În prezent, există un deficit de tencha, frunzele de ceai folosite în mod special pentru producerea matcha, potrivit unui articol din Forbes. Fiind un produs sezonier, tencha are nevoie de o anumită perioadă pentru creştere şi recoltare, ceea ce îl face deosebit de rar în anumite perioade din an. În plus, mulţi cultivatori din Japonia sunt fermieri mici, afaceri de familie, care folosesc încă metodele tradiţionale, folosind mori de piatră din granit, care au o capacitate de producţie limitată. Drept urmare, creşterea cererii determinată de tendinţele de pe reţelele sociale a reprezentat o provocare majoră pentru producători, care se străduiesc să ţină pasul cu interesul tot mai mare pentru matcha.    

     

    Matcha reprezintă sub 3% din vânzările de băuturi pe bază de cafea ale reţelei. Ar putea fi o categorie care se va consolida în meniurile locale, aşa cum s-a întâmplat cu burgerii.

    Radu SAVOPOL, cofondator al reţelei de cafenele 5 to go

  • Povestea de succes a uneia dintre celei mai mari afaceri româneşti de pe piaţă. Totul a început cu un spaţiu de 12 mp şi vânzarea unui singur produs ce costa doar 5 lei, iar acum afacerea rulează zeci de milioane de euro

    În urmă cu zece ani, într-un spaţiu de doar câţiva metri pătraţi, în zona PiEŢEI Lahovari din inima Capitalei, apărea o cafenea ce purta numele de 5 to go. Aceasta venea cu un model de business diferit, ce avea să schimbe industria – acela de preţ fix, unde orice produs costa 5 lei. Anii au trecut, iar preţurile s-au modificat (espresso costă 5 lei, dar restul cafelelor sunt mai scumpe).

    Totuşi, cifra 5 a rămas una cu însemnătate pentru companie. Astfel, în 2019, la cinci ani de la înfiinţare, reţeaua a atras primul său fond de investiţii în acţionariat. După alţi cinci ani, pe final de 2024, businessul a trecut printr-o a doua tranzacţie. Iar asta după ce a ajuns la 610 cafenele şi afaceri totale de 55 de milioane de euro (ambele numere sunt multiplu de cinci). Ce urmează? 5 to go ţinteşte ca în cinci ani să ajungă în top 5 lanţuri de cafenele din Europa.

    „Îmi amintesc de un spaţiu în Piaţa Amzei (unul dintre primele ale reţelei – n.red.), de doar 12 mp, cu un stâlp de 1 mp chiar în mijloc. L-am închiriat şi a fost un succes”, povesteşte Radu Savopol, care rememorează astfel începu-turile poveştii 5 to go. El este unul dintre fondatorii acestui business, pe care l-a pornit alături de Lucian Bădilă. Brandul s-a poziţionat încă de la început pe segmentul cafelei „la pachet“, targetând în mod special clienţii cu veni-turi mici, cum ar fi liceenii, şi pe cei care nu aveau timp să savureze o cafea, cum ar fi corporatiştii.

    Tocmai de aceea, spaţiile alese erau (şi sunt) mici, de doar câţiva metri pătraţi, uneori prea mici pentru a găzdui mese şi scaune. Acelaşi era şi cazul spaţiului din zona Amzei. „Am stat acolo cinci ani, iar după ce am plecat, chiriaşii s-au schimbat din şase în şase luni. Sper ca proprietarii de spaţii să înţeleagă că vadul comercial nu există de la sine; businessul îl creează. Dacă tot rulezi chiriaşii, vadul comercial dispare, indiferent de amplasare – şi aici pot oferi zeci de exemple”, completează Radu Savopol.

    El îşi aminteşte că atunci când a pornit la drum cu 5 to go exista un bazin extraordinar de mare de spaţii disponibile. „Iar eu mă uitam atent la raportul dintre calitatea spaţiului şi chi-rie.” Experienţa sa în domeniul real estate, unde activase „în tinereţe”, l-a ajutat enorm. La fel şi faptul că a mai avut afaceri cu cafea în Bucureşti şi Sinaia. „Căutam spaţii mici şi cât mai dificile din punctul de vedere al configuraţiei, la care nu se uita lumea. Ştiam că pe acelea nu le închiriază nimeni.” Pariind pe acest model de business, la final de 2015 reţeaua ajunsese la 10 unităţi, iar un an mai târziu erau deja peste 30 de cafenele. Un alt motor pentru această expansiune l-a reprezentat dezvoltarea în franciză. Încă de la început, Radu Savopol şi Lucian Bădilă au văzut în acest parteneriat o modalitate ideală de a scala afacerea rapid.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Povestea 5 to go şi „magia” cifrei 5

    În urmă cu zece ani, într-un spaţiu de doar câţiva metri pătraţi, în zona PiEŢEI Lahovari din inima Capitalei, apărea o cafenea ce purta numele de 5 to go. Aceasta venea cu un model de business diferit, ce avea să schimbe industria – acela de preţ fix, unde orice produs costa 5 lei. Anii au trecut, iar preţurile s-au modificat (espresso costă 5 lei, dar restul cafelelor sunt mai scumpe).

    Totuşi, cifra 5 a rămas una cu însemnătate pentru companie. Astfel, în 2019, la cinci ani de la înfiinţare, reţeaua a atras primul său fond de investiţii în acţionariat. După alţi cinci ani, pe final de 2024, businessul a trecut printr-o a doua tranzacţie. Iar asta după ce a ajuns la 610 cafenele şi afaceri totale de 55 de milioane de euro (ambele numere sunt multiplu de cinci). Ce urmează? 5 to go ţinteşte ca în cinci ani să ajungă în top 5 lanţuri de cafenele din Europa.

    „Îmi amintesc de un spaţiu în Piaţa Amzei (unul dintre primele ale reţelei – n.red.), de doar 12 mp, cu un stâlp de 1 mp chiar în mijloc. L-am închiriat şi a fost un succes”, povesteşte Radu Savopol, care rememorează astfel începu-turile poveştii 5 to go. El este unul dintre fondatorii acestui business, pe care l-a pornit alături de Lucian Bădilă. Brandul s-a poziţionat încă de la început pe segmentul cafelei „la pachet“, targetând în mod special clienţii cu veni-turi mici, cum ar fi liceenii, şi pe cei care nu aveau timp să savureze o cafea, cum ar fi corporatiştii.

    Tocmai de aceea, spaţiile alese erau (şi sunt) mici, de doar câţiva metri pătraţi, uneori prea mici pentru a găzdui mese şi scaune. Acelaşi era şi cazul spaţiului din zona Amzei. „Am stat acolo cinci ani, iar după ce am plecat, chiriaşii s-au schimbat din şase în şase luni. Sper ca proprietarii de spaţii să înţeleagă că vadul comercial nu există de la sine; businessul îl creează. Dacă tot rulezi chiriaşii, vadul comercial dispare, indiferent de amplasare – şi aici pot oferi zeci de exemple”, completează Radu Savopol.

    El îşi aminteşte că atunci când a pornit la drum cu 5 to go exista un bazin extraordinar de mare de spaţii disponibile. „Iar eu mă uitam atent la raportul dintre calitatea spaţiului şi chi-rie.” Experienţa sa în domeniul real estate, unde activase „în tinereţe”, l-a ajutat enorm. La fel şi faptul că a mai avut afaceri cu cafea în Bucureşti şi Sinaia. „Căutam spaţii mici şi cât mai dificile din punctul de vedere al configuraţiei, la care nu se uita lumea. Ştiam că pe acelea nu le închiriază nimeni.” Pariind pe acest model de business, la final de 2015 reţeaua ajunsese la 10 unităţi, iar un an mai târziu erau deja peste 30 de cafenele. Un alt motor pentru această expansiune l-a reprezentat dezvoltarea în franciză. Încă de la început, Radu Savopol şi Lucian Bădilă au văzut în acest parteneriat o modalitate ideală de a scala afacerea rapid.

     

    Cine sunt fondatorii?

    Înainte de 5 to go, Radu Savopol a activat multă vreme în ospitalitate. „Din 2001, am avut mai multe localuri: Old Nick Pub Sinaia, Cafeneaua Parcului, Famous Club, Blu Caffe Lavazza, La Cafenea şi Old Nick Pub Bucureşti. Mi-a plăcut domeniul HoReCa şi doar asta am făcut.”

    A avut momente în care a pierdut, dar şi momente în care a câştigat, şi astfel a rămas în continuare în acest sector. A perseverat. „Luci (Lucian Bădilă – n.red.), care lucrează cu mine de la 16 ani, a învăţat tot ce înseamnă viaţa în spatele unui bar. Îi place foarte mult, iar marketingul este o altă pasiune de-ale lui”, completează antreprenorul. Împreună, ei doi au pus bazele a ceea ce înseamnă astăzi 5 to go, un business evaluat la 30 mil. euro. „Acum mai bine de un deceniu am realizat că trebuie să fac ceva nou, pentru că pubul nu mai mergea nici în Sinaia, nici în Bucureşti. Aveam nevoie de o idee nouă, dar tot în domeniul HoReCa.” Aşa a început, în 2014, Radu Savopol să dez-volte această idee, pe care a îngrijit-o ca pe un diamant valoros. „Am simţit că are potenţial rapid şi am tot şlefuit la acel diamant.” Iar procesul continuă şi astăzi. „Am încercat mereu să creez ceva unic, iar asta s-a simţit în relaţia cu oaspeţii noştri.” Acum, din păcate, toată lumea face „copy-paste”, nimeni nu mai vine cu ceva nou, crede el. „Sunt puţine afaceri din industria cafelei care inovează cu adevărat şi le pot enumera pe degetele de la o mână: Ori-go, Steam, Meron şi Tucano. Noi ne-am adaptat mult, mai ales în zona de design.” Este foarte greu să creezi un de-sign spectaculos cu un buget low-cost, crede antreprenorul. „Dar am reuşit.”  În 2024, costul mediu pentru o cafenea 5 to go la cheie este de 22.000 de euro, incluzând taxa de franciză, amenajările, autorizaţiile, aparatura şi un stoc minim de marfă. „Acum suntem la modelul de design 3.0.” Deşi businessul a crescut precum Făt-Frumos, în unii ani fiind deschise chiar şi peste 100 de cafenele, au existat şi momente de cumpănă. „Cel mai dificil moment pentru business a fost când am închis primul spaţiu de la Moxa şi l-am relocat pe francizat în zona Militari-Gorjului. Atunci am înţeles multe lucruri.” Compania a continuat însă să se dezvolte constant – mai alert sau mai puţin alert – indiferent de contextul economic, politic sau de cel sanitar (pandemie). Astfel, a ajuns rapid, după doar 2-3 ani, cel mai extins lanţ de cafenele din România.

     

    O piaţă a conceptelor locale

    Pe piaţa locală de profil există câţiva jucători care au dezvoltat lanţuri, respectiv Starbucks, McCafe, The Coffee Shop sau Ted’s. Numărul reţelelor mari – fie locale, fie internaţionale – e mic. Dincolo de 5 to go, toţi ceilalţi actori au zeci de unităţi, nicidecum sute. Pe lângă aceste reţele însă, există sute de unităţi independente, acesta fiind de fapt segmentul cel mai efervescent. E vorba în special de cafenele de specialitate, deschise în marile oraşe, în frunte cu Bucureştiul. Acest segment este marcat de multe deschideri, dar şi de o serie de închideri, motiv pentru care nu ex-istă date exacte în ceea ce priveşte numărul de unităţi. Astfel de localuri sunt, de regulă, afaceri antreprenoriale mici, ce nu au nici forţa şi nici dorinţa de a se extinde la nivel de lanţ. Per total, piaţa locală de profil este dominată clar de concepte româneşti precum 5 to go, Ted’s, Zireto sau Meron, care au ajuns la zeci ori chiar sute (e cazul 5 to go) de unităţi fiecare. Conceptele creionate şi dezvoltate de antreprenorii autohtoni au acoperit astfel multiple oraşe, multiple formate şi varii tipuri de consumatori. Chiar şi aşa, când vine vorba de cafenele, unele voci spune că piaţa din România este în continuare prea mică pentru marile nume. Este totodată fragmentată puternic. De aceea, şi reţelele străine deja prezente – McCafe, Starbucks şi Gregory’s – sunt venite prin parteneri francizaţi, nu direct. Totuşi şi reţelele autohtone mizează pe acest model, iar cel mai concludent exemplu este 5 to go, care a putut aco-peri ţara în doar un deceniu datorită francizei. Motivele sunt însă diferite dacă analizăm businessurile internaţionale şi cele locale. „Am ales modelul de franciză deoarece ne permite o expansiune rapidă, controlată şi eficientă, în timp ce oferim partenerilor locali oportunitatea de a beneficia de un brand puternic şi de resursele noastre extinse”, spunea anterior Radu Savopol. Acelaşi model îl are şi Zireto, al doilea cel mai extins lanţ local de cafenele, ce merge spre 100 de unităţi. Sistemul de franciză al companiei oferă partenerilor mai multe concepte, în funcţie de bugetul şi de zonele în care antreprenorii vor să deschidă localuri. Cafenelele pot fi inaugurate sub diferite formate, de la unităţi de tip to go, până la unităţi flagship şi drive-thru. 

     

    Cei mai mari

    Spre comparaţie, în top 25 de reţele de profil din Europa se numără companii care au între aproape 200 şi peste 3.300 de unităţi fiecare. Împreună, cele mai extinse 25 lanţuri din Europa adună peste 18.000 de unităţi, conform datelor valabile la final de 2023 (cele mai recente date Business Magazin). În doar un an, aceste companii au inau-gurat peste 850 de cafenele, dar au şi închis aproape 400. Calculele au fost făcute de BM pe baza evoluţiei reţele-lor. Podiumul este ocupat de „greii” Starbucks, McCafe şi Costa Coffee, dar brandul românesc 5 to go vine tare din urmă şi se află pe locul 7, cu două poziţii mai sus faţă de anul anterior. O diferenţă importantă între jucătorii de pe podium şi cei din a doua parte a clasamentului european o reprezintă acoperirea geografică. Mai exact, McCafe, Costa Coffee şi Starbucks au prezenţă în 15-30 de ţări de pe Bătrânul Continent. Spre comparaţie, 5 to go, Kahve Dunyasi sau Gregory’s au intrat în doar câteva state europene şi, de fapt, prezenţa lor în afara graniţelor ţării-mamă e momentan timidă.

    Spre exemplu, reţeaua de cafenele 5 to go a intrat în 2024 pe pieţele din Bulgaria şi Republica Moldova, astfel că acestea se adaugă operaţiunilor din Ungaria şi România. Brandul românesc are, de asemenea, prezenţă în Franţa, printr-un partener, însă e vorba de un număr redus de unităţi. În continuare, de departe, România e cea mai im-portantă piaţă. De altfel, ambiţia de penetra mai alert alte geografii a determinat recenta schimbare de acţionariat la 5 to go. 

    Un nou capitol

    Pe final de 2024, pachetul majoritar de acţiuni al reţelei de cafenele, cel mai extins jucător din piaţa de profil din România, a fost vândut către două fonduri de investiţii – Invenio Partners din Bulgaria şi ACP din Polonia. Pentru In-venio Partners, aceasta este prima tranzacţie directă pe plan local, în timp ce ACP (fostul Mezzanine Management) are deja mai multe deal-uri la activ în România. Compania 5 to go a trecut astfel printr-o a doua tranzacţie în doar zece ani de activitate, acum cinci ani fiind cumpărat un pachet minoritar de către un alt fond, Mozaik Investments, care îl are printre fondatori pe Sacha Dragic, cel care a pus şi bazele Superbet. „Nu ne-am propus să vindem pachetul de acţiuni după fix cinci ani, însă dezvoltarea 5 to go s-a petrecut mai repede decât am estimat iniţial. Aşadar, compania a ajuns într-un nou ciclu de dezvoltare. Am discutat la început de 2024 cu echipa 5 to go şi Radu (Savopol – n.red.) ne-a spus atunci că vrea o expansiune regională în următorii 4-6 ani. Astfel, am ajuns la concluzia că firma are nevoie de un nou set de investitori”, spunea în momentul anunţării tranzacţiei Vlad Buşilă, unul dintre fondatorii Mozaik Investments. El adăuga că fondul stă, de regulă, între 5 şi 7 ani în acţionariatul unei companii, dar acum această tranzacţie a avut la bază dorinţa fondatorilor de a accelera dezvoltarea dincolo de graniţe. „Nu va fi o mutare simplă, ci va fi foarte mult de lucru în următoarea perioadă. 5 to go e campion local şi vrea să ajungă campi-on regional.” Astăzi, cu circa 600 de unităţi, 5 to go este al şaptelea cel mai extins lanţ de cafenele din Europa. Ţinta este ca în circa cinci ani să ajungă pe locul 4 sau pe 5, în contextul în care podiumul este greu accesibil, fiind ocupat de giganţi (Starbucks, McCafe sau Costa Coffee) cu mii de unităţi fiecare.

    Un nou capitol

    „Pe data de 16 decembrie 2019 anunţam tranzacţia prin care Mozaik intră în acţionariatul nostru. A fost una dintre primele tranzacţii din HoReCa ce au implicat o companie românească şi un fond. Au fost cinci ani plini, marcaţi de pandemie, de război, de inflaţie şi alte evenimente, dar am reuşit să creştem de la 140 la peste 600 de cafenele”, spunea tot atunci Radu Savopol. Acum, businessul ajunge la al doilea rând de investitori financiari, mai exact fon-duri de private equity. Tranzacţia actuală a avut o valoare de 18 mil. euro, conform calculele Business Magazin care pornesc de la faptul că toată compania este evaluată la 30 mil. euro.  Pentru această achiziţie, fondul de investiţii Mozaik a vândut o parte din titluri, iar fondatorii – Lucian Bădilă şi Radu Savopol – şi-au diluat participaţia la 25%. Astăzi, structura acţionariatului arată aşa: Invenio Partners şi ACP (împreună, printr-o firmă comună) – 60%, fonda-torii – 25%, Mozaik – 10% şi Marian Alecu – 5%. „Am avut la masa discuţiei mai mulţi potenţiali parteneri, dar i-am ales pe cei cu care am avut sinergii şi care au crezut în noi”, explica Radu Savopol. Fondatorii păstrează manage-mentul businessului în continuare. El adaugă că ţinta e dezvoltarea regională şi atingerea pragului de 1.000 de cafenele în România. În paralel, compania va dezvolta şi segmentul de retail (produse aflate pe rafturile maga-zinelor). De altfel, în 2024, la final de an, afacerile 5 to go ajunseseră la un total de 54 mil. euro, din care 51 mil. euro reprezintă businessul din România. Acestuia i se adaugă 1 mil. euro vânzări pe alte pieţe şi un business de retail de 3 mil. euro. Compania a pornit la drum ca o reţea de cafenele ce avea în portofoliu şi unele produse adiacente pre-cum dulciuri sau snacksuri. Între timp, acest portofoliu s-a extins considerabil. „În zona de produse inovăm contin-uu. Anul 2024 a fost unul dintre cei mai prolifici pentru noi, cu multe inovaţii şi produse inedite pentru industria cafelei: sirop Dubai, sirop în colaborare cu ROM (brand al companiei Kandia Dulce – n.red.), panettone 5 to go, îngheţată 5 to go x Corso (brand al Macromex – n.red.), Lemonvita by 5 to go şi multe altele.”

     

    Cine a mai fost interesat?

    În acest context, al unui business dezvoltat atât pe verticală cât şi pe orizontală, la masa discuţiilor cu fondatorii 5 to go şi cu reprezentanţii Mozaik Investment au fost opt fonduri de investiţii, spune Lucian Bădilă. Printre acestea se numără Morphosis Capital,  Booster şi Integral Venture. Au fost aleşi drept cumpărători ACP şi Invenio.

    Banii noilor acţionari, precum şi experienţa lor pe alte pieţe vor fi folosite pentru dezvoltarea ulterioară a afacerii româneşti. „Odată cu semnarea acestui parteneriat, în 2025 începem dezvoltarea regională. Vom merge către co-munităţile de români din diaspora, din Irlanda, Marea Britanie, Spania, Franţa şi Germania, pentru a ne dezvolta în franciză pe aceste pieţe. Vom deschide simultan, în ianuarie, listele pentru potenţiali parteneri”, spune Lucian Bădilă. Compania vrea aşadar să atace aceste pieţe cu mai multe (10-15) cafenele simultan, pentru o mai bună tracţiune şi o logistică mai facilă. În paralel, 5 to go va dezvolta şi pieţele apropiate, unde deja a făcut primi paşi, anume Ungaria, Republica Moldova şi Bulgaria. „În Irlanda avem discuţii avansate cu un master francizat care să deschidă 50 de unităţi în 4-5 ani. E vorba de un grup de români din această ţară. La fel, avem un contract cu un mas-ter francizat în Republica Moldova, cu aceeaşi ţintă.” În paralel, există planuri pentru intrarea în retail în alte ţări. Totodată, compania vrea să ajungă la 1.000 de cafenele în România, fiind vizate localităţile mici, comune sau oraşe de sub 10.000 de locuitori. Unităţile deja deschise în astfel de localităţi merg foarte bine, completează Lucian Bădilă.

    Ce vor noii acţionari?

    Noii acţionari văd şi ei potenţial de dezvoltare pentru businessul autohton, care poate deveni un nume european. „Noi venim alături de  5 to go pentru a susţine extinderea companiei, venim să deschidem uşi acolo unde va fi cazul. Ne bazăm pe fondatori să îşi continue misiunea, pentru că ei ştiu ce trebuie să facă, noi vom avea prezenţă doar în board. Noi stăm de regulă 6-8 ani într-o companie, dar nu e un termen bătut în cuie. Când 5 to go va ajunge în top 5 reţele din Europa vom reevalua poziţia noastră şi vom decide ce facem pe mai departe”, spune Toni Romani, re-prezentantul Invenio Partners în România şi cel care va reprezenta ambele fonduri în acest business – 5 to go. ACP şi Invenio au făcut o companie prin care au preluat pachetul de 60% din acţiunile lanţului de cafenele. Cât priveşte finanţarea dezvoltării, executivul spune că există multiple variante de finanţare, dincolo de banii de la fonduri. „Sun-tem o companie care generează cash şi care nu are expunere bancară”, completează Radu Savopol. El precizează că dacă se va pune problema unei achiziţii de câteva milioane de euro, compania are fonduri. Pentru tranzacţii ma-ri, care implică lanţuri pe măsură, atunci se va discuta finanţarea.

    Care sunt perspectivele?

    La masa discuţiilor pentru 5 to go au fost acum doar fonduri de investiţii, iar asta pentru că fondatorii nu vor să facă exit, nu încă cel puţin, iar un investitor strategic cumpără de regulă un business cu totul. „Am avut discuţii acum cir-ca doi ani cu un strategic, dar am rezistat tentaţiei (de a vinde – n.red.). A fost cea mai bună decizie pentru noi. Vedem, poate la ciclul următor să fie cazul unui exit”, afirmă Radu Savopol. Când vine vorba de investitori strategici, opţiunile sunt multiple dat fiind că doar cinci dintre cele mai extinse 25 lanţuri de cafenele din Europa sunt prezente pe piaţa din România, este vorba de McCafe (concept al McDonald’s), Starbucks, 

    5 to go – care e de altfel şi singurul nume autohton din top, Gregory’s din Grecia şi Kahve Dunyasi din Turcia. La polul opus, mărci precum Costa Coffee, Coffee Like, Caffe Nero, Tchibo, Coffee Island sau Espresso House nu şi-au pus – cel puţin pentru moment – România pe harta proprie, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la Food Service Europe & Middle East. Brandul britanic Costa Coffee – controlat de gigantul Coca-Cola – este activ în România cu produse, dar nu are şi cafenele. Mai exact, cafeaua sub brandul Costa Coffee se găseşte în magazine şi chiar în cafenele partenere, dar nu există unităţi proprii în ospitalitatea românească. Britanicii au fost prezenţi local, în sistem de franciză, însă au ieşit acum circa 15 ani. La momentul acela Coca-Cola nu intrase în acţionariat. Deşi de-a lungul anilor mai multe mărci internaţionale – mai mari sau mai mici – şi-au anunţat intenţia de a veni pe plan local, iar unele chiar au făcut paşi, deschizând 1-2 unităţi, în final planurile de acasă nu s-au potrivit cu cele din târg, rezultatul fiind exitul. De ce? Pentru că reţelele locale au fost şi sunt prea puternice.   

     

    Cine este Mozaik Investments, primul fond care a pariat pe 5 to go?

    Mozaik Investments este un fond de investiţii ale cărui baze au fost puse în 2019 de către Sacha Dragic – proprie-tarul Superbet, Vlad Buşilă – cofondator al Capital Partners (actualmente BT Capital Partners) şi Roland Haas, un bancher de investiţii cu experienţă de trei decenii în industrie. Astăzi, fondul are în portofoliu companii precum Un-told (entertainment), Pago (plăţi), flavours (ospitalitate), 5 to go (cafenele) şi Airborne Technologies (soluţii pentru supraveghere). Prima tranzacţie, Mozaik a făcut-o chiar în anul fondării, în 2019, când a preluat un pachet minoritar în cadrul reţelei de cafenele 5 to go, business care pe finalul anului trecut a făcut obiectul unei noi vânzări. Mozaik Investment şi fondatorii afacerii au cedat din titlurile deţinute, dar au păstrat în continuare pachete de acţiuni. Spre exemplu, fondul a păstrat 10%. În toate businessurile, Mozaik este prezent în acţionariat alături de antreprenori. De altfel, acesta este modelul folosit de multe fonduri de investiţii de growth, care cumpără anumite pachete, minori-tare sau majoritare, preferând, să meargă mai departe alături de fondatori. Împreună, ei dezvoltă businessul pe care, cel mai adesea, îl vând la pachet (100%) către un alt fond sau către un investitor strategic. Mozaik Investments investeşte între 2 şi 5 mil. euro per ţintă, stând în fiecare business între 3 şi 7 ani, conform datelor existente pe site-ul propriu. De altfel, tranzacţia de la 5 to go reprezintă prima vânzare pentru investitorul care acum are noi fonduri. În 2023, Mozaik Investments a obţinut aprobările necesare pentru a primi bani din PNRR, e vorba de bugetul de 400 mil. euro menit a încuraja investiţiile în companii mici şi medii din România. Investitorul a luat 25 mil. euro. Cu banii din PNRR şi cu cei pe care i-a mai strâns de la alţi investitori, fondul vrea să parieze pe 7-9 companii din sectoare precum retail şi distribuţie specializată, sănătate, producţie alimentară şi comerţ cu amănuntul, logistică, servicii financiare şi tehnologie. Mozaik Investment caută să investească în IMM-urilor din România şi Europa Centrală şi de Est, preferând să cumpere pachete minoritare semnificative în afaceri antreprenoriale ce au capacitate de scalare raidă. Dezvoltarea se va face fie direct, fie prin achiziţii, fie prin intrarea pe noi pieţe, fie prin dezvoltarea de noi linii de business.

     

     

    Business Magazin anticipa evoluţia pieţei cafenelelor în 2006, într-un articol de copertă numit „Cel mai profitabil business”

    În 2006, BM explora potenţialul industriei cafenelelor din România într-un articol de cover story intitulat „Cel mai profitabil business”. Experţii prevedeau că piaţa românească a cafenelelor îşi trăieşte încă adolescenţa, dar subliniau oportunităţile semnificative pentru creştere. Anul 2006 era văzut ca unul crucial pentru „delimitări terito-riale”, în care jucătorii trebuiau să ocupe punctele-cheie, iar anii ce urmau urmau să fie dedicaţi extinderii bran-durilor existente şi stratificării pieţei.

    Dar de ce o afacere cu cafea? Răspunsul se regăseşte în marjele de profit excepţionale: o cafea vândută cu 5-15 lei presupune un cost al cafelei de doar 0,5-0,7 bani. Dintr-un kilogram de cafea (60-100 lei) se obţin aproximativ 133 de cafele, iar comercianţii îşi permit adaosuri între 80% şi 200% sau chiar mai mult. Această profitabilitate a fost identificată ca factor-cheie pentru amortizarea rapidă a investiţiilor. Previziunile optimiste începeau deja să se con-cretizeze. În 2006, Starbucks, cea mai mare reţea de cafenele din lume, cu peste 10.000 de unităţi în 35 de ţări şi venituri-record de 6,4 miliarde de dolari în 2005, se pregătea să intre pe piaţa din România. Această intrare a marcat începutul unei tranziţii majore, iar evoluţia ulterioară a pieţei demonstrează clar cât de corecte au fost predicţiile făcute atunci. Astăzi, succesul lanţurilor de cafenele precum 5 to go, alături de prezenţa giganţilor globali precum Starbucks, arată că piaţa românească a cafenelelor şi-a depăşit adolescenţa, devenind un jucător matur pe scena europeană.

     

    Cine sunt noii acţionari ai 5 to go?

    Pe final de 2024, pachetul majoritar de acţiuni al reţelei de cafenele 5 to go, cel mai extins jucător din piaţa de profil din România, a fost vândut către două fonduri de investiţii – Invenio Partners din Bulgaria şi ACP din Polonia. Pentru Invenio Partners, aceasta este prima tranzacţie directă pe plan local, în timp ce ACP (fostul Mezzanine Manage-ment) are deja mai multe deal-uri la activ în România. ACP are peste 20 de ani de activitate, concentrându-şi atenţia încă de la început pe regiunea Europei Centrale şi de Est. Iniţial, fondul s-a numit Mezzanine Management, dar în 2023 a fost făcut un rebranding şi numele actual este ACP. Produsul iniţial al ACP a fost acela de debt (datorie – trad.) pe termen lung. Fondurile 1 şi 2 erau pe segmentul de mezzanine, de unde şi numele. La fondurile 3 şi 4 s-a mers pe un model hibrid, de cvasi-equity, acesta fiind şi motivul rebrandingului. Şi în cazul celui mai nou fond, cel de-al cincilea, investitorul a mizat pe datorie pe termen lung şi equity.

    Astăzi, pe plan local, ACP are în portofoliu Medicales – o reţeaua de clinici medicale, Petstar – companie activă în zona economiei circulare, şi Spearhead – cu activităţi în agricultură. A avut însă şi Euroins (asigurări), care a făcut obiectul unuia dintre cele mai răsunătoare falimente locale recente, fiind anterior lider al pieţei RCA, cu 2,5 mil-ioane de clienţi. O alta dintre investiţiile anterioare din România a fost cea în reţeaua de clinici de radioterapie Ame-thyst. În momentul în care fondul a intrat în business, alături de cei doi antreprenori fondatori, compania avea un centru în Otopeni. Era anul 2014. În 2019, când ACP a făcut exitul către fondul Rohatyn Group, erau 14 centre în România, Franţa, Austria, Italia şi Polonia. Investiţia în 

    5 to go s-a realizat din fondul AMC V, cel de-al cincilea fond al ACP Group, care a primit 20 de milioane de euro din PNRR, dintr-un buget total de 400 mil. euro dedicat fondurilor de private equity şi venture capital care investesc în România. Pe de altă parte, Invenio Partners e la al doilea fond, din care a făcut deja patru achiziţii în Bulgaria şi una în Serbia. Aceasta e prima din România. Din primul fond au fost realizate deal-uri doar în Bulgaria. Tichetul mediu e de 5-10 mil. euro, însă pentru valori mari mari investitorul se poate asocia cu alt fond, cum e cazul acum, cu ACP, spune Toni Romani, reprezentantul Invenio Partners în România şi cel care va reprezenta ambele fonduri în acest business – 5 to go. ACP şi Invenio au făcut o companie prin care au preluat pachetul de 60% din acţiunile lanţului de cafenele.

    „În 2025 începem dezvoltarea regională. Vom merge către comunităţile de români din diaspora, din Irlanda, Marea Britanie, Spania, Franţa şi Germania, pentru a ne dezvolta în franciză pe aceste pieţe. Vom deschide simulan, în ianuarie, listele pentru potenţiali parteneri.” – Lucian Bădilă, cofondator 5 to go

     

     

     




     

     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 9. Radu Savopol, cofondator şi CEO 5 to go

    Radu Savopol, CEO şi cofondator al primului lanţ românesc de cafenele cu preţ fix, a transformat o pasiune în design interior şi arhitectură într-un brand cu peste 600 de unităţi în sectorul HoReCa local, dar şi internaţional. El a povestit că îşi începe ziua savurând prima cafea la ibric, între 6 şi 7 dimineaţa, urmată de o American Coffee la parterul blocului. Această rutină a inspirat primul său blend, creat după gustul său personal, subliniind viziunea autentică cu care şi-a dezvoltat fiecare afacere, de la pub-ul din Sinaia inspirat de bunicul său până la imperiul cafelei.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Fii conectat la tot ce se întâmplă, acţionează raţional şi rapid şi inovează.