BusinessMagazin

Tag: 2013

  • Statistica a revizuit creşterea economică pentru 2013, de la 3,4% la 3,5% în varianta definitivă

    Astfel, în varianta anterioară comunicată de INS, PIB-ul estimat pentru anul 2013 se plasa la 637,583 miliarde lei, în creştere cu 3,4% faţă de 2012, în termeni reali.

    Deflatorul PIB a rămas neschimbat, în urcare cu 3,4% în 2013.

    “Comparativ cu varianta semidefinitivă, în varianta definitivă, Produsul intern brut nominal estimat pentru anul 2013 s-a diminuat cu 0,02%”, se arată într-un comunicat al INS.

    De asemenea, s-au înregistrat modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, la comerţul cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la -1,1% la -2,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -6,3 puncte procentuale (de la 93,8% la 87,5%).

    Contribuţia sectorului “Informaţiile şi comunicaţiile” a crescut de la 0,4% la 1%, în urma avansului volumului de activitate cu 16,4 puncte procentuale (de la 108,1% la 124,5%).

    Intermedierile financiare şi asigurările au avut un aport de 0,7%, în loc de 0,2%, după ce volumul de activitate a urcat cu 20,1 puncte (de la 105% la 125,1%).

    Totodată, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cele de servicii administrative şi activităţile de servicii suport şi-au sporit contribuţia de la 0,7% la 1,4%, susţinute de creşterea volumului de activitate cu 12,2 puncte (de la 114,7% la 126,9%).

    Pe de altă parte, activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii şi-au redus aportul de la 0,1% la -0,5%, volumul de activitate reducându-se cu 18,5 puncte (de la 102,4% la 83,9%).

    Pe categorii de utilizări, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a contribuit la creşterea PIB cu 1,6%, în loc de 0,7% în varianta anterioară, ca urmare a majorării volumului cu 1,5 puncte procentuale (de la 101,1% la 102,6%).

    În schimb, cheltuiala pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei contribuit în minus, de la stagnare la -1,1%, pe fondul scăderii volumului cu 72,9 puncte procentuale (de la 104% la 31,1%), iar pentru formarea brută de capital fix a fost revizuită contribuţia de la -2,2% la -1,5%, volumului crescând cu 2,5 puncte procentuale (de la 92,1% la 94,6%).

    Potrivit datelor INS, economia a avansat cu 2,8% anul trecut, cu 3,5% în 2013, cu 0,6% în 2012 şi cu 1,1% în 2011, când a fost reluată creşterea după doi ani de recul.

    În anul 2010, economia s-a contractat cu 0,8%, iar cu un an în urmă, primul în care criza financiară s-a resimţit în România, scăderea a fost de 7,1%.

    În perioada 2005-2008, creşterea economică a fost cuprinsă între 4,2% şi 8,5%, maxim atins în 2008.

  • BCR a închis 2013 cu un profit de circa 370 milioane de lei, în scădere cu 200 milioane de lei faţă de septembrie

    “Fără efectul pozitiv din eliberarea unui provizion fiscal, banca ar fi făcut un profit operaţional modest şi la septembrie. În ultimul trimestru au mai fost constituite provizioane pentru anumite credite restructurate şi s-au marcat pierderi pe vânzarea unor credite neperformante”, au precizat sursele citate.

    După primele nouă luni de anul trecut, BCR a raportat un profit net de 563 milioane lei, în cea mai mare parte ca rezultat al unui impact fiscal pozitiv, profitul brut fiind de numai 17 milioane lei.

    Acţionarii BCR au aprobat joi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2014, care prevede un profit net de 647 milioane lei, pe fondul unui uşor avans al creditării, de la 47,6 miliarde lei (septembrie 2013) la 48,16 miliarde lei, corespunzător unei rate de 8,1% a rentabilităţii capitalurilor proprii, care vor creşte cu 600 milioane lei, la peste 8 miliarde lei.

    Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat în AGA, BCR va constitui în acest an provizioane aferente creditelor şi avansurilor de 1,23 miliarde lei, sub nivelul de la septembrie 2013 (1,54 miliarde lei) şi la aproape o treime faţă de 2012 (3,27 miliarde lei).

    Banca anticipează că va atrage de la clienţi depozite cu 2 miliarde de lei mai mult decât contabiliza în septembrie anul trecut, astfel că soldul de la finele anului este prognozat la 38 miliarde lei. Creşterea se va reflecta fidel în bilanţul băncii, activele la final de an fiind estimate la 67,56 mililarde lei, comparativ cu 65,5 miliarde lei în septembrie 2013.

    La nivelul Grupului BCR se prognozeză un profit net mai scăzut, de 515 milioane lei, în condiţiile în care provizioanele estimate (1,64 miliarde lei) sunt mai mari cu 400 de milioane lei comparativ cu nivelul anticipat doar la nivelul băncii.

    Profitul brut la nivel de bancă se va situa la circa 771 milioane lei, în timp ce la nivelul grupului se va cifra la 666 milioane lei.

    Cea mai mare pierdere de la nivelul subsidiarelor este anticipată la Suport Colect, cu un minus bugetat de 330 milioane lei.

  • Un gând de Sărbători de la Ioana Matei, redactor Business Magazin

    Dragă Moş Crăciun, te rog să ne aduci timp. Nu doar mie, ci tuturor celor cu care am vorbit în 2013 şi care m-au condus la concluzia că până la urmă, chiar dacă încă e criză, timpul este singura resursă cu adevărat limitată. Bani, clienţi, angajaţi, produse, cuvinte sau cititori – nu se compară cu presiunea celor 24 de ore.

    Aşa că, în 2014, vreau timp pentru mult mai multe interviuri faţă în faţă, timp pentru a scrie toate materialele de copertă la care m-am gândit, timp pentru a descoperi oameni de afaceri care fac diferenţa, timp pentru a scrie subiecte care să facă diferenţa. Şefilor şi angajaţilor din companii, antreprenorilor, oamenilor de comunicare, consultanţilor – le doresc ca, pe lângă timpul necesar provocărilor mediului de care aparţin, să îşi facă timp pentru discuţii, răspunsuri pe e-mail, voturi pentru cataloagele Business Magazin. Doresc tuturor timp pentru business, familie şi prieteni.

    Timp pentru a citi Business Magazin, atât online, cât şi în format print.

    Ioana Matei este redactor al revistei Business Magazin din august 2012.

  • România a devenit o ţară de consultanţi. Una din 20 de firme dă sfaturi altora

    “Există loc sub soare pentru fiecare“, rezumă Vasile Iuga, consultantul român cel mai bine poziţionat într-o companie de consultanţă de top, şeful PricewaterhouseCoopers România şi country managing partner al PwC pentru Europa de Sud-Est, situaţia aparentă a numărului mare de consultanţi de pe piaţa autohtonă. Compania pe care o conduce este unul dintre cei mai puternici jucători din piaţa totală de consultanţă, estimată la circa 380 milioane euro. PwC ocupă locul al doilea într-un clasament al celor mai mari companii de consultanţă de management, cu o cifră de afaceri de 9,2 milioane euro. Companiile din „The Big Four“ (PwC, EY, KPMG, Deloitte) împart acest clasament cu jucători precum McKinsey & Company, lider la nivel local şi mondial pe segmentul de business & strategy, cu afaceri de 16,7 milioane euro, sau Accenture, prezentă în România prin trei divizii: consultanţă (consultanţă în management şi integrare de sisteme & tehnologie), tehnologie (dezvoltare de software şi mentenanţă) şi externalizare (business process outsourcing), cu afaceri de 8,2 milioane euro. În topul primelor zece firme de consultanţă de management se află şi Ensight Management Consulting, cea mai importantă firmă de pe piaţa de consultanţă de management fondată în România, cu o cifră de afaceri de 2,6 milioane euro în 2012.

    În perioada 2008-2012, numărul de salariaţi activi pe piaţa de consultanţă a crescut cu 62%, ajungând la circa 13.000 de angajaţi. Unul dintre motive este dat de orientarea angajaţilor din companiile multinaţionale către această piaţă – prin înfiinţarea de firme noi sau angajarea în firme deja existente – potrivit lui Cristian Bişa, fondator al platformei de consultanţă online manageranticriză.ro. Din cele aproximativ 30.000 de firme înregistrate la Registrul Comerţului cu obiect principal de activitate „consultanţă de afaceri şi management“, puţini sunt cei care fac exclusiv consultanţă de afaceri; acesta nu este obiectul unic de activitate şi în general este combinat cu multe alte coduri CAEN, potrivit reprezentanţilor Registrului Comerţului.

    Totuşi, asta nu exclude faptul că mii de firme se luptă să ocupe o bucăţică mai mare din piaţa din ce în ce mai fragmentată a consultanţei: strategică, de management, fiscală, de contabilitate, imobiliară, de construcţii şi lista ar putea continua, deoarece orice nouă activitate economică generează nevoia unui anume tip de consultanţă. 

    Consultanţii de business împart o clientelă formată din aproximativ 3% din numărul total de firme active din România cu cifră de afaceri de peste un milion de euro. Pragul de 1 milion de euro este un prag psihologic privind din ambele sensuri: dezvoltatorul businessului are nevoie deseori de îndrumare în acest punct, iar consultantul vede potenţialul nevoii de consultanţă de management (business consulting, IT, dezvoltare şi integrare de aplicaţii IT sau servicii de management IT). 

    „Sunt aproximativ zece jucători majori pe piaţa autohtonă de servicii de consultanţă de management, excluzând serviciile de advisory ale companiilor din marile reţele de audit“, observă Robert Maxim, partener al companiei de consultanţă Ensight Management Consulting, înfiinţată în anul 2000. Activităţile din domeniul consultanţei de management sunt concentrate în jurul nucleului celor 10, iar fragmentarea şi numărul mare de jucători cu o activitate restrânsă sunt o consecinţă a lipsei de maturitate a pieţei, consideră Maxim.

    Extinzând graniţa care desparte mulţimea de cei care contează în piaţă, Adrian Barbu, CEO şi partener în cadrul companiei The Consultants, crede că „sunt în jur de 50-60 de companii care reuşesc să aibă o relevanţă naţională şi poate încă 50-100 de companii mici locale relevante. Ceilalţi până la 30.000 nu ştiu cu ce se ocupă“. Barbu explică numărul mare de firme înregistrate astfel la Registrul Comerţului ca o consecinţă a faptului că multe persoane care deschid o firmă şi nu au o specializare anume sau sunt dezorientate aleg această categorie. O altă explicaţie importantă a fenomenului vine din faptul că termenul consultanţă are şi o conotaţie acoperitoare, care se referă la faptul că un consultant este un fel de om bun la toate.

    Domeniul consultanţei este prezent şi într-un clasament al firmelor fără niciun angajat: conform datelor de la Registrul Comerţului, peste 40% din IMM-urile din România, respectiv 215.000 de companii, nu au niciun angajat, iar ponderea lor a crescut semnificativ în perioada 2008-2011. Companiile cu zero angajaţi activează în special în comerţ, consultanţă, construcţii sau transport şi au avut în 2011 afaceri de 16 miliarde de lei (3,8 miliarde de euro), arată o analiză a Ziarului Financiar. „Nu este firesc să existe un număr atât de mare de societăţi fără salariaţi. Totuşi, situaţia economică actuală nu este favorabilă 
IMM-urilor şi este de înţeles ca acestea să fie puse în stand-by pentru vremuri mai bune“, a spus Emilian Duca, asociat al companiei Tax & Business Solutions. El adaugă că aceste companii nu prezintă riscuri fiscale decât dacă sunt utilizate pentru evaziune fiscală.

  • De ce este cel mai admirat manager din România un străin

    Steven van Groningen îşi aranjează meticulos manşetele de la cămaşă, măsurând cu degetele distanţa până la linia sacoului, înaintea începerii şedinţei foto pentru coperta din BUSINESS Magazin. Are mişcări lente şi calculate, tipice pentru un sportiv care îşi foloseşte înţelept energia. Este în a patra zi de post negru, primul din acest an şi soluţia sa de recalibrare după orice perioadă de stres intens şi mai ales de viaţă mai puţin organizată. „Am fost foarte des plecat anul acesta, în weekenduri şi în interes de serviciu, şi nu am putut să am o dietă corectă şi un program de antrenamente eficient. De aceea trebuie să fac un reset, iar acesta începe de fiecare dată cu un post negru”, spune bancherul, în timp ce refuză cafeaua şi gustă puţin din apa plată. 

    Vorbeşte o română corectă. Cam colţuroasă, dar corectă. Locuieşte în România din 2001, are aceeaşi funcţie la bancă tot de atunci, face strategii pe termen lung, participă la competiţii de triatlon, organizează maratoane, propune soluţii pentru mediul politic în relaţia cu mediul de afaceri, este vegetarian, aleargă cât de des poate în parc, are o atitudine prudentă de management, este familist, scrie pe blog.

    Dintre toate aceste faţete ale lui Steven van Groningen, care să fi fost motorul atragerii de voturi astfel încât bancherul să fie, pentru al doilea an consecutiv, cel mai admirat CEO în clasamentul realizat anual de către revista BUSINESS Magazin?

    „Nu cred că sunt votat doar pentru rezultatele pe care le am la bancă. Voturile au la bază, cel mai probabil, faptul că avem rezultate bune la bancă pe timp de criză, cu stabilitate mare şi care sunt rezultatul unei strategii pe termen lung. Imaginea mea însă este completată cu faptul că sunt destul de vizibil în afara băncii şi încerc să fac lucruri cât pot eu de bune pentru România şi pentru mediul de afaceri, unde am încercat să mă implic. În plus, mă ocup de filantropie, cultură, sport.” Şi mai este ceva, consideră bancherul: modul cum stabileşti echilibrul între cantitate şi calitate. „Admiraţia nu se referă la ceea ce ai făcut, ci la modul cum ai făcut. Asta explică de ce cel mai admirat CEO poate fi un bancher, chiar şi în aceste vremuri. Nu am exagerat cu creditarea, nu ne-am încărcat cu riscuri, am frânat creditarea dinainte de debutul crizei, ceea ce ne-a protejat, şi am construit o viziune pe termen lung.”

    Răspunsul lui Steven van Groningen la întrebarea „De ce credeţi că sunteţi admirat?” este simplu şi clar. Argumentele bancherului seamănă foarte mult cu argumentele primite de redacţia BUSINESS Magazin odată cu voturile comunităţii de business. Al treilea clasat în topul celor mai admiraţi, Radu Georgescu, fondatorul şi preşedintele grupului de firme GeCad, are însă un moment lung de gândire la aceeaşi întrebare. Spune că poziţia sa în top este un lucru „foarte onorant şi foarte obligant”: „Mă faceţi să mă simt bine cu mine însumi şi mă faceţi să mă întreb dacă merit chestia asta, deşi nu am întotdeauna răspunsuri”.

    Florin Talpeş, aflat pe locul al doilea în clasamentul admiraţilor în acest an, crede că oamenii de afaceri din România îi apreciază în mod deosebit pe antreprenorii care reuşesc să treacă graniţele ţării şi să aibă succes: „Poate sunt admirat pentru faptul că mă încăpăţânez să demonstrez că se poate reuşi «big time» pe plan mondial plecând din România, folosind inteligenţa românească, într-un domeniu bazat pe inovaţie tehnologică. Prin onestitate, deschidere, profesionalism, respectându-l pe celălalt, prin spirit de echipă, printr-o luptă dreaptă. Cred că asta ne dă speranţă tuturor, ne dă speranţa că toţi putem reuşi”. Florin Talpeş crede că admiraţia apare atunci când „acţiunile cuiva, precum şi atitudinea sau modul cum gândeşte se potrivesc cu aspiraţiile proprii„. Atât Radu Georgescu, cât şi Florin Talpeş spun că admiră „multe persoane”, fondatorul Softwin precizând că îi admiră „pe cei care îşi asumă riscul să înceapă în piaţa liberă ceva pe cont propriu (într-o echipă sau nu), dar şi pe cei care iniţiază un proiect în cadrul unei companii, pe cei care se dedică cu pasiune şi energie unui proiect pe care ei îl iniţiază sau la care aderă”.

    Plutonul celor trei CEO care stau de doi ani pe podiumul admiraţilor are în comun activităţi sau obiceiuri extra-job care atrag atenţia. Să fie acesta unul dintre elementele care atrag admiraţia? Steven van Groningen participă la competiţii sportive, Florin Talpeş şi soţia sa practică dans sportiv profesionist, iar Radu Georgescu practică un stil personal relaxat, un mix între blugi şi mers cu metroul care îl face diferit în peisajul de business local. În plus, cei doi antreprenori de pe podium, foşti concurenţi pe zona de protecţie a datelor, au imaginea creatorilor nu numai de business, dar mai ales de produse care au devenit universale, fiind folosite în întreaga lume şi atrăgând atenţia investitorilor din Silicon Valley şi nu numai. Cei doi IT-işti consideraţi modele de mediul de afaceri românesc s-au născut în România şi au construit business aici. Cum se face că cel mai admirat CEO nu este la origine român, iar în plus este bancher, bancherii fiind liderii a căror imagine a fost destul de serios afectată de criza economică?

  • PAC: Zece tendinţe în IT pentru 2013

    Tot printre tendinţele din acest an se numără şi exemple precum securitatea IT sau soluţiile de business intelligence.

    Întocmită de PAC, lista următoare nu reflectă nicio clasificare, ci indică o serie de tehnologii sau soluţii care vor atrage mai mult atenţia mediului de business în acest an.

    1. Cloud Computing: SaaS

    Softul ca serviciu (software as a service – SaaS) va continua sa influenţeze substanţial piaţa de software în 2013. Sunt disponibile soluţii SaaS din ce în ce mai multe şi mai cuprinzătoare, iar zonele tradiţionale precum colaborarea, comunicaţiile unificate şi CRM până la sisteme ERP realizate integral în cloud, continuă să se dezvolte. Companiile de software se remarcă tot mai des prin soluţii SaaS care pot rivaliza cu uşurinţă cu aplicaţiile software tradiţionale. Firmele nu mai exclud categoric subiectul cloud, ci tind să ţină cont de SaaS în deciziile lor investiţionale, punând în balanţă toate argumentele pro şi contra.

    2. Cloud Computing: Hosted Private Cloud

    Conceptul de hosted private cloud este consecinţa logică a externalizării tradiţionale de IT. Avantajele tehnice şi comerciale ale unei arhitecturi cloud se îmbină cu medii dedicate clientului de outsourcing.

    3. Cloud Computing: Piata B2B pentru aplicatii

    Inspiraţi de succesul magazinelor cu aplicaţii pentru telefoane mobile inteligente, tot mai mulţi furnizori de software şi tehnologie creează pieţe pentru vânzarea de aplicaţii de business, nu perntru dispozitive mobile, ci mai degrabă ca platforme pentru vânzări şi pentru operatori în domeniul serviciilor cloud.

    4. Dispozitive mobile, aplicaţii şi managementul datelor

    Timp de câţiva ani, multe firme au ignorat creşterea necontrolată a dispozitivelor mobile şi s-au prefăcut că nu observă când angajaţii lor descărcau tot felul de aplicaţii în smartphone-urile şi tabletele de serviciu. Acum se află sub presiune deoarece trebuie să acţioneze, pentru ca jungla de dispozitive mobile şi aplicaţii care a rezultat nu mai poate fi gestionată eficient şi implică riscuri enorme de securitate.

    Disponibilitatea soluţiilor şi a serviciilor pentru o administrare sigură a dispozitivelor, aplicaţiilor şi datelor, ca şi a magazinelor de aplicaţii din firme a crescut semnifcativ în ultimii doi ani. PAC estimează că piaţa globală pentru dispozitive mobile şi aplicaţii software de gestionare va creşte în medie cu aproximativ 35 % pe an.

  • Bugetul pe 2013 în zece cuvinte: majorări nejustificate de salarii la stat finanţate din noi taxe

    Când toţi aşteptau o reducere de taxe şi de contribuţii sociale compensată de micşorarea cheltuielilor de funcţionare ale statului, aşa cum promisese când critica cu avânt de pe margine, noua putere ne serveşte în meniul bugetar pe 2013 noi taxe şi contribuţii care să finanţeze o creştere a cheltuielilor salariale cu 13%. La adăpostul argumentaţiei că a promis majorarea salariilor bugetarilor pentru a le aduce la nivelul din 2010, proiectul de buget prevede o creştere a cheltuielilor salariale pentru angajaţii din sectorul public cu 13%, până la 46,1 miliarde de lei. Dar dacă ar fi fost vorba numai de o reîntregire a salariilor, creşterea ar fi trebuit să fie mai redusă, având în vedere că doar pe primele şase luni de anul trecut salariile erau cu 15% mai reduse faţă de nivelul din 2010 dinainte de tăiere.

    Practic, pe următoarele şase luni din 2013 nu este necesară decât o creştere de 7% a salariilor bugetarilor, având în vedere majorarea de 7% operată în iunie anul trecut de guvernul Ponta I. Astfel, se indexează toate salariile bugetarilor faţă de nivelul mediu din 2012 cu 13%, în loc de 10%, cât ar fi fost normal doar pentru reîntregire. Adică în loc de cheltuieli salariale de 45,4 miliarde de lei, cât ar fi fost suficient pentru reîntregire, este vorba de 46,2 miliarde de lei, deci 800 de milioane de lei trecuţi în plus la cheltuieli salariale “cu valul”.

    Cheltuielile cu salariile în PIB revin la un nivel de peste 7%, mai precis 7,4%, adică o creştere de 0,5% din PIB faţă de nivelul anului 2012.

    Oficialii explică situaţia prin faptul că sunt nevoiţi să readucă salariile la nivelul din 2012.

    Însă putea foarte bine guvernul să-şi asume o scădere a numărului de bugetari cu 13% adică nivelul majorărilor salariale pentru a menţine anvelopa salarială sub 7% din PIB.

    Interesant este că exact 0,5% din PIB nivel suplimentar al cheltuielilor cu salariile publice provin din taxe noi, adică din aşa-numitul pachet de măsuri fiscale.

    Odată cu proiectul de buget, Ministerul Finanţelor a publicat ieri o serie de proiecte de ordonanţă de urgenţă care prevăd suplimentări de taxe în valoare de 2,9 miliarde de lei.

    Un miliard de lei va proveni de la taxarea suplimentară a companiilor din energie şi care exploatează resurse minerale, 600 de milioane de lei din impozitarea suplimentară din agricultură pe baza unor noi norme de venit pe care urmează să le definească Ministerul Agriculturii, încă 300 milioane de lei din contribuţii sociale aferente majorării salariului minim, alte 200 de milioane de lei din devansarea creşterilor de accize la ţigări şi alcool.

    Ar fi fost de înţeles o suprataxare a companiilor din energie care să creeze spaţiul fiscal pentru o micşorare a contribuţiei de asigurări sociale sau a TVA.

    Din TVA, spre exemplu, statul strânge anual 52,9 miliarde de lei (sumă prevăzută pentru 2013), iar micşorarea cu un punct a acestei taxe, de la 24% la 23%, ar fi necesitat o resursă suplimentară de 2,2 miliarde de lei. Micşorarea cu 1% a contribuţiilor de asigurări sociale ar fi costat statul de asemenea circa 2 miliarde de lei.

    Veniturile din contribuţiile de asigurări sociale se vor ridica anul acesta conform bugetului la 54,3 miliarde de lei faţă de 51,0 miliarde de lei în 2012, conform celei de a doua rectificări bugetare de anul trecut.

    O reducere măcar şi cu un punct a unuia dintre cele două impozite/contribuţii ar fi arătat voinţa Finanţelor de a trece la relaxare fiscală. În 2013 un punct, încă un punct în 2014, ar fi fost indicat un drum.

    Când colo, ce avem? Exprimat în 10 cuvinte: un buget cu majorări de salarii finanţate din noi taxe.

    Mai mult, cheltuielile de capital, adică investiţiile din bugetul de stat şi al autorităţilor locale, vor fi doar de 17,6 miliarde de lei în 2013, în scădere cu 3 miliarde de lei faţă de 20,6 miliarde de lei în 2012.

    Aici răspunsul oficialilor este că sunt prevăzute sume mai mari pentru investiţii din fonduri europene.

    Deocamdată însă, experienţa arată că în 2012 guvernul Ponta I a tăiat din buget la Ministerului Transporturilor pentru a “acomoda” creşterea salariilor cu ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB.

    Este de văzut dacă autorităţile publice locale vor fi în stare să depună proiecte la Uniunea Europeană şi să atragă bani pentru investiţii în locul celor prevăzuţi de la buget.

    Măsura de forţare a finanţării din fonduri UE este bună, însă rămâne de văzut dacă va putea fi aplicată încă din cursul acestui an, având în vedere perioadele destul de lungi de aprobări de proiecte şi decontări de la UE.

    Per total faţă de prezentarea bugetului cetăţeanului din 10 ianuarie, guvernul a devenit mai prudent în evaluarea PIB-ului pe 2013, reducându-l la 623,3 miliarde de lei faţă de 629 miliarde de lei anterior, dar surprinzător, mai optimist în ceea ce priveşte veniturile la bugetul consolidat: 209,2 miliarde de lei faţă de o estimare pe 10 ianuarie de 207 miliarde de lei.

    Faţă de execuţia preliminată pe 2012, se presupune o creştere nominală de 6% a veniturilor.

    Este posibil ca o parte din noile taxe să fie justificate, însă introducerea lor intempestivă cu doar opt zile înainte de aplicare, pe 1 februarie, bulversează iarăşi mediul de afaceri. Pentru că nu este vorba numai de noi taxe în energie, ci de o serie întreagă de modificări ale Codului fiscal: sunt prevăzute restrângeri la cheltuielile deductibile de diurnă, este coborât pragul de impunere obligatoriu cu 3% din cifra de afaceri la nivelul IMM-urilor de la 100.000 euro pe an la 65.000 de euro pe an şi alte mărunţişuri, din care statul speră să scoată venituri suplimentare de 500-600 de milioane de lei pe an.

    Seamănă mult cu un buget în care funcţionarii din Finanţe s-au chinuit să găsească noi surse de venit la cererea noii conduceri, cât de mici, să astupe diverse portiţe utilizate de companii, numai şi numai să aducă câţiva bănuţi la buget. Şi pentru ce? Ca să crească de-a valma salariile bugetarilor cu 13%, în loc să fi asistat la o restructurare în rândul acestora.

    Pentru că mediocritatea ţintei în ceea ce priveşte îmbunătăţirea colectării se vede simplu din nivelul prognozat al încasărilor din TVA: 52,9 miliarde de lei faţă de 51,8 miliarde de lei anul trecut.

    Aceasta înseamnă o creştere de doar 1,1 miliarde de lei, adică de 2%.

    În condiţiile în care toate veniturile sunt estimate să crească cu 6%, în care inclusiv salariile funcţionarilor din Finanţe şi Agenţia Naţională de Administrare Financiară vor creşte cu 13%, acceptarea neputinţei statului de a încasa mai mult din TVA arată că eficientizarea colectării veniturilor la buget este o himeră.

    Mai simplu este să inventezi noi taxe.

    Alte opinii ale jurnalistilor ZF pe zf.ro/opinii

  • BCR şi-a bugetat profit de 53 milioane de euro anul acesta

    BCR, cea mai mare bancă după activele deţinute, şi-a bugetat pentru acest an un profit brut de 250 de milioane lei (57 mil. euro), pe baza unui profit operaţional de 2,38 miliarde de lei, a unor provizioane de 1,97 miliarde de lei şi a unui rezultat negativ din reevaluarea activelor fixe de 164 mil. lei, potrivit documentelor prezentate acţionarilor. Profitul net al băncii este estimat în 2013 la 238 mil. lei (53 mil. euro), faţă de o pierdere netă exclusiv la nivel de bancă de 556 mil. lei după nouă luni de anul trecut, au declarat pentru Mediafax surse bancare. BCR se aş­teap­tă să realizeze venituri ope­raţionale de 4 miliarde de lei şi să înregistreze cheltuieli operaţionale de circa 1,6 mld. lei. Principala sursă de venit a băncii rămân încasările din dobânzi, cu un total estimat la 2,8 mld. lei, în linie cu anul trecut, dar uşor mai jos decât în 2011 (3,25 mld. lei). Veniturile din comisioane sunt prognozate la 780 mil. lei, sensibil peste nivelul din ultimii doi ani. BCR a raportat venituri din comisioane de 550 mil. lei în 2011 şi 454 mil. lei după primele nouă luni din 2012.

    Mai multe pe zf.ro

  • LeasePlan vrea să ajungă la 8.400 de automobile administrate în 2013

    LeasePlan România, una din cele mai mari firme de leasing operaţional de pe piaţa locală, a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 39,6 mil. euro, în creştere cu 30% faţă de 2011, potrivit oficialilor companiei. Pentru 2013, LeasePlan estimează că va investi aproximativ 20 mil. euro în achiziţia de noi autovehicule. În privinţa numărului de autovehicule administrate, LeasePlan a depăşit cu aproximativ 100 de unităţi targetul estimat pentru 2012. La sfârşitul anului trecut, numărul total de autovehicule aflate în administrarea LeasePlan era de 7.507, în creştere cu 20% faţă de 2011, dintre care aproape 6.700 de maşini în flotă proprie. Din totalul de autovehicule aflate în flota LeasePlan, 6.609 sunt în sistem full operational leasing, în vreme ce 58 sunt în sistem net operational leasing (pentru care s-a asigurat doar finanţarea). Pentru restul de 840 de autovehicule, LeasePlan asigură doar serviciile de gestionare a flotei. “Pentru 2013, ne-am planificat o creştere a flotei de autovehicule până la un nivel de 8.400 de unităţi în administrare”, a declarat Bogdan Apahidean, director general LeasePlan România.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Gadgeturi la CES 2013

    Sub umbrela celei mai mari ediţii din istorie a târgului, giganţi din industria hi-tech precum Apple, Samsung, Sony, LG sau Philips vor prezenta în aces an peste 200.000 de produse de ultimă generaţie. În total, CES numără aproximativ 3.000 de expozanţi şi speră să atragă cel puţin 150.000 de vizitatori.

    Televizoarele par să fie un element central la CES anul acesta, producătorii înghesuindu-se să lanseze noi modele mai subţiri, cu design minimalist şi funcţii “şi mai inteligente”, potrivit USA Today, decât în anii trecuţi. Samsung şi Toshiba, de pildă, au în plan să lanseze câteva modele de televizoare Ultra HD, cu rezoluţie a imaginilor de patru ori mai mare decât în cazul unui televizor HD obişnuit şi cu un preţ cât se poate de piperat, de cel puţin 20.000 de dolari. Totodată, competitorul sud-coreean LG propune un televizor OLED, parte din prima serie de acest fel din SUA, cu diagonala de 55 de inci care costă 12.000 de dolari.

    Cot la cot cu televizoarele sunt tabletele şi telefoanele inteligente. Noile dispozitive propun tehnologii şi funcţii mai avansare care să le transforme din ce în ce mai mult în echipamente destinate tot mai multor activităţi adiacente comunicaţiilor. De altfel, tabletele şi smartphone-urile ar trebui să atragă anul acesta în jur de 40% din cheltuielile mondiale pentru tehnologie, potrivit unui studiu realizat de Gfk.

    În 2013, smartphone-urile şi tabletele vor avea o cotă de 40% din cheltuielile de la nivel global cu tehnologia, potrivit sursei citate.

    Surpriza acestui an vine însă din faptul că Apple, Amazon, Microsoft sau Google nu au standuri dedicate la CES anul acesta. Tonul l-a dat Apple încă de anul trecut, când a renunţat la stand, iar Microsoft anunţa pe atunci decizia de a nu mai participa în 2013. Nu pierd totuşi capital de imagine, întrucât peste 20.000 de produse expuse la târg în varii standuri au legătură cu dispozitivele iPhone si iPad ale Apple, Kindle al Amazon, Windows al Microsoft şi cu sistemul de operare pentru telefoane inteligente Android al Google.