BusinessMagazin

Tag: 2024

  • Cum va fi economia, în 2024, înghesuită în patru rânduri de alegeri. Nota de plată va începe să fie plătită din 2025, crede economistul Adrian Codirlaşu. Pentru că niciun guvern nu-şi permite să meargă cu deficite de 5% din PIB pe an, ani şi ani, indiferent dacă sunt guverne liberale sau de stânga

    Garantez că, în 2024, taxele nu se vor modifica, promite ministrul finanţelor Marcel Boloş (PNL).

    Când PNL şi PSD au convenit marea alianţă, înţelegerea a fost ca, dacă prim-ministrul este de la un partid, ministrul finanţelor să fie de la celălalt. Acum premierul Marcel Ciolacu este de la PSD iar Marcel Boloş, ministrul finanţelor, este de la PNL. Dacă premierul Marcel Ciolacu vrea bani, trebuie să meargă şi să-i ceară ministrului finanţelor, Marcel Boloş, care poate să spună ca Moromete: „N-am!” Şi nu are.

    Deficitul bugetar pe 2024 a fost stabilit prin legea bugetului la 5% din PIB, deşi ar fi trebuit să fie la sub 3% din PIB, la final de an, în urma înţelegilor din trecut cu Comisia Europeană.

    Comisia Europeană a închis ochii şi nu mai cere României încadrarea într-o ţintă de deficit. E foarte probabil ca, în următorii ani, această cerinţă nici să nu-şi mai aibă rostul. Pentru că lucrurile sunt simple: legile sunt făcute să fie respectate în măsura în care majoritatea le respectă, iar cei care nu le respectă sunt penalizaţi. Dar când nimeni nu respectă legile, la ce bun legile?

    România a intrat într-un an electoral foarte complicat. Sunt patru rânduri de alegeri – niciodată în istoria ei modernă nu s-a mai întâmplat aşa înghesuială, dar nu e vorba de alinierea planetelor, ci de calendare electorale care s-au suprapus. Avem alegeri prezidenţiale, alegeri europarlamentare, alegeri locale şi alegeri legislative. Alegerile locale şi cele legislative sunt, de departe, cele mai importante. Pentru că cine va câştiga mai mult la alegerile locale, va deţine mai multă putere la nivel local. Iar cine va ieşi pe primul loc la legislative, va avea mai mulţi oameni în guvern/parlament şi, probabil, va desemna prim-ministrul. Nu ştim dacă actuala înţelegere între PNL şi PSD („rotativa”) va funcţiona când artizanul acestei construcţii nelalocul ei, Klaus Iohannis, nu va mai fi. Dacă PNL va obţine un scor prost, în spatele partidului extremist AUR, cum arată sondajele de opinie, atunci nu va mai putea avea pretenţiile de azi. AUR nu va ajunge la guvernare, dar palma primită de liberali va fi usturătoare. Pentru că mulţi dintre votanţii AUR de azi sunt cei care l-au înscăunat preşedinte pe Iohannis.

    Mai mult ca niciodată, nu avem nicio idee de cum va arăta viitorul preşedinţe al României. Despre Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Iohannis, mai ştiam câte ceva – cu toate păcatele sau plusurile lor. Despre posibilii candidaţi prezidenţiali, Ciolacu şi Ciucă nu ştim mai nimic în afară de ce scrie presa despre doctoratele şi studiile lor îndoielnice.

    Marcel Boloş, ministrul finanţelor, susţine că nu vor exista modificări de taxe în 2024. Şi este firesc, din punct de vedere politic, să nu majorezi taxe, în momentul în care vrei să-l convingi pe alegător să te aleagă. Şi atunci îi propui că-i scazi taxele. Ce va fi după, nimeni nu ştie. După anul politic 2024 vor urma patru ani fără alegeri. Şi atunci oamenii nu prea mai au ce să facă. Dacă se majorează taxele vor plăti, că nu au încotro.

    Guvernul a construit un buget pentru 2024 cu un deficit de 5% din PIB. Este un deficit enorm (unii economişti cred chiar că el va depăşi deficitul de 6% din PIB din acest an), dar care arată că nu există nicio intenţie de consolidare bugetară. Guvernul se comportă ca un bolnav de diabet căruia medicul îi spune să nu mai mănânce zahăr, dar el nu se poate abţine şi intră în bucătărie şi înghite o linguriţă de zahăr când crede că nimeni nu-l vede.

    Aşa că deficitele care trebuia limitate sunt în expansiune. Cât a fost pandemia, a fost de înţeles. Dar acum nu mai este.

    Iar nota de plata va veni pentru că ai de ales: ori mănânci la un restaurant mai mic ca să-şi ajungă banii pentru mai multă vreme, ori mănânci două zile la unul de lux, dar apoi ajungi să-ţi iei pachet de la cantina săracilor.

    Nota de plată va începe să fie plătită din 2025, crede economistul Adrian Codîrlaşu. Pentru că niciun guvern nu-şi permite să meargă cu deficite de 5% din PIB pe an, ani şi ani, indiferent dacă sunt guverne liberale sau de stânga.

    Sunt două tipuri de judecată în România, ca peste tot, de altminteri: economia nu are de-a face cu politica sau economia este complet dependentă de politică. Poveste s-ar putea limpezi dacă regulile ar fi clare până la capăt: aceste sunt legile ce trebuie respectate de toţi. Indiferent de cum merge viaţa politică sau crizele economice din ce în ce mai dese. Sunt probleme? Găsim soluţii. Dar unele serioase. Dar nu unele în care să juri că în 2024 nu se modifică nicio taxă ca să te trezeşti în 2025 cu un TVA de 20%.

  • Sondaj: 2024 va fi un an mai bun, cred oamenii planetei. Dar creşte sentimentul de nesiguranţă şi anxietatea faţă de criza climatică

    Lumea este în continuare destul de pesimistă, dar pare să revină la niveluri mai tipice de încredere în prezent şi viitorul imediat, relevă ultimul sondaj Ipsos.

    În medie la nivelul tuturor celor 34 de ţări cuprinse în sondaj, 70% dintre cei chestionaţi spun că 2023 a fost un an prost pentru ţara lor şi 53% că a fost un an rău pentru ei înşişi şi familia lor.

    Optimismul pentru anul viitor pare să fie în creştere, 70% dintre respondenţi considerând că 2024 va fi un an mai bun decât 2023. În 2022, optimismul coborâse la un minim pe un deceniu de 65%. Întărirea optimismului este înregistrată cel mai mult în rândul ţărilor din Europa.

    50% se aşteaptă ca economia mondială să fie mai puternică în 2024 comparativ cu 2023. Optimismul privind perspectivele economice mondiale a crescut cu 4% faţă de 2022.

    Economia continuă însă să reprezinte o preocupare majoră pentru public la nivel mondial. 70% se aşteaptă ca atât inflaţia, cât şi dobânzile din ţara lor să fie mai ridicate în 2024 decât în 2023.

    Opinia publică este divizată cu privire la întrebarea dacă AI ar putea avea drept rezultat schimbări pozitive sau negative. 56% se aşteaptă ca medicii să folosească în mod regulat AI, comparativ cu 38% în 2019, şi 43% anticipează că AI va duce la crearea de locuri de muncă. Totuşi, la nivel global 64% se aşteaptă ca AI să ducă la pierderi de locuri de muncă.

    Nesiguranţa este în creştere în legătură cu ce va aduce 2024 pe scena mondială. 35% cred că Trump va fi reales, iar 31% că războiul din Ucraina se va încheia. Severitatea evenimentelor climatice creează anxietate profundă în rândul publicului. Există o percepţie generală că ceea ce am văzut până acum este doar începutul urgenţei climatice.

    În lumea conflictelor geopolitice continue şi era post-Covid, noi norme sociale ar putea apărea. 71% se aşteaptă ca imigraţia să ia amploare. 59% se aşteaptă ca angajaţii din birouri să petreacă mai mult timp la birou decât acasă. Peste jumătate din populaţie previzionează o revenire la munca de la birou.

    Fitch Ratings anticipează o încetinire dramatică a creşterii economiei mondiale în 2024. Statele Unite sunt aşteptate însă să evite recesiunea.

    Economia mondială a fost rezilientă în 2023 pe fondul normalizeării consumului în China şi unei redresări a creşterii din SUA, care au contrabalansat o încetinire puternică în Europa în urma crizei energetice.

    Totuşi, în condiţiile în care impactul înăspririi recente a politicii monetare nu s-a făcut încă simţit în întregime, criza sectorului imobiliar chinez continuă, iar economia zonei euro stagnează, creşterea economiei mondiale este aşteptată să coboare dramatic la 2,1% în 2024, se arată în ultimul raport al Fitch Ratings.

    Fitch şi-a revizuit estimarea de creştere a economiei mondiale pe 2023 la 2,9% de la 2,5% în septembrie.

  • Parlamentul aprobă bugetul de stat pentru anul 2024

    De asemenea, a fost adoptată şi Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2024, cu 294 de voturi „pentru” şi 84 „împotrivă”.

    Bazat pe o creştere economică de 3,4%, bugetul pe anul viitor prevede majorările de pensii pentru luna ianuarie cu 13,8% şi în septembrie, după recalculare. Sunt prevăzuţi bani pentru alocaţii şi ajutoare sociale, iar salariile funcţionarilor publici cresc cu 5%, însă nu şi la demnitari.

    Bani mai mulţi sunt şi la Transporturi, un plus de 6,5 miliarde de lei pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi şi lucrări de modernizare a porturilor. Bugete mai mari sunt şi la Sănătate, inclusiv CNAS, Mediu şi Dezvoltare.

    Guvernul şi-a propus un deficit mai mic anul viitor, de 5% din PIB, adică o gaură de 86,6 miliarde de lei, iar Marcel Ciolacu a spus că nu vor exista creşteri de taxe în 2024. Premierul mizează pe o colectare mai bună a taxelor si impozitelor.

  • Agenţia Internaţională pentru Energie: Creşterea cererii globale de petrol încetineşte „drastic” în trimestrul al patrulea din 2023. Analizele arată că oferta ţărilor din afara Opec+ va fi suficientă pentru a satisface creşterea consumului pentru anul următor

    Creşterea cererii mondiale de petrol a încetinit „drastic” în trimestrul al patrulea, în timp ce oferta puternică şi continuă a ţărilor din afara Opec+ va fi suficientă pentru a satisface întreaga creştere a consumului preconizată pentru anul viitor, a declarat joi Agenţia Internaţională pentru Energie, raportează Financial Times.

    Cererea va fi cu aproape 400.000 de barili pe zi mai mică în ultimul trimestru din 2023 decât anticipase anterior organismul de supraveghere a energiei din Occident, ceea ce va duce cererea globală anuală la 101,7 milioane de barili pe zi în 2023, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor întunecă perspectivele de creştere economică.

    Încetinirea cererii vine în contextul în care oferta record din SUA şi creşterea producţiei în rândurile unor precum Guyana vor determina o creştere a ofertei non-Opec de 1,2mn b/d în 2024, a precizat AIE. Această cifră depăşeşte prognoza de 1,1mn b/d pentru creşterea cererii.