BusinessMagazin

Tag: 2014

  • Salariul mediu brut a crescut anul trecut cu 7,6%, la 2.328 lei. Angajatorul a plătit 3000 lei pe lună

    Câştigul salarial mediu lunar net, de 1.697 lei, a fost în urcare cu 7,5% (118 lei) faţă de anul precedent, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Efectivul salariaţilor a fost anul trecut de 4,9 milioane persoane, cu 99.600 de persoane în plus, iar numărul mediu s-a plasat la 4,5 milioane salariaţi, în creştere cu 64.100 persoane.

    Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat anul trecut în intermedieri financiare şi asigurări (de 2,2 ori), informaţii şi comunicaţii cu 97,8%, industria extractivă cu 92,1%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 82,3%, administraţie publică cu 62,3%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 43,9%, învăţământ cu 2,1%, transport şi depozitare cu 0,6%.

    Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-43,5%), alte activităţi de servicii (-32,8%), construcţii (-26,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-26,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-25,7%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25,2%), tranzacţii imobiliare (-20,8%), comerţ (-16,8%), sănătate şi asistenţă socială (-11,8%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-11,1%), industria prelucrătoare (-7,0%).

    Indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost anul trecut de 131,2% faţă de anul 1990, mai mare cu 7,8 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 0,9 puncte procentuale faţă de anul 2008.

    Femeile au câştigat în medie cu 178 lei mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.234 lei (faţă de 2.412 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.627 lei (faţă de 1.761 lei al bărbaţilor).

    Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 25%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (41,3%), alte activităţi de servicii (27,8%) şi industria prelucrătoare (27,6%).

    În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1.251 lei s-a înregistrat în judeţul Harghita, cu 26,3% mai puţin decât media pe economie. La polul opus, s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2.441 lei), cu 43,8% peste media pe economie.

    Costul mediu lunar al forţei de muncă s-a situat la 2.988 lei/salariat, în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent.

    Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în industria extractivă (de 2,3 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de 2,2 ori), informaţii şi comunicaţii (+90,1%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+86,2%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+42,4%), administraţie publică (+31,4%).

  • Deficitul comercial a urcat în 2014 cu 6,4%, acelaşi avans s-a înregistrat la exporturi şi importuri

    Exprimate în euro, exporturile FOB s-au plasat la 52,46 miliarde euro, în creştere cu 5,8% faţă de 2013, iar importurile CIF la 58,5 miliarde euro, în urcare cu 5,9%.

    În 2013, exporturile s-au situat la 219,12 miliarde lei (49,56 miliarde euro), în timp ce importurile au ajuns la 244,35 miliarde lei (55,27 miliarde euro).

    Astfel, deficitul comercial FOB-CIF a fost anul trecut de 26,84 miliarde lei (circa 6,05 miliarde euro), în urcare de la niveul de 25,24 miliarde lei (5,7 miliarde euro) consemnat în anul precedent.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) s-a plasat la 165,75 miliarde lei (37,3 miliarde euro) la expedieri, în creştere cu 8,7%, şi de 195,94 miliarde lei (44,1 miliarde euro) la introduceri, cu 5,9% mai mari, reprezentând 71,1% din total exporturi şi 75,4% din total importuri.

    Totodată, schimburile extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) au consemnat o valoare de 67,46 miliarde lei (15,15 miliarde euro) la exporturi, cu 1,3% mai mari, şi de 64,11 miliarde lei (14,4 miliarde euro) la importuri, în urcare cu 8,1%, reprezentând 28,9% din total exporturi şi 24,6% din total importuri.

    “În anul 2014, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,3% la export şi 35,5% la import) şi alte produse manufacturate (32,7% la export şi respectiv 30,7% la import)”, se arată în comunicatul INS.

    Produsele agroalimentare, băuturile şi tutunul au avut o pondere de 8,5% la exporturi şi de 7,7% la importuri, combustibilii minerali şi lubrifianţii au reprezentat 6% din exporturile anului trecut şi 9,3% din importuri. De asemenea, materiile prime şi materialele au reprezentat 5,3% din exporturi şi 3,1% din importuri, în timp ce produsele chimice şi conexe au fost importate în proporţie de 13,7%, iar exporturile au fost în proporţie de 5,2%.

    În decembrie, exporturile au însumat 16,92 miliarde lei (3,8 miliarde euro) în scădere cu 1,5%, iar importurile s-au cifrat la 20,24 miliarde lei (4,54 miliarde euro), fiind mai mari cu 4,4% decât în aceeaşi lună din 2013. La valorile exprimate în euro, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au urcat cu 4,5%.

    Comparativ cu noiembrie, exporturile s-au redus cu 18,1% la valori exprimate în lei şi 18,6% la cele în euro, iar importurile au scăzut cu 10,3% în lei şi cu 10,9% în euro.

    În decembrie, deficitul comercial a fost de 3,32 miliarde lei (744,9 milioane euro), în creştere cu 50% faţă de decembrie 2013, când s-a plasat la 2,21 miliarde lei (494,7 milioane euro).

  • Deficitul comercial a urcat în 2014 cu 6,4%, acelaşi avans s-a înregistrat la exporturi şi importuri

    Exprimate în euro, exporturile FOB s-au plasat la 52,46 miliarde euro, în creştere cu 5,8% faţă de 2013, iar importurile CIF la 58,5 miliarde euro, în urcare cu 5,9%.

    În 2013, exporturile s-au situat la 219,12 miliarde lei (49,56 miliarde euro), în timp ce importurile au ajuns la 244,35 miliarde lei (55,27 miliarde euro).

    Astfel, deficitul comercial FOB-CIF a fost anul trecut de 26,84 miliarde lei (circa 6,05 miliarde euro), în urcare de la niveul de 25,24 miliarde lei (5,7 miliarde euro) consemnat în anul precedent.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) s-a plasat la 165,75 miliarde lei (37,3 miliarde euro) la expedieri, în creştere cu 8,7%, şi de 195,94 miliarde lei (44,1 miliarde euro) la introduceri, cu 5,9% mai mari, reprezentând 71,1% din total exporturi şi 75,4% din total importuri.

    Totodată, schimburile extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) au consemnat o valoare de 67,46 miliarde lei (15,15 miliarde euro) la exporturi, cu 1,3% mai mari, şi de 64,11 miliarde lei (14,4 miliarde euro) la importuri, în urcare cu 8,1%, reprezentând 28,9% din total exporturi şi 24,6% din total importuri.

    “În anul 2014, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,3% la export şi 35,5% la import) şi alte produse manufacturate (32,7% la export şi respectiv 30,7% la import)”, se arată în comunicatul INS.

    Produsele agroalimentare, băuturile şi tutunul au avut o pondere de 8,5% la exporturi şi de 7,7% la importuri, combustibilii minerali şi lubrifianţii au reprezentat 6% din exporturile anului trecut şi 9,3% din importuri. De asemenea, materiile prime şi materialele au reprezentat 5,3% din exporturi şi 3,1% din importuri, în timp ce produsele chimice şi conexe au fost importate în proporţie de 13,7%, iar exporturile au fost în proporţie de 5,2%.

    În decembrie, exporturile au însumat 16,92 miliarde lei (3,8 miliarde euro) în scădere cu 1,5%, iar importurile s-au cifrat la 20,24 miliarde lei (4,54 miliarde euro), fiind mai mari cu 4,4% decât în aceeaşi lună din 2013. La valorile exprimate în euro, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au urcat cu 4,5%.

    Comparativ cu noiembrie, exporturile s-au redus cu 18,1% la valori exprimate în lei şi 18,6% la cele în euro, iar importurile au scăzut cu 10,3% în lei şi cu 10,9% în euro.

    În decembrie, deficitul comercial a fost de 3,32 miliarde lei (744,9 milioane euro), în creştere cu 50% faţă de decembrie 2013, când s-a plasat la 2,21 miliarde lei (494,7 milioane euro).

  • Kinga Daradics, MOL România: Vom deschide noi benzinării şi în 2014

    Kinga Daradics este CEO al MOL ROMÂNIA. Iată cele trei direcţii strategie pentru compania pe care o conduce.

    Kinga Daradics: Vom continua şi în 2014 strategia noastră de creştere durabilă a afacerii MOL România. În consecinţă, mi-am planificat următoarele trei puncte pe agenda anului viitor:

    1. Vom  consolida relaţia pe termen lung cu toţi clienţii noştri, prin furnizarea de servicii inovatoare şi menţinerea calităţii celor existente. Pe o piaţă care a prezentat semnale moderate de revenire în comparaţie cu anii precedenţi, MOL România a reuşit să obţină volume de vânzări în creştere pentru că am fost atenţi la semnalele transmise de către clienţi, astfel că ne-am adaptat mixul de servicii în consecinţă. Nici companiile şi nici persoanele fizice nu mai caută un simplu furnizor de carburanţi, ci soluţii complexe, de aceea inovaţiile pe care le aducem portofoliului de  servicii sunt menite să îmbunătăţească eficienţa operaţională a clienţilor noştri.
    2. Ne propunem să ne extindem prezenţa teritorială, după ce în 2013 am deschis 8 noi benzinării, reţeaua ajungând la 143 de staţii. Suntem deja prezenţi în toate zonele urbane ale României, pe artere de trafic intens şi vom continua deschideri de staţii acolo unde există cerere de la clienţi. Extinderea şi consolidarea reţelei de distribuţie reprezintă cele mai importante elemente ale strategiei de creştere pe termen mediu.
    3. Nu în ultimul rând, vom continua să punem la dispoziţia societăţii civile proiecte viabile de responsabilitate socială. Acest punct se regăseşte permanent pe agenda noastră, pentru că o caracteristică esenţială, care se regăseşte în toate proiectele noastre, este continuitatea. 

  • Şeful Romtelecom şi Cosmote anunţă investiţii de 170 de milioane de euro în acest an

    Nikolai Beckers este CEO al ROMTELECOM ŞI COSMOTE ROMÂNIA. Iată agenda sa de business în 2014.

    Nikolai Beckers: Pe scurt, în 2014 vom continua să ne concentrăm asupra viziunii noastre de a crea operatorul integrat nr. 1 de pe piaţa românească. Astfel, punem bazele unei organizaţii integrate puternice, cu un model de operare concentrat şi eficient, creând valoare atât pentru clienţii, cât şi pentru acţionarii noştri.

    Vom capitaliza avantajul nostru de a furniza clienţilor oferte integrate în totalitate. Vom continua să fructificăm sinergiile fix-mobil, cu scopul de a oferi servicii telecom şi de divertisment complete.

    2014 este anul vitezei şi al digitalizării. În consecinţă, vom investi în reţelele 3G şi 4G, în extinderea reţelei fixe prin tehnologia FTTH, precum şi în furnizarea a tot mai mult conţinut TV de înaltă calitate pentru clienţii rezidenţiali. Pe segmentul business, serviciile IT&C la cheie vor fi prioritatea noastră, cu accent pe serviciile de tip cloud. Investiţiile programate pentru acest an vor totaliza aproximativ 170 de milioane de euro pentru ambele companii.

  • Mihai Marcu, MedLife: Majoritatea liniilor de business au intrat pe break-even

    Mihai Marcu, PREŞEDINTELE CA AL MEDLIFE, urmăreşte trei direcţii în agenda sa de business din 2014:

    Mihai Marcu: Suntem lideri de piaţă, brandul a crescut foarte mult, iar flexibilitatea noastră a avansat semnificativ după intrarea pe break-even a majorităţii liniilor de business ale companiei, toate aceste semnale anunţând un an bun pentru noi. Iată care sunt cele trei puncte importante din agenda 2014.

    Cel mai important punct de pe agenda anului 2014 nu depinde, în mod paradoxal, de factorii interni ai companiei, ci de politicile implementate de către CNAS şi Ministerul Sănătăţii. În măsura în care politicile şi metodologia de alocare a fondurilor din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate către spitalele private se va face urmând un algoritm uniform, fără excepţii, MedLife va activa pe o piaţă concurenţială corectă, în prezent puternic distorsionată de excepţii lipsite de transparenţă. Este frustrant ca cel mai mare operator din domeniul sănătăţii să aibă unul dintre cele mai mici plafoane/pat spitalizare din România. Trebuie înţeles că transparenţa sistemului va duce inerent la atragerea de fonduri private în sistem, deci în mod automat şi la degrevarea fondurilor alocate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

    Punctul central al agendei interne a MedLife este acela de a deveni primul operator de servicii private de sănătate cu acoperire naţională. Deşi au trecut 20 ani de la startul investiţiilor în unităţile private de sănătate, niciunul dintre operatorii de calibru nu a reuşit să aibă acoperire în toate zonele istorice, cu atât mai puţin în toate oraşele cu peste 250.000 de locuitori. Sistemul medical MedLife nu va fi pe deplin constituit decât în momentul în care vom avea o acoperire a acestor oraşe, acesta fiind şi motivul pentru care am pregătit programul de dezvoltare regională, urmând ca până la sfârşitul anului 2014 să finalizăm acest proiect. Deşi am întâmpinat mari dificultăţi în obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare în 2013, sperăm să demarăm, începând cu primele luni din 2014, investiţiile în clinici de mari dimensiuni în Constanţa, Galaţi, Iaşi şi Craiova şi ca toate aceste unităţi să fie funcţionale până la finele anului viitor.

    Continuitatea şi coerenţa actului medical constituie un al treilea punct extrem de important pentru noi, motiv pentru care vom lansa cardul de sănătate MedLife. Orice pacient beneficiar al serviciilor medicale în cadrul celui mai mare sistem privat de sănătate din România va putea să aibă la dispoziţie în oricare dintre unităţile noastre teritoriale tot istoricul medical incluzând diagnostic şi tratament, imagistică medicală în evoluţie, indiferent dacă este vorba de ecografii, RMN, CT, endoscopie, precum şi tot istoricul şi evoluţia rezultatelor de laborator.

  • Şeful cele mai mari agenţii de turism din România: Lipsa de transparenţă din turism împiedică investiţiile străine

    Spaniolul Javier Garcia del Valle, CEO al HAPPY TOUR, are următoarele puncte în agenda de business din 2014:

    În ultimii doi ani, industria turismului din România s-a confruntat cu o revoluţie a ofertelor, preţurilor şi trendurilor. Din acest motiv, principalul nostru obiectiv pentru anul 2014 este să venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor noştri, fie ei turişti sau companii, astfel încât aceştia să găsească în Happy Tour un partener şi nu doar un furnizor.

    Unul dintre principalele subiecte pe agenda de business a Happy Tour în anul 2014 este dezvoltarea serviciilor noastre business-to-business, atât în sectorul călătoriilor de afaceri, cât şi în sectorul MICE. Chiar dacă marjele de profit sunt mici în industria turismului, trebuie să continuăm să investim atât în tehnologie, cât şi în factorul uman, pentru a livra clienţilor noştri cele mai bune oferte într-un timp de răspuns scurt.

    În al doilea rând, vom continua expansiunea Happy Tour la nivel naţional, prin sistemul nostru de afiliere care în prezent include 90 de agenţii asociate, localizate în peste 50 de oraşe din întreaga ţară.

    În al treilea rând, vom dezvolta oferta noastră leisure, introducând noi destinaţii de vacanţă pentru turiştii români: Insulele Capului Verde, Bodrum (Turcia) şi Chania (Creta).

    Pe lângă acestea, mai este un punct pe care Happy Tour, ca singura companie de turism din România deţinută de un fond de investiţii străin, îl va sprijini: transparentizarea completă a industriei turismului din România. Lipsa de transparenţă din turismul românesc nu numai că afectează imaginea întregii industrii, inclusiv a companiilor auditate, cum suntem şi noi, dar împiedică şi alte potenţiale investiţii străine în zona turismului. Astfel, în 2014 Happy Tour va milita pentru transparentizarea industriei turismului şi sperăm că eforturilor Ministerului Turismului li se vor alătura şi alte instituţii ale statului precum ANAF, dar şi alţi jucători mari din piaţă.

  • Directorul Vodafone România: În doi ani vom ajunge la o acoperire 4G de 100% în toate oraşele mari ale ţării

    Principalele obiective de business ale şefului Vodafone, Inaki Berroeta, în 2014 sunt următoarele:

    Inaki Berroeta: În 2014, prioritatea noastră rămâne să ne asigurăm că avem cea mai bună reţea de date mobile din România. Dorim să oferim în continuare fiecărui român cele mai performante terminale, conţinut şi servicii utile, la pachet cu calitatea reţelei Vodafone. În acest scop, vom accelera dezvoltarea reţelei 4G, odată cu intrarea în vigoare a noilor licenţe pentru spectrul radio, atât prin investiţiile planificate, cât şi prin suma de 55 de milioane de euro alocată Vodafone România, în urma vânzării Verizon de către Vodafone Group. Ne-am propus ca, în următorii doi ani, să ajungem la o acoperire 4G de 100% în toate oraşele mari ale ţării. De asemenea, vom extinde reţeaua 4G şi în zonele rurale în care infrastructura fixă lipseşte cu desăvârşire. Nu în ultimul rând, vom investi în infrastructura de fibră optică pentru clienţii noştri enterprise.

    A doua direcţie importantă în  cursul anului viitor se îndreaptă către zona de retail, unde tocmai am introdus programul de francize. Ne dorim să îmbunătăţim substanţial experienţa oferită clienţilor, atât prin programul de reamenajare a magazinelor, pe care tocmai l-am început, cât şi prin programul de francize. Brandul Vodafone joacă un rol important în interacţiunea cu clienţii noştri şi de aceea vom continua să fim apropiaţi de aspiraţiile şi nevoile românilor.

    În zona enterprise, unde continuăm să fim lider de piaţă, ne vom concentra pe extinderea soluţiilor de business, prin adăugarea mai multor servicii tip Enterprise Data Center şi cloud în portofoliul nostru. Astfel, dorim să răspundem nevoilor companiilor care ne sunt clienţi, care evoluează de la cererea de soluţii de conectivitate mobile spre o mai mare diversitate de servicii tip cloud.

  • Terapia-Ranbaxy va finaliza investiţii de zece milioane de euro la Cluj-Napoca în 2014

    Principalele obiective de business ale şefului Terapia-Ranbaxy, Dragoş Damian, în 2014 sunt următoarele:

    Finalizarea execuţiei proiectelor de investiţii capitale în valoare de zece milioane de euro de pe platforma industrială din Cluj-Napoca, care urmăresc să creeze din site-ul operaţional un hub regional de dezvoltare, producţie şi distribuţie de medicamente, de studii clinice, de laboratoare de calitate şi de IT.

    Optimizarea capitalului de lucru, care are ca obiective reducerea riscului de neîncasare a creanţelor prin implemenetarea unor mecanisme de asigurare şi reducerea stocurilor de materii prime, materiale şi produs finit.

    Continuarea automatizării managementului relaţiilor cu clienţii în aşa fel încât modelul comercial al companiei să fie perceput ca un one-stop-shop de clienţii B2C.

    Crearea unui incubator de excelenţă pentru dezvoltarea resurselor umane, având în vedere nevoia de competenţe avansate, atât tehnice, cât şi manageriale, ale industriei.

  • Şeful FanCourier, despre strategia de business în 2014: Nu ne putem permite să stăm liniştiţi şi să spunem că nu trebuie să mai facem nimic

    Adrian Mihai este fondatorul FAN Courier. Iată principalele trei priorităţi ale companiei în acest an.

    Adrian Mihai: Pentru FAN Courier creşterea calităţii serviciilor este esenţială. Suntem lideri pe piaţa de curierat rapid din România de şapte ani consecutiv. Acest lucru ne onorează, dar ne şi obligă să fim cei mai buni, cei mai rapizi, oriunde, cu plăcere, oricând. Ca să fii cel mai bun trebuie să îţi cunoşti foarte bine clienţii, să înţelegi mecanismele pieţei şi să iei doar deciziile care nu aduc după sine compromisuri.

    Modul nostru de funcţionare are în prim-plan clientul şi nevoile acestuia. Până la urmă ajungi să fii pe primul loc pentru că eşti respectat şi apreciat pentru ceea ce faci. Aceste aprecieri vin doar atunci când serviciile pe care le oferi sunt mereu îmbunătăţite. Nu ne putem permite să stăm liniştiţi şi să spunem: “Suntem cei mai buni, nu trebuie să mai facem nimic”. Din contră, trebuie să venim în permanenţă cu ceva nou, să adoptăm tehnologii noi, să investim, să inovăm. Doar vizionarii şi cei care au curaj se pot numi lideri.

    Dezvoltând ideea, curajul vine atunci când ştii, când ai cunoştinţe în domeniul în care activezi şi investeşti. Investiţiile înseamnă evoluţie liniară pe termen lung, înseamnă know-how şi, în final, înseamnă clienţi mulţumiţi. Şi în 2014 vom continua să investim în dezvoltarea parcului auto, tehnologii noi, IT,  traininguri pentru angajaţi şi mărirea sediilor şi a spaţiilor noaste de depozitare.

    Am observat în cei 16 ani de experienţă că evoluţia vine la pachet cu inovaţia. Aşadar, în 2014 cuvintele de ordine pentru FAN Courier sunt îmbunătăţirea calităţii, continuarea investiţiilor, identificarea şi dezvoltarea de servicii noi.