Tag: 2026

  • COVER STORY. Ameninţări ale vieţii pe fast-forward

    Ce îl face pe un om fericit? Indiferent de statutul social, de vârstă, cele mai importante sunt relaţiile interumane. Dar sunt tendinţe sociale, asemeni unor plăci tectonice, care vor genera tensiuni. În rândul tinerilor diferenţele de mentalitate se adâncesc. Oamenii se înstrăinează tot mai mult, relaţionează tot mai puţin. Ne adâncim tot mai mult în folosirea mediului digital. Toate acestea sunt tensiuni care pot schimba cursul societăţii aşa cum o ştim acum, dar, deopotrivă, aceste provocări pot deveni oportunităţi pentru comunităţi, cât şi pentru branduri, companii private sau instituţii de stat care doresc să se implice în medierea unui dialog şi în apropierea crevaselor ce se formează.

  • COVER STORY. Ce (îşi) promit liderii din businessul românesc. Rezoluţii care pot schimba direcţia lui 2026

    Ideea de a scrie rezoluţii la început de an vine dintr-o nevoie veche, aceea de a pune ordine în incertitudine şi de a trasa câteva speranţe. În business, rezoluţiile la început de 2026 arată, mai degrabă, ca un exerciţiu de realism. Viitorul nu se mai proiectează clar, iar planificarea presupune prudenţă, flexibilitate şi capacitate de adaptare. Iar cuvântul cheie al anului ce urmează pare să fie „consolidare”, potrivit liderilor de companii intervievaţi de noi.

  • Ce (îşi) promit liderii din businessul românesc. Rezoluţii care pot schimba direcţia lui 2026 (I)

    Ideea de a scrie rezoluţii la început de an vine dintr-o nevoie veche, aceea de a pune ordine în incertitudine şi de a trasa câteva speranţe. În business, rezoluţiile la început de 2026 arată, mai degrabă, ca un exerciţiu de realism. Viitorul nu se mai proiectează clar, iar planificarea presupune prudenţă, flexibilitate şi capacitate de adaptare. Iar cuvântul cheie al anului ce urmează pare să fie „consolidare”, potrivit liderilor de companii intervievaţi de noi.

     

    La început de 2026, liderii din businessul românesc vorbesc mai puţin despre „a cuceri” şi mai mult despre „a consolida”. Din agricultură până în sănătate, din tehnologie şi real estate până în banking, avocatură sau comunicare, direcţiile sunt diferite, dar tonul pare să indice faptul că creşterea nu mai este un scop în sine, ci rezultatul unor alegeri calculate. În sectoare productive, rezoluţiile se leagă de investiţii pe termen lung. Cercetarea, inovarea şi validarea practică devin priorităţi, nu doar diferenţiatori de marketing. Accentul cade pe dezvoltarea de soluţii testate, pe capacitatea de a livra rezultate măsurabile şi pe consolidarea pieţelor unde businessurile sunt deja prezente. Mai degrabă decât o expansiune agresivă, liderii vorbesc despre adâncirea poziţiei existente, despre parteneriate locale solide şi despre pieţe externe care pot deveni motoare stabile de creştere în următorii ani. În industriile cu expunere la capital, 2026 este privit ca un an al disciplinei. Investiţiile continuă, dar sunt atent calibrate. Execuţia predictibilă, responsabilitatea faţă de investitori şi guvernanţa devin teme recurente. Piaţa de capital este văzută mai degrabă ca un instrument de stabilitate decât ca o sursă de accelerare rapidă, iar deciziile sunt filtrate printr-o întrebare simplă: contribuie această mişcare la valoare durabilă? Tehnologia rămâne prezentă în aproape toate rezoluţiile, dar cu o schimbare de nuanţă. Inteligenţa artificială, digitalizarea şi automatizarea nu mai sunt obiective în sine, ci instrumente pragmatice. Liderii vorbesc despre AI folosit acolo unde chiar aduce claritate, viteză şi acurateţe. Investiţiile în infrastructură, AI, date medicale sau testare avansată sunt privite ca fundaţie pentru medicina viitorului, nu ca simple upgrade-uri tehnologice. În acelaşi timp, contextul economic dificil temperează ritmul, iar disciplina financiară devine esenţială pentru a susţine o creştere sustenabilă. Accentul se mută de la volum la calitate, de la expansiune rapidă la consolidarea performanţelor deja obţinute. În real estate, logistică şi infrastructură, 2026 este descris ca un an de „aşezare”. După perioade de dezvoltare accelerată, rezoluţiile vorbesc despre finalizarea proiectelor începute, eficientizarea operaţiunilor, optimizarea costurilor şi investiţii punctuale în zone-cheie. Se caută rezilienţa, în procese care funcţionează şi sub presiune, infrastructuri care consumă mai puţin şi produc mai mult, modele operaţionale capabile să absoarbă volatilitatea. Poate cea mai interesantă schimbare este apariţia rezoluţiilor personale în discursul de business. Tot mai mulţi lideri vorbesc despre echilibru, claritate, ritm şi sănătate. Despre nevoia de a încetini după ani de expansiune, de a filtra zgomotul şi de a lua decizii cu bătaie lungă. Nu ca retragere, ci ca formă de maturitate. Dincolo de boardroom, aceste rezoluţii spun aceeaşi poveste: 2026 nu este despre promisiuni spectaculoase, ci despre execuţie, disciplină şi construcţii care rezistă în timp. Iată ce îşi propun liderii de business din România pentru anul care începe:   

    *Directorii generali şi/sau fondatorii companiilor citaţi în acest material au răspuns la invitaţia de a comunica trei obiective pentru 2026 – personale şi/sau profesionale, care i-au ghidat sau îi vor ghida în noul an.

     

     

    Vlad Popescu, Preşedinte CA, Norofert

    „În 2026, Norofert îşi continuă strategia de dezvoltare
    printr-un accent clar pe cercetare şi inovare. Vom investi constant în dezvoltarea şi lansarea de soluţii biotehnologice noi, cu rezultate validate în câmp şi beneficii directe pentru fermieri. Cercetarea rămâne baza pe care construim diferenţierea şi creşterea pe termen lung.

    În paralel, ne concentrăm pe consolidarea pieţelor externe unde suntem deja prezenţi. SUA şi Brazilia sunt prioritare, iar obiectivul este extinderea capacităţii comerciale şi creşterea vânzărilor prin parteneriate locale solide. Nu urmărim intrarea pe pieţe noi, ci dezvoltarea celor existente, cu ţinta ca pieţele externe să ajungă să genereze până la 40% din cifra de afaceri a grupului în următorii ani.

    Norofert urmăreşte o creştere sustenabilă şi utilizarea pieţei de capital ca instrument de stabilitate şi dezvoltare. Prin aceste direcţii, Norofert urmăreşte să îşi consolideze poziţia şi să devină un reper al inovaţiei româneşti în agricultura internaţională.”

     

     

    Irina Ciocan Stănescu, CEO, Graffiti Plus

    „Când am decis listarea la Bursa de Valori Bucureşti, pe piaţa AeRo, ne-am asumat un obiectiv ambiţios: să deschidem piaţa de capital către o industrie nouă, cea de comunicare şi PR. Este o premieră în România şi, în acelaşi timp, un demers susţinut prin finanţare PNRR, printr-un apel dedicat, aflat la început de drum. Practic, construim un model de bună practică din ambele perspective, iar procesul pe care îl parcurgem va influenţa atât evoluţia Graffiti Plus, cât şi parcursul companiilor care vor alege să urmeze această direcţie. După 25 de ani pe piaţa locală, ani cu performanţă financiară sustenabilă şi afaceri de 10 milioane de euro, vrem să scriem viitorul Graffiti Plus din perioada 2026–2028 sub semnul creşterii accelerate. De ce acum? Pentru că suntem într-un punct de stabilitate şi maturitate de business care ne permite acest demers strategic. În acelaşi timp, evoluţia tehnologică se suprapune perfect etapei noastre de evoluţie. Suntem o agenţie poziţionată strategic pentru a capitaliza în zonele digitale, influencer marketing şi sponsorship şi putem oferi investitorilor acces la o platformă scalabilă, pregătită pentru captarea valorii. De aceea, ne propunem ca în următorii ani să integrăm transformarea AI şi să scalăm trei zone: pharma & healthcare, sports & sponsorship şi data-driven influencer marketing.

    Din perspectiva leadershipului, liderii de astăzi se confruntă cu un paradox decizional: audienţele şi contextul de piaţă cer reacţii imediate, în timp ce complexitatea creşte exponenţial, iar accesul la date acţionabile, în timp real, rămâne o provocare. Această realitate impune o realiniere strategică.

    Viziunea noastră este validarea modelului Advisory-First ca esenţă a valorii în noua economie a vitezei. Viitorul consultanţilor este centrat pe pregătirea accelerată în AI, nu doar pentru a genera soluţii, ci pentru a furniza perspective analitice, cadrul strategic robust şi agilitatea operaţională necesară companiilor.”

     

     

    Peter de Boer, CEO, DN AGRAR Group

    „Din punct de vedere profesional, 2026 este despre transpunerea strategiei în performanţă măsurabilă. Prioritatea este livrarea etapelor-cheie din programul de investiţii asumat, cu disciplină financiară, execuţie predictibilă şi responsabilitate faţă de investitori.

    Al doilea obiectiv este consolidarea organizaţiei pentru scalare şi credibilitate. Pe măsură ce DN AGRAR intră într-o fază de creştere mai intensivă din perspectiva capitalului, leadershipul solid, guvernanţa şi procesele decizionale devin esenţiale pentru menţinerea încrederii pieţei.

    La nivel personal, 2026 este despre echilibrarea ambiţiei cu disciplina. Accentul este pus pe claritate strategică, decizii pe termen lung în interesul acţionarilor şi asigurarea faptului că ritmul de creştere se traduce constant în creare de valoare durabilă.”

     

    Dragoş Pavăl, preşedinte şi fondator, Dedeman

    „Pentru noi, 2026 este un an în care vom continua să creştem în mod responsabil, cu aceeaşi combinaţie între rigoare, muncă şi curaj care a stat mereu la baza evoluţiei noastre.

    Obiectivele noastre pentru 2026 sunt finalizarea şi extinderea proiectelor majore deja demarate, cu accent pe investiţii care aduc valoare reală comunităţilor, accelerarea digitalizării prin integrarea tehnologiei în procese care pot îmbunătăţi experienţa clienţilor şi optimizarea continuă a operaţiunilor, astfel încât să susţinem un ritm de creştere sănătos şi sustenabil, adaptat evoluţiilor din piaţă.”

     

    Horaţiu Didea, Managing Partner, Workspace Studio

    „În 2026, ergonomia, wellbeingul şi calitatea nu mai sunt zone de diferenţiere, ci standarde. Rezoluţia noastră este să rafinăm şi mai mult mixul de produse şi servicii, astfel încât fiecare proiect să livreze cea mai înaltă calitate posibilă în bugetul dat şi un echilibru real între confort, funcţionalitate şi durabilitate. Un obiectiv central este dezvoltarea echipei, cu accent pe competenţe şi pe consolidarea middle managementului. Investim în oameni nu doar ca specialişti, ci ca lideri de proiect, capabili să menţină standardele de calitate în execuţie.

    Pentru 2026, obiectivul rămâne consolidarea poziţionării Workspace Studio ca reper de excelenţă în amenajări strategice de birouri, prin consistenţă în livrare, disciplină operaţională şi valoare pe termen lung.”

     

    Claudiu Ştefan, CEO, Diversinst

    „Pentru 2026, ne propunem consolidarea poziţiei Diversinst şi finalizarea proiectelor câştigate, cu obiectivul de a avansa, pe termen mediu, către top 5 companii de profil la nivel naţional. Activitatea de proiectare şi execuţie a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale rămâne principalul motor de creştere, urmată de consolidarea prezenţei în sectoare complementare, precum reţelele de apă şi canalizare şi irigaţiile.

    Operaţional, vom dezvolta biroul din Constanţa pentru a putea susţine proiectele câştigate în regiune. O altă direcţie strategică este segmentul de concesiune şi operare a reţelelor de distribuţie de gaze naturale, segment pe care am intrat anul acesta şi în care probabil vom începe operarea în 2026.

    În paralel, urmărim dezvoltarea organică, prin participarea la licitaţii publice şi private.”

     

    Alin Petenciuc, director general, Caress Society

    „Pentru 2026, Caress Society are trei direcţii strategice care vor ghida dezvoltarea companiei. Prima direcţie vizează extinderea şi diversificarea portofoliului, inclusiv dezvoltarea şi pregătirea lansării unui brand propriu de produse cosmetice, care va fi produs în fabrica a cărei inaugurare este planificată în 2027.

    A doua direcţie este extinderea geografică, prin consolidarea poziţiei pe piaţa locală şi iniţierea demersurilor de internaţionalizare a afacerii. Al treilea pilon îl reprezintă accelerarea digitalizării şi eficientizarea proceselor interne, alături de creşterea vânzărilor online, prin platformele proprii de e-commerce, caress.ro şi aivi.ro, precum şi prin marketplace-uri consacrate, susţinute de campanii integrate de marketing şi PR.”

     

     

    Daniel Nazarian, CEO, FIRST

    „În 2026, obiectivul FIRST este să devină un reper de încredere pentru piaţa imobiliară din România, sinonim cu transparenţa, acurateţea datelor şi integritatea informaţiei. Ne propunem ca utilizatorii să asocieze FIRST cu un standard clar de calitate: anunţuri reale, informaţii verificabile şi un cadru corect de luare a deciziilor, indiferent dacă vorbim despre cumpărare sau închiriere. Această abordare presupune şi susţinerea unui acces direct la piaţă, în care persoanele fizice pot vinde sau închiria fără presiunea unor comisioane de agenţie, într-un proces clar şi predictibil.

    Dincolo de listări, FIRST urmăreşte să evolueze într-o platformă care oferă soluţii complete pentru întregul proces imobiliar. În 2026, ne concentrăm pe consolidarea unui ecosistem end-to-end, care conectează căutarea unei proprietăţi cu finanţarea, dezvoltatorii şi partenerii relevanţi, reducând semnificativ timpul, incertitudinea şi fricţiunea din procesul de decizie.

    Un obiectiv esenţial pentru FIRST este contribuţia activă la maturizarea pieţei imobiliare, atât local, cât şi pe termen mediu, în alte pieţe europene. Ne dorim ca primul contact al utilizatorului cu o proprietate online să includă, în mod implicit, informaţii coerente, verificabile şi comparabile, care să susţină o piaţă mai educată, mai predictibilă şi mai sănătoasă.”

     

    Ştefan Pârvu, Managing Partner, eVantage Soft

    „Pentru 2026, obiectivul nostru principal este să valorificăm la maximum modelul construit în ultimii ani, accelerând dezvoltarea Centrelor de Excelenţă, cu specializări clare şi capacitate de scalare.

    Al doilea obiectiv este creşterea prin valoare adăugată: dezvoltarea de noi linii de afaceri, soluţii proprii şi proprietate intelectuală, precum şi consolidarea parteneriatelor tehnologice strategice.

    Rămâne esenţială investiţia în oameni – formarea liderilor, colaborarea cu mediul academic şi construirea unei culturi care susţine învăţarea continuă, responsabilitatea şi performanţa pe termen lung.”

     

    Radu Nemeş, Managing Partner, ONV Law

    „Un obiectiv pentru 2026 este concentrarea fermă pe acele domenii în care ONV Law este cu adevărat relevantă. Suntem recunoscuţi în piaţă pentru expertiza în proiecte de infrastructură şi achiziţii publice. De asemenea, suntem din ce în ce mai solicitaţi de către companii internaţionale care deschid operaţiuni în România sau pentru diferite tranzacţii locale sau transfrontaliere.

    Este esenţială dezvoltarea echipei, nu doar creşterea ei. Asta presupune timp investit în mentorat şi trasee de evoluţie clare, care să ducă la o echipă stabilă şi motivată.

    În 2026, vom continua să investim în transformarea digitală a operaţiunilor interne, consolidând soluţiile existente, optimizând continuu procesele de lucru şi dezvoltând o infrastructură digitală integrată, adaptată nevoilor viitoare ale firmei. Consolidarea disciplinei operaţionale rămâne baza pentru o creştere controlată.”

     

    Daniela Maior şi Daniela Aldescu, fondatoare şi partenere, VERTIK

    „Pentru 2026, obiectivul principal este să consolidăm VERTIK ca partener strategic pentru companii aflate în etape diferite de dezvoltare, de la companii antreprenoriale la companii listate, într-un context în care accesul la capital presupune tot mai multă disciplină, guvernanţă şi claritate strategică.

    În acelaşi timp, 2026 este despre extindere dincolo de graniţe. Continuăm să dezvoltăm conexiunile regionale şi să transformăm dialogul dintre companii, investitori şi instituţii într-un ecosistem funcţional la nivelul Europei Centrale şi de Est, pornind de la experienţa validată a Financing & IPO Summit.

    În paralel, rămâne esenţială investiţia în oameni, cunoaştere şi inovaţie, pentru a integra finanţarea, sustenabilitatea şi strategia într-o abordare coerentă de creştere.”

     

    Virgil Şoncutean, CEO, Allianz-Ţiriac Asigurări

    „În 2026, ne concentrăm pe câteva direcţii esenţiale care credem că pot redefini rolul asigurărilor în viaţa oamenilor. Prima este dezvoltarea accelerată a segmentului de asigurări de viaţă, ca principal motor de creştere, cu potenţialul de a depăşi, în următorii ani, businessul de RCA, pe măsură ce românii vor fi tot mai preocupaţi să-şi asigure stabilitatea şi siguranţa financiară pe termen lung.

    O prioritate importantă pentru 2026 este intensificarea iniţiativelor de educaţie financiară în asigurări de la vârste cât mai mici, cum este cartea de poveşti «Filip şi secretul de Dincolo», lansată în 2025, pentru a ajuta familiile să deschidă conversaţii despre protecţie pentru viitor.

    Nu în ultimul rând, în 2026 vom continua să ne creştem impactul în societate, prin investiţii în cauze sociale relevante şi în programe cu efect pe termen lung, cu ambiţia de a contribui la o cultură a responsabilităţii şi solidarităţii în România.”

     

    Teodora Rădulescu, CEO, Bookster

    „Pentru 2026 ne propunem trei obiective care aliniază direcţiile strategice ale grupului Bookster cu modul în care evoluează industria. Primul obiectiv este să ducem extinderea internaţională într-un punct de stabilitate, prin maturizarea operaţiunilor din Ungaria şi pregătirea intrării în noi pieţe, pe baza unor procese solide şi a unei infrastructuri care poate susţine scalarea.

    Al doilea obiectiv ţine de tehnologie, unde vrem să accelerăm investiţiile în automatizare şi personalizare, astfel încât experienţa utilizatorilor să devină şi mai adaptată modului în care oamenii citesc astăzi.

    Cel de-al treilea obiectiv vizează amplificarea rolului nostru cultural şi educaţional prin Booksprint şi Bookster în Şcoli, două direcţii care pot răspunde nevoii tot mai mari de resurse accesibile şi relevante pentru generaţiile următoare.”

     

    Mihai Marcu, preşedinte şi CEO, Grupul MedLife

    „Vom continua să accelerăm folosirea inteligenţei artificiale în imagistică, laborator şi managementul datelor medicale. Nu este vorba doar de tehnologie «de laborator», ci de un instrument care ajută medicii să ia decizii mai rapide şi mai corecte, să interpreteze mai bine rezultatele şi să reducă riscul de erori. Aceste investiţii nu sunt costuri de moment, ci baza infrastructurii medicinei viitorului, care va face diagnosticul mai precis, intervenţiile mai eficiente şi va transforma modul în care ne raportăm la datele medicale.

    Genomica şi testarea genetică nu mai trebuie să fie doar pentru segmentul premium. Ne propunem să le facem accesibile tuturor celor care vor să prevină problemele de sănătate, să îşi înţeleagă riscurile şi să primească recomandări personalizate.

    Contextul economic rămâne dificil: consumul este mai redus, presiunea fiscală este ridicată, iar mediul privat continuă să suporte cea mai mare parte a ajustărilor. Pe acest fond, sectorul medical privat începe anul cu un ritm de creştere uşor frânat. În acest mediu, MedLife îşi menţine disciplina financiară. Ne propunem să consolidăm performanţele deja obţinute şi anticipăm reluarea unei creşteri sustenabile şi constante, bazată pe investiţii inteligente şi pe orientarea către pacient.”

     

    Philipp Gamauf, CFO, ING Bank România

    „Ridicarea constantă a standardelor experienţei oferite clienţilor rămâne o prioritate centrală. Ne concentrăm pe anticiparea nevoilor lor şi pe livrarea de soluţii simple, sigure şi relevante, care consolidează încrederea şi diferenţiază banca pe termen lung. Ne dorim ca aceste soluţii să fie nu doar utile, ci şi capabile să surprindă plăcut, prin simplitate şi claritate.

    Transformarea acestei ambiţii în rezultate concrete ţine de viteză şi disciplină în execuţie. Vom continua să accelerăm lansarea de produse, să scurtăm ciclurile de dezvoltare şi să construim modele de interacţiune care permit inovaţiei să ajungă rapid şi coerent la clienţi. Accentul va fi pe livrare constantă şi impact măsurabil.

    Sustenabilitatea rămâne un obiectiv care nu se schimbă. Vom continua să investim în comunităţile din România, să susţinem educaţia financiară şi proiecte cu impact pozitiv asupra mediului. Suntem convinşi că performanţa financiară solidă şi responsabilitatea faţă de societate se consolidează reciproc şi reprezintă împreună fundaţia unei creşteri durabile.”

  • Ce (îşi) promit liderii din businessul românesc. Rezoluţii care pot schimba direcţia lui 2026 (II)

    Ideea de a scrie rezoluţii la început de an vine dintr-o nevoie veche, aceea de a pune ordine în incertitudine şi de a trasa câteva speranţe. În business, rezoluţiile la început de 2026 arată, mai degrabă, ca un exerciţiu de realism. Viitorul nu se mai proiectează clar, iar planificarea presupune prudenţă, flexibilitate şi capacitate de adaptare. Iar cuvântul cheie al anului ce urmează pare să fie „consolidare”, potrivit liderilor de companii intervievaţi de noi.

     

    La început de 2026, liderii din businessul românesc vorbesc mai puţin despre „a cuceri” şi mai mult despre „a consolida”. Din agricultură până în sănătate, din tehnologie şi real estate până în banking, avocatură sau comunicare, direcţiile sunt diferite, dar tonul pare să indice faptul că creşterea nu mai este un scop în sine, ci rezultatul unor alegeri calculate. În sectoare productive, rezoluţiile se leagă de investiţii pe termen lung. Cercetarea, inovarea şi validarea practică devin priorităţi, nu doar diferenţiatori de marketing. Accentul cade pe dezvoltarea de soluţii testate, pe capacitatea de a livra rezultate măsurabile şi pe consolidarea pieţelor unde businessurile sunt deja prezente. Mai degrabă decât o expansiune agresivă, liderii vorbesc despre adâncirea poziţiei existente, despre parteneriate locale solide şi despre pieţe externe care pot deveni motoare stabile de creştere în următorii ani. În industriile cu expunere la capital, 2026 este privit ca un an al disciplinei. Investiţiile continuă, dar sunt atent calibrate. Execuţia predictibilă, responsabilitatea faţă de investitori şi guvernanţa devin teme recurente. Piaţa de capital este văzută mai degrabă ca un instrument de stabilitate decât ca o sursă de accelerare rapidă, iar deciziile sunt filtrate printr-o întrebare simplă: contribuie această mişcare la valoare durabilă? Tehnologia rămâne prezentă în aproape toate rezoluţiile, dar cu o schimbare de nuanţă. Inteligenţa artificială, digitalizarea şi automatizarea nu mai sunt obiective în sine, ci instrumente pragmatice. Liderii vorbesc despre AI folosit acolo unde chiar aduce claritate, viteză şi acurateţe. Investiţiile în infrastructură, AI, date medicale sau testare avansată sunt privite ca fundaţie pentru medicina viitorului, nu ca simple upgrade-uri tehnologice. În acelaşi timp, contextul economic dificil temperează ritmul, iar disciplina financiară devine esenţială pentru a susţine o creştere sustenabilă. Accentul se mută de la volum la calitate, de la expansiune rapidă la consolidarea performanţelor deja obţinute. În real estate, logistică şi infrastructură, 2026 este descris ca un an de „aşezare”. După perioade de dezvoltare accelerată, rezoluţiile vorbesc despre finalizarea proiectelor începute, eficientizarea operaţiunilor, optimizarea costurilor şi investiţii punctuale în zone-cheie. Se caută rezilienţa, în procese care funcţionează şi sub presiune, infrastructuri care consumă mai puţin şi produc mai mult, modele operaţionale capabile să absoarbă volatilitatea. Poate cea mai interesantă schimbare este apariţia rezoluţiilor personale în discursul de business. Tot mai mulţi lideri vorbesc despre echilibru, claritate, ritm şi sănătate. Despre nevoia de a încetini după ani de expansiune, de a filtra zgomotul şi de a lua decizii cu bătaie lungă. Nu ca retragere, ci ca formă de maturitate. Dincolo de boardroom, aceste rezoluţii spun aceeaşi poveste: 2026 nu este despre promisiuni spectaculoase, ci despre execuţie, disciplină şi construcţii care rezistă în timp. Iată ce îşi propun liderii de business din România pentru anul care începe:   

    *Directorii generali şi/sau fondatorii companiilor citaţi în acest material au răspuns la invitaţia de a comunica trei obiective pentru 2026 – personale şi/sau profesionale, care i-au ghidat sau îi vor ghida în noul an.

     

    Sever Savanciuc, CEO, Lowe Group

    „Ne uităm înainte cu gândul la creştere, chiar dacă piaţa va fi în dificultate. În 2026, ne aşteptăm ca investiţiile şi deciziile luate în 2025 să se vadă în relaţii mai puternice cu clienţii. Lucrăm cu parteneri care vor să îşi crească activităţile de comunicare alături de noi şi care rămân implicaţi pe termen lung.

    Ne propunem să câştigăm cotă de piaţă într-un an în care multe agenţii vor încerca doar să nu scadă. Ne dorim o digitalizare cu sens, nu „de vitrină”. Vrem să folosim tehnologia acolo unde chiar ne ajută, să lucrăm mai bine, mai repede şi mai clar. Nu ne interesează să urmăm un trend doar de dragul de a fi „digitali”.

    Ne dorim procese mai simple, decizii bazate pe informaţii bune şi mai mult timp pentru lucrurile care contează cu adevărat: strategie, idei şi relaţia cu oamenii. În acelaşi timp, credem în investiţia consecventă în oameni. Vrem să punem şi mai mult accent pe învăţare continuă, pe abilităţi digitale şi pe feedback sincer, în ambele sensuri.”

     

     

    Fady Chreih, CEO, Regina Maria

    „La Regina Maria, privim dincolo de anul 2026, iar direcţiile în care investim astăzi susţin o transformare mai amplă, pe care ne-o propunem pentru orizontul anului 2030. Dublarea dimensiunii businessului şi depăşirea pragului de un miliard de euro rămân reperele majore după care ne ghidăm în construirea unui sistem de sănătate mai flexibil, mai competitiv şi adaptat unei populaţii diverse şi numeroase.

    Creşterea dincolo de graniţe şi explorarea oportunităţilor în pieţele din regiune reprezintă o altă ancoră importantă pentru următorii ani. Pe plan personal, rezoluţiile sunt tot cu bătaie lungă.

    Îmi doresc să fiu martor, în 2026 şi în anii care vor urma, la un acces tot mai bun la servicii medicale de calitate, care pun în centru grija pentru pacient, precum şi la o claritate a costurilor, cu impact pozitiv asupra comunităţilor din care facem cu toţii parte.”

     

    Irinel Gheorghe, CEO, SIPEX

    „Strategia SIPEX este concentrată în jurul a trei direcţii care vor consolida poziţia SIPEX în topul distribuitorilor de materiale de construcţii.

    Ne propunem extinderea portofoliului de produse prin parteneriate noi, dezvoltarea infrastructurii logistice în zonele neacoperite şi avansarea proiectului privind fabrica de materiale de construcţii din Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.

    Suntem încrezători în potenţialul acestei investiţii, însă vom menţine un ritm prudent de implementare, în funcţie de impactul măsurilor economice şi fiscale care vor fi anunţate.”

     

    Bogdan Badea, CEO, eJobs

    „Principalul obiectiv pe care îl avem este să ne consolidăm ecosistemul complet de recrutare, care, în acest moment, pe lângă eJobs, include şi iajob.ro, platforma de recrutare dedicată candidaţilor care nu au studii superioare, precum şi Skilld, agenţia de recrutare rapidă cu expertiză pe segmentul de specialişti şi manageri.”

     

    Silvia Sticlea, Country Manager, Nestlé România

    „2026 va fi un an aniversar pentru Nestlé România, sărbătorind 30 de ani de când mărcile şi produsele noastre se află în inimile şi casele românilor. De 30 de ani suntem alături de consumatori în fiecare moment al zilei şi în diverse etape ale vieţii. Ne dorim să rămânem în topul preferinţelor consumatorilor pentru mult timp de acum înainte. Vom continua să îi delectăm cu produse de calitate şi inovatoare, să contribuim cu proiecte şi programe puse în slujba comunităţii şi să ne aducem aportul la dezvoltarea societăţii româneşti, ca o forţă a binelui.”

     

    Marius Pandel, CEO, AnimaWings

    „Pentru 2026, ne propunem extinderea reţelei de rute şi conectarea României cu destinaţii-cheie turistice şi de business. Vom continua investiţiile în flotă modernă, cu accent pe aeronave eficiente şi mai prietenoase cu mediul.

    Un alt obiectiv este creşterea calităţii serviciilor, prin proceduri simple, confort mai bun, punctualitate şi o ofertă la bord adaptată aşteptărilor pasagerilor, fără costuri ascunse.”

     

    Mădălin Mihailovici, CEO, Veolia România

    „2026 va fi un an de consolidare, de aşezare a businessului după doi ani foarte dinamici. Ne vom continua angajamentele asumate faţă de comunitate, prin investiţii în infrastructura esenţială, cu un accent clar pe eficientizare, digitalizare şi energie produsă local.

    Un obiectiv central este integrarea expertizei General Me. El Electric în proiecte ample de producţie locală de energie, soluţii de stocare şi tehnologii cu aplicabilitate directă în industriile şi oraşele din România. Implementăm soluţii energetice avansate, care combină resursele regenerabile cu sisteme de control, monitorizare şi optimizare în timp real.

    Miza este clară: infrastructuri care consumă mai puţin, produc mai mult local şi funcţionează integrat. Astfel, ne consolidăm rolul de partener strategic pentru municipalităţi, dar şi pentru clienţi comerciali şi industriali, şi accelerăm tranziţia către un model urban sustenabil.”

     

    Belgin Bactali, CEO, Cargus

    „În 2026, ne dorim să consolidăm un model logistic modern, construit pe proximitate, eficienţă şi tehnologie. Primul obiectiv este accelerarea digitalizării, astfel încât experienţa clienţilor – de la plasarea comenzii la livrare – să fie cât mai intuitivă, rapidă şi transparentă.

    Al doilea obiectiv este extinderea accelerată a reţelei out-of-home, prin parteneriate strategice care să asigure accesibilitate în orice punct al ţării. Un al treilea obiectiv este întărirea culturii organizaţionale orientate spre agilitate, cu echipe capabile să reacţioneze rapid la schimbare şi să transforme contextul volatil într-un avantaj competitiv.

    În plus, ne propunem să continuăm optimizarea rutelor şi infrastructurii logistice, pentru a menţine timpi de livrare competitivi chiar şi în perioade de presiune ridicată. În esenţă, 2026 este anul în care ne consolidăm rezilienţa operaţională pentru a putea oferi o experienţă stabilă şi predictibilă clienţilor, indiferent de evoluţiile economice sau geopolitice.”

     

    Laurenţiu Lazăr, Managing Partner, Colliers România

    „Obiectivele Colliers pentru 2026 se conturează în jurul unor direcţii esenţiale pentru evoluţia noastră pe termen lung. Ne propunem să continuăm dezvoltarea echipei şi a culturii organizaţionale, pentru a consolida un mediu agil, adaptabil şi orientat spre performanţă.

    Vom investi în aprofundarea relaţiilor cu clienţii şi partenerii noştri, cu dorinţa ca fiecare colaborare să fie durabilă şi cu impact real asupra proiectelor pe care le construim împreună. Un alt pilon important îl reprezintă optimizarea şi diversificarea serviciilor, în concordanţă cu direcţiile pieţei şi cu nevoia tot mai prezentă de eficienţă.

    Integrarea inteligenţei artificiale în activitatea de zi cu zi va juca un rol-cheie, ajutându-ne să îmbunătăţim calitatea proceselor interne, să câştigăm viteză şi să rămânem relevanţi într-un context profesional tot mai dinamic. La nivel personal, îmi doresc să îmi prioritizez sănătatea şi familia şi să reiau activitatea sportivă, transformând-o într-un obicei constant.”

     

    Mihai Stănescu, fondator RoCoach

    „Pentru 2026 am în vedere trei direcţii importante, atât pentru mine, cât şi pentru RoCoach. Prima este să dezvolt şi mai mult utilizarea ORQ în companiile mari, astfel încât liderii să poată înţelege mai bine momentele de tranziţie şi să ia decizii mai sigure în perioade instabile.

    A doua direcţie este crearea unor cadre de lucru mai clare pentru echipele de top management, astfel încât acestea să poată reacţiona mai rapid, cu mai puţină fricţiune şi cu o orientare mai puternică spre obiectivele reale ale organizaţiei.

    Al treilea obiectiv este unul personal: să simplific modul în care lucrăm cu liderii şi cu echipele lor. Mai puţin zgomot, mai multă claritate. Mai puţină reacţie impulsivă, mai mult discernământ.”

     

    Francisc Peli, Managing Partner, PeliPartners

    „Primul obiectiv rămâne consolidarea şi creşterea cotei de piaţă în ariile de practică în care suntem deja puternic prezenţi. Într-un context economic incert, diferenţierea nu poate veni decât din calitatea serviciilor oferite, care reflectă experienţa echipei, capacitatea de a livra rapid şi riguros şi expertiza în gestionarea unor proiecte complexe.

    Al doilea obiectiv vizează menţinerea unui standard ridicat de excelenţă profesională într-o piaţă extrem de competitivă.

    Al treilea obiectiv este consolidarea unei viziuni pe termen lung, bazată pe parteneriate durabile cu clienţii şi pe un comportament profesional care reflectă această perspectivă zi de zi.”

     

    Ionel Purice, CEO, Genesis Property

    „În 2026, ne propunem să aprofundăm direcţiile strategice care au susţinut evoluţia Genesis Property în ultimii ani. Primul obiectiv este finalizarea şi extinderea facilităţilor YUNITY Park, pentru a întări rolul campusului ca ecosistem integrat de lucru şi wellbeing.

    Al doilea obiectiv este creşterea valorii oferite chiriaşilor prin servicii personalizate, comunităţi active şi o experienţă operaţională fluidă. Al treilea obiectiv este consolidarea performanţei ESG, prin accelerarea investiţiilor în energie regenerabilă, eficienţă operaţională şi raportare transparentă.

    În paralel, ne dorim să continuăm să cultivăm o cultură internă orientată spre inovaţie, agilitate şi ospitalitate, care să ne susţină în a anticipa schimbările din industrie şi a rămâne un reper pentru calitatea experienţei la birou.”

     

    Cosmin Vladimirescu, General Manager, Mastercard România şi Croaţia

    „Într-un context economic şi social aflat în continuă schimbare, 2026 este pentru mine şi pentru Mastercard un an al responsabilităţii. Rezoluţiile pe care ni le asumăm reflectă dorinţa de a contribui la o Românie mai digitală, mai sigură şi mai sustenabilă.

    Prima rezoluţie este să continuăm să fim un arhitect al digitalizării în România, prin extinderea soluţiilor de plată digitale şi prin parteneriate cu autorităţile şi mediul privat. A doua rezoluţie este să accelerăm implementarea soluţiilor de identitate digitală, inclusiv digital identity wallets, care vor permite acces rapid şi sigur la servicii financiare, guvernamentale şi comerciale.

    A treia rezoluţie este să sprijinim tranziţia către consum sustenabil, prin plăţi care facilitează modele circulare, de la programe de returnare şi reutilizare până la microtranzacţii pentru produse refolosibile.”

  • COVER STORY. Previziuni 2026. Cum va fi în 2026? 21 de păreri ale liderilor din business

    2026 începe cu motoarele pornite, dar cu piciorul foarte aproape de frână. Businessul românesc intră într-un nou capitol, marcat de accelerare, prudenţă, optimism foarte calculat. Contextul macroeconomic se menţine volatil, AI nu mai este un „nice to have” – ci parte din munca de zi cu zi, unele investiţii pot fi amânate, dar nu abandonate. Ce ne-a învăţat 2025 şi cum se transferă lecţiile sale în deciziile din acest an? Ce va fi pe piaţa muncii? Vom vedea un nou unicorn românesc? Va fi economia mai stabilă? Cât se va tempera inflaţia? Cine creşte, cine aşteaptă şi cine rescrie regulile jocului?

  • Tanczos Barna: Guvernul a început pregătirea bugetului pentru 2026. Pornim de pe baze mai solide

    Tanczos Barna a precizat că peste zece ministere au prezentat la nivel guvernamental bilanţul anului trecut şi punctul de plecare pentru construcţia bugetului pe 2026. Potrivit vicepremierului, măsurile luate în 2025 permit începerea noului exerciţiu bugetar în condiţii mai stabile.

    „Este deja clar – datorită măsurilor luate anul trecut, începem acest an de pe baze mai solide”, a declarat Tanczos Barna.

    Vicepremierul a subliniat că una dintre principalele realizări ale anului trecut este reducerea nivelului datoriilor lăsate pentru 2026, ceea ce oferă o oportunitate reală pentru echilibrarea bugetului. În acelaşi timp, în mai multe ministere a început procesul de reducere a cheltuielilor de funcţionare.

    Potrivit lui Tanczos Barna, investiţiile au atins în 2025 un nivel record şi au reprezentat principalul motor al economiei într-o perioadă bugetară dificilă. Datele de la finalul anului confirmă direcţia asumată de Guvern, cu investiţiile tratate ca prioritate.

    Vicepremierul a oferit mai multe exemple concrete. Ministerul Dezvoltării a achitat integral lucrările realizate în cadrul proiectelor de investiţii. Ministerul Sănătăţii a decontat facturile pentru medicamentele compensate, a redus semnificativ restanţele privind concediile medicale şi a pus în circulaţie peste 1.600 de ambulanţe noi.

    În agricultură, cheltuielile de funcţionare au fost reduse, în timp ce Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene record, de peste 5 miliarde de euro, pentru sprijinirea fermierilor. Ministerul Transporturilor a direcţionat peste trei sferturi din bugetul său, aproximativ 34 de miliarde de lei, către investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară.

    „Datele de la finalul anului reflectă viziunea cu care am început anul 2025: investiţii tratate ca prioritate, un stat mai suplu, echilibru şi predictibilitate. Cu aceeaşi abordare trebuie să începem şi anul 2026”, a transmis vicepremierul Tanczos Barna.

  • Europa 2026: previziuni salariale, ţările cu cele mai mari creşteri. România şi Ucraina, pe minus

    Salariile reale vor creşte în majoritatea ţărilor europene în 2026, cu Turcia în top la 8,1%. Marile economii occidentale se situează sub medie regională.

    Potrivit Băncii Centrale Europene, salariile reale din zona euro s-au redresat în mare măsură după scăderea bruscă înregistrată în timpul inflaţiei ridicate din 2022. Salariile nominale au crescut mai repede decât preţurile, permiţându-le europenilor o putere de cumpărare mai mare.

    Conform raportului „Tendinţe salariale 2025-2026″ al ECA, citat de Euronews, Turcia va înregistra cea mai mare creştere reală a salariilor în 2026, de 8,1%. Aceasta depăşeşte nivelul din 2025, când ţara a avut deja o creştere de 5,1%.

    „Turcia se distinge de alte ţări europene deoarece creşterile salariale şi inflaţia sunt mult mai mari”, a declarat Steven Kilfedder, şeful departamentului de analiză a produselor la ECA.

    Kilfedder a subliniat însă că turcii sunt încă departe de puterea de cumpărare pe care o aveau odată. Angajaţii au cunoscut ani de scădere a salariilor reale, inflaţia depăşind salariile. Scăderea a fost bruscă în 2022 şi încă semnificativă în 2024.

    O creştere nominală a salariilor de 40% combinată cu prognoza FMI privind inflaţia de 34,9% are ca rezultat o creştere reală de 5,1% în 2025.

    Până la sfârşitul anului, salariile reale vor creşte în 23 din cele 25 de ţări europene examinate. România (-0,9%) şi Ucraina (-3,2%) vor înregistra scăderi. Pentru 2026, România va continua tendinţa negativă cu -0,7%.

    În celelalte ţări, creşterea variază de la 0,2% în Austria la 5,1% în Turcia.

    ECA estimează o creştere medie a salariilor reale de 1,4% în 25 de ţări în 2025 şi de 1,7% în 2026. Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Bulgaria se vor număra printre ţările cu cea mai mare creştere.

    „Se preconizează că economiile din Europa de Est vor depăşi din nou cele din Europa de Vest, beneficiind de o creştere economică mai rapidă şi de o productivitate mai mare”, arată raportul.

    Dintre cele patru mari economii europene, Franţa ocupă primul loc. E urmată de Germania, Italia şi Regatul Unit. Marea Britanie va avea cea mai mică creştere a salariilor reale, de 1,1%. Asta deşi are o îmbunătăţire faţă de 2025.

    „Deşi se preconizează că Marea Britanie va înregistra cele mai mari creşteri salariale anul viitor, cu 3,6%, câştigurile vor fi parţial erodate de o inflaţie mai mare decât în ţările comparabile”, a explicat Kilfedder.

    Economiile mari din Europa de Vest, precum Spania şi Ţările de Jos, vor continua să se situeze sub media regională din cauza creşterii scăzute a productivităţii şi prudenţei angajatorilor.

  • Când devine creditul ipotecar „prietenos” din nou. Care sunt semnalele pentru 2026

    Piaţa de creditare a traversat o perioadă de temperare, în care ritmul de creştere nu a mai fost la fel de susţinut ca în anii anteriori. Incertitudinile economice şi nivelul ridicat al dobânzilor i-au determinat pe mulţi români să amâne deciziile importante, mai ales atunci când a fost vorba despre achiziţia unei locuinţe sau despre investiţii imobiliare.

    Pe segmentul creditelor ipotecare, interesul pentru cumpărarea unei locuinţe nu a dispărut, însă prudenţa a devenit regula. Mulţi potenţiali cumpărători nu au renunţat la planuri, ci au ales să le amâne, în aşteptarea unor condiţii de finanţare mai favorabile. În cazul investiţiilor, contextul actual este perceput drept unul dificil, deşi „momentul perfect” pentru a investi este, de regulă, greu de identificat în timp real.

    Până în prezent, băncile au încercat să susţină cererea prin promoţii la creditele ipotecare, cu dobânzi coborâte semnificativ sub nivelul dobânzii de referinţă. Aceste oferte au dat un impuls temporar pieţei, însă nu au fost suficiente pentru a readuce ritmul de creştere din anii anteriori.

    Perspectivele pentru 2026 indică însă o posibilă schimbare de direcţie. Scenariile luate în calcul de piaţă arată o scădere graduală a nivelului dobânzilor, ceea ce ar putea îmbunătăţi accesibilitatea creditelor ipotecare. Un astfel de context ar putea facilita atât achiziţia unei locuinţe pentru uz propriu, cât şi reluarea investiţiilor imobiliare realizate prin credit.

    În acelaşi timp, datele Băncii Naţionale a României arată că apetitul pentru finanţare a rămas solid în 2025, semn că interesul pentru credit nu a dispărut, ci s-a aflat mai degrabă într-o fază de aşteptare. Dacă tendinţa de scădere a dobânzilor se va confirma, 2026 ar putea deveni anul în care deciziile amânate încep să fie puse din nou în practică.

  • Taxele locale şi impozitul pe câştigurile de la bursă vor creşte din 2026

    Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – parte a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale 0 este constituţional, conform judecătorilor CCR, care au respins sesizarea depusă de aleşii Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR).

    „Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor – respingere”, a transmis CCR, după şedinţa de miercuri.

    Al doilea pachet de măsuri fiscale – adoptat de Executiv la finalul lunii august, trecut de Parlament nu prin votul plenului, ci prin asumarea răspunderii Guvernului Bolojan, pe 1 septembrie – a fost prezentat drept un pas decisiv pentru ca România, cu un impact pentru buget de 3,7 miliarde de lei.

    Proiectul a fost trimis la promulgare pe 9 septembrie, dar a fost contestat de AUR, pe 9 septembrie.

    CCR a admis, pe 20 octombrie, cu decizia publicată pe 12 noiembrie, doar sesizarea privind testarea cu poligraf a angajaţilor ANAF, restul legii fiind considerat constituţional.

    Proiectul a ajuns astfel iar în Parlament pentru a-l armoniza cu decizia CCR şi este adoptat iar pe 18 noiembrie (cu 253 de voturi pentru, 128 contra, 3 abţineri si 3 nu au votat, conform fişei legislative.

    Pe 20 noiembrie pleacă iar spre promulgare, dar în termenul constituţional, AUR atacă iar actul la CCR, argumentând că „legea analizată a fost adoptată cu nerespectarea unor exigenţe constituţionale fundamentale care privesc însăşi structura şi funcţionarea autorităţilor publice”.

    Odată finalizată motivarea CCR, Parlamentul va fi înştiinţat, iar forma adoptată poate merge la Palatul Cotroceni spre promulgare.

    Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, explica la data adoptării că pachetul fiscal a fost ajustat în urma propunerilor primite şi a subliniat că România face astfel „un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie şi octombrie cu bine”.

    „E un pas extrem de important pentru a depăşi această perioadă economică dificilă prin care trecem”, a declarat ministrul, precizând că multe din prevederile pachetului erau angajamente asumate în PNRR acum patru ani, dar care nu au fost duse la bun sfârşit.

    Ministrul a justificat intensitatea măsurilor prin faptul că acestea „au fost amânate de ani şi ani de zile”, iar în contextul evaluării Comisiei Europene din octombrie, „suntem nevoiţi să luăm aceste măsuri în acest moment pentru a proteja românii de o situaţie mult mai dificilă”.

    Pachetul 2 s-a transformat de fapt în şase proiecte, pe mai multe domenii: fiscalitate, reforma companiilor de stat, reforma ANRE, ASF, ANCOM (pentru că sunt instituţii autonome şi aveau nevoie de un alt act normativ), reforma în sănătate, pensiile magistraţilor şi reforma administraţiei locale.

    Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu anul fiscal 2026.

    Cu cât cresc taxele locale

    Prin pachetul de măsuri fiscale de majorează taxele locale pe locuinţe, arată o sinteză Economedia, astfel:

    Locuinţe cu utilităţi: valoarea impozabilă creşte de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
    Locuinţe fără utilităţi: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
    Pentru clădirile rezidenţiale de peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depăşeşte acest prag.
    Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcţie de destinaţie (cu excepţii pentru mănăstiri, şcoli, clădiri sociale).
    Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic naţional automatizat.
    Majorarea ar fi de 70%, potrivit membrilor Asociaţiei Municipiilor dar unele estimări prevăd o creştere chiar de 80%.

    Impozitul auto va fi calculat în funcţie de norma de poluare şi capacitatea cilindrică. Astfel, impozitarea autoturismelor va trece pe principiul „poluatorul plăteşte”.

    Pentru un motor de 1,6–2,0 litri cu normă Euro 0–Euro 3, impozitul va fi între 238 şi 297 de lei, iar pentru Euro 5 între 213 şi 267 de lei.
    Maşinile electrice vor avea o taxă fixă de 40 lei/an.
    Pentru maşinile care depăşesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.
    Creşte impozitul pe câştigurile bursiere

    Se majorează şi taxe pentru mediul de afaceri. Impozitul pe din investiţii şi criptomonede va fi majorat de la 10% la 16%.
    Se introduce „taxa Temu”

    De la 1 ianuarie se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 lei pentru fiecare colet ce conţine bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 euro, indiferent de locul punerii în liberă circulaţie în Uniunea Europeană.
    Obligaţia de plată a aşa-numitei „taxe Temu” revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entităţii care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanţă de bunuri, după caz.
    Pentru companii:

    Cheltuielile cu managementul, consultanţa şi proprietatea intelectuală plătite către firme afiliate din afara României vor fi deductibile doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor.
    Toate firmele vor fi obligate să aibă un cont bancar sau la Trezoreria Statului. Cele nou-înfiinţate vor trebui să deschidă cont în maximum 60 de zile. Pragul de 50.000 de lei pentru obligativitatea POS va fi eliminat. Încălcarea regulilor va fi sancţionată cu amenzi între 3.000 şi 10.000 de lei.
    Transportul şi vehiculele poluante vor fi taxate mai dur. Camioanele şi vehiculele grele vor plăti taxă în funcţie de distanţă, iar maşinile de pasageri poluante vor avea impozite mai mari. Statul va oferi stimulente pentru achiziţia de vehicule nepoluante şi programe de casare pentru cele vechi.
    SRL-urile vor trebui să majoreze capitalul social: minimum 500 de lei pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 lei şi minimum 5.000 lei pentru cele cu cifră de afaceri peste acest prag. Societăţile existente au doi ani pentru a se conforma, altfel riscă dizolvarea.
    Cesiunea părţilor sociale ale asociatului majoritar va fi recunoscută de fisc doar după notificarea oficială.

  • Trump propune o reducere a cheltuielilor cu 163 de miliarde de dolari pentru bugetul din 2026. În acest timp, cheltuielile pentru apărare şi securitate internă vor creşte exponenţial. „Avem nevoie de un buget care să pună americanii pe primul loc”

    Administraţia preşedintelui american Donald Trump a propus o reducere de 163 de miliarde de dolari a cheltuielilor federale pentru anul viitor, ceea ce ar însemna eliminarea a peste o cincime din cheltuielile ne-militare, scrie Reuters.

    Biroul pentru Management şi Buget al Casei Albe (OMB) a anunţat că bugetul propus ar majora cheltuielile pentru apărare cu 13% şi cele pentru securitate internă cu aproape 65% faţă de nivelurile aprobate pentru 2025.

    În schimb, cheltuielile din alte domenii vor fi reduse cu 23%, ajungând la cel mai scăzut nivel din 2017.

    „În acest moment critic, avem nevoie de un buget istoric, unul care să pună capăt declinului nostru, să pună americanii pe primul loc şi să ofere un sprijin fără precedent armatei şi securităţii interne” a declarat Russ Vought, directorul OMB.

    Totuşi, responsabilitatea finală pentru elaborarea legislaţiei bugetare revine Congresului, controlat în prezent de republicani, iar forma finală a bugetului adoptat diferă adesea de propunerile Casei Albe.

    Această propunere apare într-un moment în care republicanii din Congres încearcă să depăşească diviziunile interne legate de tăierile bugetare necesare pentru a finanţa un proiect legislativ de reducere fiscală de amploare, pe care speră să îl adopte până pe 4 iulie.

    De asemenea, presiunile economice generate de noile tarife vamale americane, care au destabilizat comerţul global, vor trebui luate în calcul.