BusinessMagazin

Tag: 3

  • “4,3,2” – in topul celor mai bune 10 filme ale deceniului

    Filmul “Calea Misterelor/ Mullholland Drive”, care i-a oferit
    actritei Naomi Watts rolul ce a scos-o din anonimat si care i-a mai
    avut in distributie pe Laura Harring si pe Justin Theroux, a
    devansat alte 189 de pelicule, primind cele mai multe voturi din
    partea celor 41 de membri ai Los Angeles Film Critics Association
    (LAFCA) care au participat la acest sondaj.

    In mod ironic, “Mullholland Drive” s-a situat pe locul al doilea
    in clasamentul celor mai bune filme ale anului 2001 intocmit de
    LAFCA, fiind devansat de pelicula “In dormitor/ In The Bedroom”, de
    Todd Fields.

    Mai multe informatii pe www.mediafax.ro

  • Nietzsche in mileniul 3

    Antreprenorul de 49 de ani aduce ca argument viteza de transfer care nu va mai avea o crestere semnificativa in urmatorii 5 ani fata de cresterea din ultimii 5 ani, motiv pentru care raportul investitie/profit nu va mai fi asa de atractiv cum se intampla inainte. E ciudat insa cum Cuban iese la rampa cu astfel de supozitii, in conditiile in care el nu a renuntat la investitiile care l-au asezat pe locul 133 in topul celor mai bogati oameni din lume realizat de Forbes.
    Si mai ciudat este ca lucrurile pe care le sustine vin intr-un moment in care, potrivit studiilor de specialitate, internetul nu a atins inca pragul maxim de rentabilitate, iar lucrul acesta nu se va intampla intr-un timp foarte scurt.
    Nu se stie daca investitorul nonconformist este intr-adevar un vizionar sau pur si simplu ii place sa socheze prin lucrurile pe care le spune sau le intreprinde. Timpul va rezolva aceasta dilema, dar pana atunci Cuban a reusit sa-i puna pe ganduri pe cei care se vedeau viitorul Rupert Murdoch al internetului.

    (Nu) musca mana care te hraneste!
    De ce musca antreprenorul de 49 de ani mana care l-a hranit? Si cine sau ce a ucis internetul? Cuban sustine ca declaratiile sale privind viitorul internetului se vor dovedi a fi corecte daca viteza de transfer a datelor online nu va creste la 1 gigabyte pe secunda. “E ca si cum ai compara avionul Orville si Wilbur Wright construit in 1903 cu un brand nou precum Boeing.”
    Ideea de la care au plecat declaratiile acestuia, conform carora internetul este pentru oamenii in varsta si nu prezinta potential de crestere, este sustinuta de faptul ca viteza de transfer nu este atat de mare incat sa permita descarcarea filmelor la o calitate foarte buna. In aceste conditii internetul inceteaza sa mai fie o platforma a inovatiilor tehnologice. “Haideti sa analizam problema altfel. Sa ne intoarcem in timp, cand electricitatea a schimbat lumea. A fost platforma pentru toate aparatele electronice pe care le folosim astazi. Va mai entuziasmeaza electricitatea sau este doar o utilitate? Poate doar oamenii in varsta care isi mai aduc aminte de aparitia electricitatii se mai entuziasmeaza. Nimeni altcineva.”
    In ce conditii Cuban va admite ca internetul este un mediu profitabil si interesant? In momentul in care in fiecare casa internetul va avea o viteza de transfer de cel putin 1 gigabyte pe secunda. In acest fel copiii vor veni cu aplicatii noi si remarcabile pe care acum nu si le imagineaza nimeni. “Doar asa va deveni internetul interesant. Pana atunci este mort si plictisitor.”

    Yahoooooo… I got you
    Averea celui care starneste reactii in lant atunci cand incepe sa vorbeasca despre subiectele fierbinti ale momentului, a fost facuta integral din investitii in internet. In 1999, Cuban si partenerul sau de afaceri Todd Wagner au vandut Broadcast.com, o televiziune online, companiei Yahoo!, pentru suma de 5,7 miliarde de dolari care au constat in actiuni Yahoo!, pe care le-au transformat mai tarziu in cash. Din aceasta afacere Cuban a ramas cu indeajuns de multi bani incat sa cumpere o echipa de baschet, Dallas Mavericks, cu suma de 280 de milioane de dolari, sa lanseze o televiziune online in format high-definition, HDNet, sa-l angajeze pe Dan Rather, prezentatorul CBS Evening News, si sa lanseze o companie de entertainment, 2929 Entertainment, care produce si distribuie filme si detine un lant de teatre.
    Si se pare ca i-au mai ramas bani pentru a licita pentru echipa de baseball Chicago Cubs, care a fost recent scoasa la vanzare de compania Tribune, dar in acest caz Cuban se poarta neobisnuit si nu vrea sa vorbeasca despre planurile sale. “Daca v-as spune, ar trebui sa va omor apoi”, spune acesta care luna trecuta a intrat oficial in lista presupusilor cumparatori ai echipei din Chicago. “Am promis ca nu voi sufla o vorba despre acest subiect”, mai adauga Cuban.

    Critic de afaceri
    S-ar parea ca omul de afaceri este un critic de temut al celor care au de-a face intr-un fel sau altul cu mediul online. In anul 2002, a criticat Yahoo! pentru cultura lor organizationala pe care el o considera birocratica. Dar este destul de optimist in ceea ce priveste potentialul companiei si crede ca problema reala a Yahoo! este ca mereu este comparata cu Google. “Situatia era diferita in trecut. Acum Google este varful muntelui. Dar va veni un moment in care altcineva ii va lua locul.”
    Despre miscarea lui Murdoch de a cheltui 5 miliarde de dolari pentru cumpararea companiei Dow Jones si a Wall Street Journal crede ca a fost foarte inspirata. Murdoch poate folosi brandul Wall Street Journal in toate operatiunile de business. Iar un exemplu elocvent este ca daca Fox Business Chanel s-ar transforma in Wall Street Journal Channel, ar castiga imediat credibilitate. “In ceea ce priveste modul de integrare al acestora, nu am nici cea mai vaga idee, dar Rupert nu are nevoie de sfatul meu. Sunt lucruri pe care le stiu si lucruri despre care nu stiu nimic. Nu stiu ce se intampla in bucataria Fox, asa ca nu este loc de speculatii.”
    Cum a facut Cuban averea? El spune ca mereu cumpara lucruri din care sa castige dobanda sau dividende, a caror valoare creste in timp. “Caut companii care nu au niciun fel de restrictii. Si nu, nu voi da nume.”

    Q&A
    Q: Ce te face sa te trezesti in fiecare dimineata?
    A: “Totul. Imi plac provocarile. Imi place sa provoc judecata conventionala. Iubesc satisfactia de a avea dreptate si motivatia de gresi.”

    Q: Ce te supara?
    A: “Nu sunt un mare fan al politicienilor si al politicii birocratice in general, dar de obicei ridic vocea doar la meciurile echipei Mavericks. Oamenii mereu se asteapta sa fiu schimbator si furios, dar ma exteriorizez doar la meciurile cu Mavericks sau cand joc baschet. Acest lucru se intampla la meciurile de rugby, cand obisnuiam sa joc, dar cand nu am mai putut juca, echipa mea de baschet s-a transformat in motivul exteriorizarii mele. Sunt la fel de nebun, daca nu chiar mai nebun, cum eram si inainte. Numai ca atunci nu erau camerele indreptate spre mine.”

    Q: Ce te sperie? Ce nu te lasa sa dormi?
    A: “Sanatatea familiei mele.”

  • Sub pragul de 3,3

    In timp ce multi dintre analisti propovaduiesc deprecierea iminenta a monedei nationale, iar banca centrala adopta masuri ce ar justifica o astfel de evolutie, leul isi vede de propriul drum. Speculatorii il tin inca sus.

     

    Teoretic cel putin, nimic din tabloul general nu ar trebui sa-i bucure prea mult pe milioanele de romani care s-au imprumutat sau planuiesc sa ia credite in euro. „Riscurile de curs valutar sunt foarte mari“, insista seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. Fiindca nimic din ceea ce analistii au spus in ultimele cateva luni ca ar motiva o oprire a aprecierii leului sau chiar o schimbare abrupta de directie nu lipseste.

     

    Deficitul de cont curent, intretinut de consumul din importuri, a explodat in primele luni ale anului, in numai doua luni din 2007 ajungand la peste 2 miliarde de euro. La inceputul lunii mai, chiar si Comisia Nationala de Prognoza („un organism optimist in previziuni, prin natura sa de reprezentant al statului“, dupa cum spune Dumitru) si-a revizuit in crestere prognozele privind deficitul de cont curent pentru 2007. CNP vede pentru acest an un deficit de 11,5% din PIB, peste nivelul preliminar de 10,5% din PIB anuntat la inceputul lunii aprilie. Instabilitatea politica, un alt factor adesea invocat in ultima vreme ca argument pentru o depreciere a monedei nationale, nu lipseste nici ea din tablou. Rezultatul referendumului din 19 mai, cu intreg zgomotul politic ce-l insoteste, poate deveni rapid un motiv intemeiat pentru ca banii fierbinti ce vin in Romania in cautare de profit, sustinand acum aprecierea leului, sa plece la fel de repede. Mai mult, „pomenile electorale, cresterile excesive de salarii in domeniul public pot fi «detonatorul» pentru ca agentiile de rating sa scada ratingul Romaniei“, este de parere seful cercetarii de la Raiffeisen. Situatie in care, din nou, deprecierea abrupta a leului ar fi destul de probabila. Nu in ultimul rand, reducerea dobanzii de politica monetara (pentru a treia oara consecutiv, pe 2 mai, pana la 7,25%) in paralel cu cresterea celei de pe piata europeana ar trebui, la fel de teoretic, sa scada interesul strainilor pentru moneda romaneasca.  

     

    Pana una-alta insa, practica este foarte departe de teorie, iar moneda nationala merge „de capul ei“, apreciindu-se sustinut intr-un tablou general care ar sustine cel putin o stopare de ritm, daca nu chiar o cadere. Si, cel putin pe termen scurt, cei ce vor sa faca un imprumut in euro nu par a avea nici un motiv sa dea inapoi, in conditiile in care „cel putin pana la jumatatea anului leul va castiga teren in continuare“, daca e sa-i dam crezare Otiliei Ciotau, senior economist la Piraeus Bank. In opinia ei, la finele lunii iunie, raportul dintre leu si euro ar putea fi in jurul valorii de 3,27 lei/euro – altfel spus, intr-o usoara apreciere fata de momentul actual. Si in opinia lui Dumitru de la Raiffeisen, finele lui iunie va gasi leul cel putin la fel de puternic ca acum, „undeva in intervalul 3,32-3,33 lei/euro“.

     

    Odata atins pragul de 3,3 lei/euro, „un palier foarte rezistent, de altfel“, in opinia lui Lucian Anghel, economist-sef al BCR, „e greu de anticipat cat de jos va mai cobori de acum euro“. Deocamdata, interesul strainilor pentru moneda nationala, sustinut de randamentele ridicate pe care le ofera leul, dar si de un context regional favorabil, este un argument puternic pentru scenariul in care moneda nationala „va continua pe termen scurt sa se supraaprecieze, ca si pana acum“ – in opinia lui Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA). „Dar cat mai poate continua si cu aceste fluxuri speculative?“, se intreaba el retoric; nu ar trebui sa mire deci pe nimeni ca, pe termen mediu, sa apara o serie de „corectii acceptabile ca amploare sau chiar una mai dura, de 10-15% fata de valoarea de acum“.

     

    De fapt, privind pe un orizont ceva mai indelungat decat cel imediat, mai toti analistii (in frunte cu presedintele interimar al Romaniei, Nicolae Vacaroiu, care vorbea recent chiar despre o „iminenta prabusire“ a leului) nu exclud corectiile de curs. Totusi, nici unul dintre cei ce se mai incumeta sa mai incerce o prognoza de curs pentru mai multe luni nu sustin ideea unei prabusiri abrupte pentru „Rocky-ul finantelor“, cum alinta recent guvernatorul BNR moneda nationala. Daca pana nu de mult ideea unor caderi de 10-15 procente peste noapte nu era exclusa din calculele analistilor, acum tonul s-a mai temperat, iar asteptarile, desi converg spre posibile fluctuatii, sunt mult mai moderate.

     

    „Nu cred ca o depreciere de 5% ar fi posibila, nici chiar pe termen de cateva luni in cursul acestui an“, este de parere Otilia Ciotau de la Piraeus Bank. Pe de alta parte, adauga ea, sunt posibile deprecieri de 2-3% chiar si in termen de cateva saptamani, iar la finele lui 2007 raportul euro/leu ar putea ajunge in jur de 3,38 lei/ euro. Motivul aprecierii continue pentru leul romanesc sta in mare masura, potrivit lui Ciotau, in „sentimentul regional bun“. Altfel spus, investitorii ce au un apetit de risc mai ridicat cauta in tarile emergente (precum Polonia, Turcia, Africa de Sud, dar si Romania) active cu randament mai ridicat. Iar activele romanesti, in primul rand moneda nationala, raspund acestor cautari.

     

    Asa se face ca, si in conditiile in care banca centrala reduce sustinut dobanda de politica monetara (ceea ce ar trebui, teoretic, sa diminueze interesul pentru leu si sa genereze o stopare a aprecierii), cursul leului oscileaza fara vreo legatura cu deciziile BNR. Chiar ziua urmatoare deciziei luate de banca centrala a adus o apreciere usoara a leului. Explicatia o da tot Ciotau, care spune ca speculatiile nu se fac pe dobanda de politica monetara, ci pe ratele dobanzilor interbancare. Si, mai ales spre sfarsitul perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii (cand bancile imprumuta masiv bani din piata pentru a corespunde cerintelor BNR), dobanzile interbancare sunt foarte mari, „urcand in diferite momente si pe termen scurt peste 20-24%“. In aceste conditii, se intreaba Ciotau retoric, „cum sa ne miram ca se schimba euro in lei pentru a profita de asemenea dobanzi, iar leul se apreciaza?“.

     

    Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Romania, precizeaza insa ca, desi aprecierea leului e strans legata de dobanzile interbancare si mai putin de cea de politica monetara, pe termen mai lung scaderea celei de-a doua ar putea avea totusi un impact „cat de cat“ asupra cursului. In opinia ei, data fiind persistenta excesului de cerere, ar fi fost mai indicat ca banca centrala sa lase dobanda neschimbata, dar nu exclude nici alte reduceri viitoare de dobanda. Pal spune ca vede posibila „o ajustare mica a cursului pe termen scurt, in jur de 1%“, iar pentru finele lunii iunie vede un curs de 3,35 leu/euro. La sfarsitul anului raportul leu/euro ar trebui sa fie, anticipeaza Pal, de 3,37. In opinia ei, problemele politice influenteaza mai putin cursul acum, „iar daca se vor agrava, afectand si economia reala prin intarzierea reformelor, vor avea un efect negativ, dar pe termen mediu“.

     

    Si Lucian Anghel, economist-sef al BCR, este de parere ca banca centrala ar putea decide chiar in sedinta urmatoare (de la finele lunii iunie) o noua scadere a dobanzii, cu 0,25%. Pentru finele anului, el anticipeaza o dobanda de politica monetara de 6,5% si un palier pentru cursul euro/leu „undeva in intervalul 3,2-3,3“. Vor exista si fluctuatii, atrage Anghel atentia, dar fara a anticipa nici el o depreciere abrupta. Pentru palierul de sus al raportului euro/leu, economistul-sef de la BCR anticipeaza intervalul 3,4-3,45 lei/euro, dar pentru cel de jos „este extrem de greu de anticipat ceva“. Una peste alta, la nivelul intregului an, Anghel crede ca leul va continua sa creasca, „dar cu un ritm mai mic ca pana acum“. Evolutia leului va depinde intr-o mare masura de evolutiile regionale, in principal de cea a zlotului, a forintului sau a coroanei slovace; „si lira turceasca influenteaza leul, dar intr-o masura mai mica“, aminteste Anghel. Moneda nationala a simtit deja influenta lirei, chiar daca nu dramatic, la finele lunii trecute, cand a pierdut usor in fata euro tocmai din cauza unei miscari regionale generate de prabusirea lirei turcesti, pe fondul tensiunilor politice.

     

    Ceva mai radical decat colegii sai de breasla, Ionut Dumitru de la Raiffeisen nu exclude chiar si o depreciere a leului de 10%, „pentru ca in acest moment evolutia cursului e rupta de cea a economiei“. Deficitul de cont curent este, in opinia sa, o cisterna de benzina pentru care o scanteie e de ajuns sa o faca sa explodeze. „E nevoie doar de un factor declansator“, crede Dumitru, dand ca exemplu o scadere a ratingului de tara din partea agentiilor de specialitate, in cazul in care disputele politice nu se opresc si genereaza „pomeni electorale“ (cu efecte in buget). Prognoza sa pentru finele anului este „spre 3,40 lei/euro“, in conditiile in care pentru finele lui iunie vede un curs de 3,32-3,33 lei/euro. Tot el admite insa si ceea ce e aproape un truism cand e vorba despre previziuni de curs: o prognoza cat de cat realista „tine mai mult de noroc, pentru ca e mult mai probabil sa gresesti decat sa te nimeresti pe aproape“.

  • Upgrade la 3,5G

    2G, 2,5G, 2,75G si 3G. Acestea erau, pana la inceputul lunii octombrie, retelele de telefonie mobila disponibile in Romania. Insa la bagajul de cunostinte minime in ceea ce priveste telefonia mobila ar trebui sa adaugati si serviciile 3,5G care tocmai au intrat si pe piata locala. Se pregateste si 4G?Tocmai cand se gandea ca “3G”, termen utilizat excesiv pana acum, incepe sa isi piarda din noutate in mintea utilizatorilor, A. A., vicepresedintele unei companii locale care furnizeaza servicii de interconectare intre operatorii telecom din Romania, si-a dat seama ca, intr-un timp foarte scurt, conceptul 3G va fi inlocuit de 3,5G.Foarte multa vreme, reteaua de telefonie mobila de generatia a treia a reprezentat o adevarata utopie prin care serviciile de voce, date si video au putut fi integrate intr-un singur serviciu. Noua utopie reprezentata de 3,5G promite de fapt acelasi lucru, insa la viteze mult mai ridicate decat a oferit reteaua 3G.In ciuda acestui fapt, utilizatorii nu sunt optimisti in ceea ce priveste conceptul 3,5G, la fel cum s-a intamplat si cu tehnologia 3G, despre care analistii spun ca nu s-a dovedit a fi atat de populara pe cat se astepta initial. “Eu am un telefon mobil 3G de mai bine de jumatate de an, insa l-am folosit mult prea putin pentru functiile pe care le are din punctul de vedere al serviciilor 3G”, a mai spus A. A.. “Pana acum nu am facut nici o conferinta video pe telefonul meu si nici nu am vazut pe nimeni facand asta”, a explicat el.In aceste conditii, ar putea reprezenta trecerea la reteaua 3,5G un succes din punctul de vedere al operatorilor? Un argument in favoarea acestora ar putea fi faptul ca serviciile 3,5G sau HSDPA – High Speed Downlink Packet Access – sunt de patru ori mai rapide decat cele asigurate de tehnologia 3G. Altfel spus, viteza de conectare la Internet ajunge pana la 1,8 Mbps, depasind viteza de 384 kbps oferita de tehnologia 3G, iar asta inseamna, in termeni de business, o comunicare cu partenerii de afaceri mult mai rapida si mult mai eficienta.Practic, serviciile 3,5G permit un transfer de date care poate ajunge, cel putin teoretic, la 2MB/secunda. In aceste conditii, oricine poate transmite partenerilor de afaceri o prezentare video, spre exemplu, care are 100 MB si care contine diferite informatii importante despre o companie, in mai putin de un minut.Un pas inainteDaca tehnologia 3G este cunoscuta mai ales pentru serviciile cu valoare adaugata ridicata, cum este continutul oferit pe mobil – muzica, sport, divertisment si televiziune pe mobil, serviciile 3,5G se adreseaza cu precadere clientilor din mediul de business care au nevoie de servicii mai performante si de mobilitate.Deocamdata insa, avand in vedere faptul ca serviciile 3,5G au fost lansate foarte recent, nu exista informatii centralizate referitoare la clientii acestor servicii. “Este inca prematur sa estimam cine va utiliza noua tehnologie si cand o va adopta”, este de parere Daniel Weissman, country manager la TASC Strategic Consulting, companie de consultanta in industria IT.Dar de ce ar trece un utilizator de la serviciile 3G la HSDPA? “Aici este vorba de performanta”, a raspuns Liliana Solomon, CEO al Vodafone Romania, operator telecom cu afaceri de circa 740 de milioane de euro anul trecut, primul operator de servicii de telefonie mobila de pe piata care a lansat HSDPA. “Pentru performanta in afaceri, o companie sau un businessman are nevoie de o infrastructura de comunicatii de calitate, care sa-i permita accesul rapid la informatii si comunicarea facila cu oamenii cu care lucreaza in orice situatie, elemente cheie in mediul contemporan de business”, a mai spus aceasta.Piata 3,5GVodafone, pionierul 3G in Romania, a lansat in octombrie serviciile HSDPA sub numele de Vodafone Mobile Connect 3G Broadband. In termeni tehnici, HSDPA este o tehnologie care permite conectarea rapida la Internet broadband (in banda larga) si deci transferul de date la o viteza de patru ori mai mare decat cea permisa prin 3G.De asemenea, grupul britanic Vodafone este prima companie care a lansat servicii HSDPA in Europa, Romania fiind cea de-a noua divizie pe plan mondial dupa Germania, Portugalia, Italia, Spania, Marea Britanie, Africa de Sud, Noua Zeelanda si Olanda si cea de-a saptea divizie din Europa.De fapt, HSDPA marcheaza un pas inainte in dezvoltarea tehnologiei 3G. Pe langa viteza superioara, HSDPA genereaza si o crestere a capacitatii retelei printr-o mai buna alocare a resurselor.”HDSPA este o tehnologie vitala pentru asigurarea vitezei transferului de date necesara pentru operatorii care ofera servicii Mobile Triple Play – voce, video si date intr-un mediu mobil”, a explicat Angel Ruiz, presedinte si director executiv al Ericsson pentru America de Nord.Iar Orange, principalul concurent al Vodafone pe piata locala, cu afaceri estimate de peste 1 miliard de euro anul acesta, are de asemenea in plan pentru anul viitor investitii semnificative in acest segment al pietei. “Vrem sa crestem largimea de banda de transfer a datelor de pe mobil prin evolutia 3G catre HSDPA in 2007”, a spus Andra Calin, corporate & data services manager in cadrul Orange Romania. Insa Orange va intra pe piata 3,5G cu acoperire in toate orasele in care exista servicii 3G inca de la momentul lansarii, spre deosebire de Vodafone care, deocamdata, ofera HSDPA numai in Bucuresti, insa spune ca va extinde acoperirea si in alte orase mari din tara. “Orange pregateste lansarea HSDPA pentru momentul in care va fi cerere pe piata, iar miscarea va fi justificata din punct de vedere economic”, considera Daniel Weissman de la TASC Strategic Consulting. “Pana atunci, Orange va extinde pachetul de servicii bazate pe tehnologiile deja existente, precum EDGE – 2,75G sau 3G”, a adaugat el.Asii din maneca VodafoneViteza maxima garantata de Vodafone pentru serviciile 3,5G este de 1,4 Mbps, in timp ce viteza de transmitere a datelor (upload) este de 384 kbps. Primul produs disponibil, care are ca obiectiv principal utilizatorii de business, este cardul de date Vodafone Mobile Connect 3G Broadband, care asigura acces rapid la Internet si la aplicatiile companiei, cum ar fi e-mail-ul sau intranetul.Pe masura ce reteaua HSDPA se va dezvolta, aceasta va permite o viteza de conectare mai mare de pana la 3,6 Mbps, conform Vodafone.Pentru Mobile Connect 3G Broadband trebuie sa scoateti din buzunar 45 de dolari pentru dispozitivul care va conecta calculatorul la Internet si alti 35 de dolari pentru abonamentul lunar in care este inclus un trafic de date de 1GB. Exista insa si un al doilea produs 3,5G, care va fi lansat pana la sfarsitul acestui an si care se adreseaza utilizatorilor obisnuiti de telefonie mobila. Este vorba despre un modem USB care asigura accesul la Internet prin HSDPA pentru orice calculator de birou sau laptop.Pe de alta parte, operatorul de telefonie mobila a lansat o oferta si pentru companiile mici – Vodafone MultiOffice, care ofera solutii de conectare la Internet pentru o retea de PC-uri, incluzand printre altele si solutii firewall si un port Wi-Fi.Explicatia companiei pentru lansarea serviciilor 3,5G este obtinerea unui avantaj competitiv. “Pe langa faptul ca este o evolutie fireasca, am avut un avans de peste un an in introducerea serviciilor 3G si acum vom avea avans si in ceea ce priveste tehnologia HSDPA”, a explicat Liliana Solomon.Nevoia de HSDPAStudiile de piata arata ca utilizatorii, indiferent daca este vorba de companii sau de clienti individuali, vor servicii cat mai performante. Aceasta este de fapt tendinta la nivel mondial in ceea ce priveste piata de telecomunicatii si motivul pentru care Vodafone are in plan sa investeasca in continuare, atat in extinderea acoperirii 3G, cat si in dezvoltarea tehnologiei HSDPA.Insa o posibila problema o poate reprezenta numarul de clienti care adopta noile tehnologii. Pana acum, dupa mai bine de un an de la lansarea serviciilor 3G, Vodafone numara peste 230.000 de clienti care utilizeaza aceasta tehnologie, dintr-un total de aproximativ 7 milioane. Astfel, se poate ridica intrebarea cat de repede va creste numarul utilizatorilor de HSDPA, mai ales ca se poate spune ca cele doua tehnologii concureaza pe aproximativ acelasi segment de clienti.”Serviciile HSDPA se adreseaza in primul rand utilizatorilor de date, in timp ce, in sens mai larg, 3G include si servicii de voce si cele de informatie si divertisment”, a explicat Liliana Solomon. “Iar din aceasta perspectiva, cele doua tehnologii vor coexista, avand in vedere modalitatile diferite de utilizare”, a adaugat aceasta.In plus, directorul executiv al Vodafone considera ca, pe o piata extrem de dinamica, asa cum este cea a comunicatiilor mobile, unde tehnologiile avanseaza de la un an la altul, viitorul este in mod clar al tehnologiilor broadband. “Vom asista in curand la viteze de 3,6 Mbps, 7,2 Mbps si chiar 14 Mbps”, a spus Solomon. “Se vorbeste deja de viteze de 50-60 Mbps, iar pasul urmator este 4G”, a adaugat aceasta.Vine si 4GUn grup de sapte operatori de telefonie mobila din lume au incheiat recent un parteneriat pentru a putea dezvolta impreuna ceea ce ei numesc “o viziune coerenta pentru evolutia tehnologica dincolo de 3G”.Cu alte cuvinte, se lucreaza deja pentru noua generatie de servicii de telefonie mobila – 4G, definita de Uniunea Internationala de Telecomunicatii (ITU) ca fiind o tehnologie mobila care permite transferul de date cu o viteza de 100MB/secunda pentru un utilizator in miscare si de pana la un 1GB/secunda cand dispozitivul mobil este in repaus. Un telefon mobil 4G va permite descarcarea unui film de pe Internet in numai 6 sau 7 secunde, sunt de parere reprezentantii companiei Samsung. Iar descarcarea unei melodii se va face intr-un timp aproape insesizabil de catre utilizatori. Numai ca aceasta tehnologie nu va veni pe piata atat de curand pe cat ne asteptam. Lansarea in varianta comerciala a serviciilor 4G este programata pentru anul 2010. Va avea oare succes si in Romania? Ramane de vazut.Drumul pana la 4g2G. Reteaua GSM clasica, prin care este suportat traficul de voce, de SMS-uri si traficul de date CSD (canal unic de 9.600 bps)2,5G. Reteaua 2G la care se adauga un upgrade pentru transmisie de date la o viteza superioara (GPRS, HSCSD, EDGE) si care suporta traficul de MMS-uri si livestreaming2,75G. Reteaua care suporta EDGE – Enhanced Data rates for Global Evolution3G. Reteaua de generatia a treia care suporta caracteristicile retelei 2,5G si care are in plus UMTS – videotelefonie, livestreaming si transmisii de date la viteze superioare3,5G. Reteaua care suporta un transfer de date de 2MB/secunda, la o viteza de conectare la Internet de pana la 1,8 Mbps4G. O retea care nu a fost inca dezvoltata, insa conform proiectului aceasta va permite un transfer de date cu o viteza de pana la 100 MB/secunda

  • 3,4 milioane de euro la Romportmet

    Operatorul portuar Romportmet, controlat de fondul de investitii Broadhurst, a avut, anul trecut, un profit cu 13% mai mare decat in 2003. Cifra de afaceri a companiei a crescut, la randul sau, cu aproape 21%.

    PROFIT: Anul trecut, Romportmet a inregistrat un profit de 3,7 milioane de euro, cu 13,3% mai mult decat in 2003. 

    CIFRA DE AFACERI: Societatea a avut o cifra de afaceri de 9,8 milioane de euro, in 2004, in crestere cu 20,6% comparativ cu 2003.  

    DATORII: Operatorul portuar avea datorii de 800.000 de euro si creante de 12,2 milioane de euro, la finele anului trecut. 

    ACTIONARI: Fondul american de investitii Broadhurst are 78,2% din actiuni, iar Mittal Steel Galati, 11,5%.  Alti actionari mai detin 10,3% din Romportmet.