Consumul de bere a ajuns anul trecut la aproximativ 90 de litri per capita şi se apropie de cel mai înalt nivel înregistrat în ultimiii 10 ani, cel din 2007 -2008, când un român consuma 94, respectiv 99 de litri de bere, potrivit datelor Asociaţiei Berarii României. La un preţ mediu de 1,2 euro pentru un litru de bere, calculele ZF arată că un român a alocat anul trecut în medie 90-100 de euro pentru acest produs. Piaţa berii, care este evaluată la 1,8 mld. euro, a înregistrat anul trecut o creştere de 7% în volum, până la 18 mil. hectolitri, ajutată de vremea bună şi de multitudinea competiţiilor sportive, potrivit aceleiaşi surse. Însă pentru 2013 berarii nu sunt la fel de optimişti. Puterea de cumpărare a românilor „fragilă“ şi creşterea nivelului accizei la bere alungă din euforia adusă de creşterea vânzărilor de anul trecut. „Deşi anul trecut s-a înregistrat un trend ascendent al consumului de bere, suntem rezervaţi în ce priveşte evoluţia în acest an“, a spus Andrew Highcock, preşedintele asociaţiei. Veniturile mici ale românilor, comparativ cu celelalte state europene, schimbă chiar şi preferinţele pentru tipul de ambalaj. Astfel, berea la PET deţine 52,5% din vânzările totale de bere, aproape dublu comparativ cu berea la sticlă.
Tag: 2012
-
2012, anul de coşmar pentru BRD. Cum a ajuns cea mai profitabilă bancă din sistem să raporteze peste noapte pierderi de 332 mil. lei, iar un preşedinte să-i fie respins de BNR
La începutul lui decembrie 2011, o delegaţie a Société Générale condusă de numărul 2 Bernardo Sanchez Incera şi de şeful operaţiunilor internaţionale Jean Louis Mattei a fost primită la BNR de guvernatorul Mugur Isărescu. Grupul francez nu numai că deţine BRD, a doua bancă din România, şi o bună parte din finanţarea economiei, dar este şi unul dintre cei mai mari cumpărători de titluri de stat româneşti, care a permis finanţarea fără probleme a bugetului într-o perioadă de criză. A fost o vizită de curtoazie obişnuită, dar şi de prezentare formală a celui pe care francezii îl selectaseră să preia conducerea BRD din următorul an, Alexandre Maymat, 44 de ani, după ce încheiau conturile cu cel care conducea banca în acel moment Guy Poupet. De asemenea, francezii îl luaseră la Paris pe Sorin Popa, numărul doi din BRD, în divizia internaţională şi anunţaseră BNR în acest sens. Société Générale îl trimisese pe Poupet, 60 de ani, la Bucureşti în 2010 cu un mandat de patru ani. Deşi îl susţineau public, francezii nu erau aşa mulţumiţi de Poupet din cauza modului de administrare a riscului de credit.
-
România a evitat la limită recesiunea în 2012. Oamenii de afaceri sunt însă dezamăgiţi
Creşterea economică a fost însă “pe muchie”, economia României înregistrând o creştere firavă, de 0,2%, atât pe întregul an 2012, cât şi în ultimul trimestru faţă de T3 2012, potrivit datelor “semnal” anunţate de Institutul de Statistică. În schimb, economia Germaniei, motorul de creştere al Europei, s-a contract cu 0,6% în ultimele trei luni ale anului trecut faţă de T3 2012, mai mult decât economia Franţei care a scăzut cu 0,3%, ceea ce arată că zona euro se afundă şi mai mult în recesiune. Dintre statele est-europene, Ungaria a înregistrat cea mai mare scădere economică trimestrială, de 0,9%, în principal din cauza declinului din sectorul agricol şi industrial. La polul opus se află economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, care s-a menţinut pe creştere cu un avans de 0,7%. “Economia europeană a mers prost în ansamblu în 2012. Senzitivitatea ridicată a economiei româneşti faţă de economia UE ne-a influenţat negativ, efectul de contagiune fiind resimţit la evoluţia producţiei industriale şi a exporturilor”, afirmă Cristian Socol, consilier economic al premierului Ponta.
-
Economia a urcat cu doar 0,2% în 2012. Oamenii de afaceri spun că este nevoie urgentă de măsuri de relansare
Economia României a înregistrat anul trecut o creştere firavă de 0,2%, dezamăgitoare pentru oamenii de afaceri, care spun că este nevoie urgentă de măsuri de relansare. Ei cer Guvernului să găsească “cheia” pentru a proteja şi încuraja capitalul autohton şi, în plus, să impulsioneze exporturile, în principal pe cele din afara Uniunii Europene. “Este bine că am crescut, însă un avans de 0,2% nu este suficient. Pentru a ne reveni avem nevoie de un avans mai puternic şi stabil. Pentru ca economia să iasă din această situaţie este nevoie să fie impulsionate exporturile, mai ales cele din afara UE. Trebuie să ajutăm şi piaţa locală, dar mai ales exporturile”, spune Gabriel Cârlig, proprietarul producătorului de textile Jolidon. Jumătate din businessului Jolidon vine din exporturi, potrivit ultimelor date deţinute de ZF. Anul 2012 s-a remarcat prin producţia agricolă slabă, criza politică internă, declinul investiţiilor şi slaba absorbţie a fondurilor europene, care, suprapuse pe recesiunea marilor economii europene, au afectat economia României.
-
2012 a fost anul aurului pentru băncile centrale
Băncile centrale au achiziţionat anul trecut cea mai mare cantitate de aur din ultimii 50 de ani pentru a-şi diversifica rezervele, iar Rusia, Brazilia şi Irak au fost cei mai mari cumpărători, scrie CNBC. “Ţările care îşi majorează rezervele oficiale de aur sunt în cea mai mare parte economii emergente, iar în ultimii ani tendinţa de pe aceste pieţe este de creştere. Pe măsură ce rezervele oficiale de aur ale acestor state cresc – accentul fiind pus în general pe dolarul american şi pe active denominate în euro – creşte şi nevoia de diversificare”, se arată în cel mai recent raport al Consiliului Mondial al Aurului (WGC). Băncile centrale au cumpărat 534,6 tone de metal preţios anul trecut, aceasta fiind cea mai mare cantitate achiziţionată din 1964 până în prezent. Achiziţiile nete ale băncilor reprezintă 12% din cererea agregată de anul trecut. În 2011 ponderea a fost de 10%. Trendul de creştere al achiziţiilor de aur se va menţine şi în viitor, potrivit lui Ric Spooner, analist la CMC Markets. El a explicat că există “tendinţa ca valorea dolarului să scadă din cauza politicilor de relaxare cantitativă implementate de Fed”. Activele precum aurul reprezintă o metodă de acoperire a riscului împotriva devalorizării rezervelor valutare, a mai spus analistul.
-
Problemele interne şi tensiunile din zona euro au dus investiţiile străine în 2012 la minimul ultimilor 10 ani
“După părerea mea, continuarea trendului de diminuare a investiţiilor străine directe a fost determinată, în principal, de deficienţele interne şi doar pe plan secundar de tensiunile şi riscurile din zona euro. Atragerea de investiţii străine directe depinde de mai mulţi factori, în afară de potenţialul de creştere al unei economii, iar România stă bine doar la nivelul costurilor salariale”, consideră Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Ea a arătat că, din păcate, politica fiscală nu stimulează atragerea de investiţii străine, deoarece nivelul taxelor şi impozitelor nu mai este atractiv, iar birocraţia excesivă, corupţia şi ineficienţa administraţiei publice descurajează potenţialii investitori. Un alt factor negativ este sistemul juridic deficitar şi lipsa unei legislaţii economice eficiente care să reducă infracţionalitatea economică.
-
Cu 105 IPO-uri în 2012, Varşovia bate toată Europa. Pe Bursa de Valori Bucureşti nu s-a lansat niciun IPO
Cele 105 IPO-uri de pe bursa din Varşovia reprezintă 40% din totalul ofertelor iniţiale de anul trecut de pe pieţele europene, potrivit raportului IPO Watch Europe al PricewaterhouseCoopers. Însă după valoarea listărilor iniţiale WSE ocupă doar locul cinci în Europa. Pentru comparaţie, ofertele publice iniţiale lansate pe piaţa poloneză sunt de şapte ori mai mici ca valoare decât cele de pe Bursa de la Londra, liderul clasamentului în această privinţă. “Activitatea de pe piaţa IPO-urilor din Varşovia, atât ca valoare, cât şi în funcţie de cantitate, ne-a plasat timp de mai mulţi ani în fruntea clasamentului european şi a ajutat la construirea unei poziţii mai bune pentru piaţa de capital poloneză în Europa decât ar putea-o permite tranzacţiile de pe piaţa secundară”, a declarat Adam Maciejewski, vicepreşedinte al board-ului de management al WSE, citat de mondovisione.com.
-
Cele mai mari tranzacţii din acest an, în producţia de îngrăşăminte, retail şi imobiliare
Datele disponibile pe piaţă arată că în acest an au fost încheiate aproximativ 50 de tranzacţii de ordinul milioane de euro. Dintre acestea, majoritatea au fost realizate cu firme locale, însă au fost şi tranzacţii încheiate la nivel internaţional şi care au implicat subsidiare din România. Cea mai mare tranzacţie din acest an a fost preluarea producătorului de îngrăşăminte chimice Azomureş de Ameropa Holding din Elveţia pentru 250-300 milioane de euro.
-
Topul celor mai mari mari tranzacţii din 2012
Cele mai multe deal-uri au fost încheiate pe final de an, 10-15 afaceri fiind finalizate în perioada noiembrie – decembrie. Cea mai mare tranzacţie din acest interval, care întră şi în top trei al tranzacţiilor din 2012, este preluarea de către Auchan a 20 de magazine Real într-un deal estimat de ZF la peste 200 mil. euro. Trannzacţia s-a derulat la nivel regional, francezii de la Auchan plătind 1,1 mld. euro pentru magazinele Real din România, Polonia, Ucraina şi Rusia. Deal-ul creează un nou gigant în retailul românesc.
-
2012, un an pierdut: economia a fost ciuruită de tensiunile politice şi de insolvenţe
Ziarul Financiar a făcut bilanţul celor mai importante o sută de evenimente din 2012, din care reiese cât de zbuciumat a fost anul pe cale să se încheie. De la şocul intrării în insolvenţă a celui mai mare producător de energie ieftină Hidroelectrica la turbulenţele cursului valutar alimentate de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, de la eşecul privatizării CupruMin la spectacolul televizat al privatizării Oltchim, anul 2012 a ţinut în corzi întreaga Românie. Cel mai mare şoc al anului a fost intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, care asigură un sfert din energia necesară României. Deşi era programată să se listeze la bursa din Bucureşti, compania de stat a intrat în insolvenţă pentru a scăpa de contractele păguboase cu “băieţii deştepţi”.