BusinessMagazin

Tag: 1000S

  • Regulile sunt rescrise

    Cumpărătorul din 2025 nu mai caută doar un apartament bine finisat, ci o locuinţă „corectă” – bine gândită arhitectural, eficientă şi funcţională. Arhitecţii devin un filtru esenţial între viziunea dezvoltatorului şi cerinţele pieţei, iar optimizarea proiectării poate aduce chiar şi 15% în plus la veniturile unui proiect. Calitatea, nu doar preţul, dictează direcţia noului val rezidenţial.

     

    Piaţa s-a rafinat, iar cumpărătorul este din ce în ce mai avizat, explică arhitectul Silviu Mihăilescu, fondator al biroului de arhitectură SMAA. În opinia sa, anii de creştere imobiliară şi volumul mare de informaţii disponibile online au transformat cumpărătorul într-un partener exigent, capabil să recunoască nu doar materialele de calitate, ci şi un plan bine gândit. „Astăzi nu mai e suficient să livrezi un bloc frumos. Trebuie să livrezi o locuire corectă.” Pentru arhitecţi, trendul anului 2025 este mai puţin despre lux şi mai mult despre echilibru: distanţe corecte între clădiri, spaţii verzi reale, zone semipublice funcţionale şi un mix coerent de servicii – de la grădiniţe la spaţii comerciale. „Locuinţele de calitate se vor diferenţia prin ansamblurile care oferă mai mult decât nişte cutii de locuit. Oamenii caută comunităţi complete, nu doar apartamente”, spune Mihăilescu.

    Într-un moment în care termenul „premium” este adesea folosit abuziv, arhitectul consideră că primul nivel de calitate ar trebui să fie „corectitudinea”: apartamente bine compartimentate, spaţii utile şi planimetrii gândite raţional. „În anii 2000 s-au făcut locuinţe mai prost compartimentate decât cele comuniste. Azi, tot mai mulţi dezvoltatori înţeleg că un apartament corect înseamnă camere care se pot mobila firesc, băi funcţionale, holuri fără pierderi şi orientare bună către lumină”, explică el. Această corectitudine, spune Silviu Mihăilescu, nu este doar o chestiune de estetică, ci şi de profitabilitate. „Am avut proiecte autorizate în care, doar regândind planurile, am crescut veniturile dezvoltatorului cu 10–15%. La 500 de apartamente, asta înseamnă milioane de euro. Arhitectura poate face diferenţa între profit şi pierdere.” Într-o piaţă unde fiecare metru pătrat contează, optimizarea prin proiectare – nu prin tăieri de costuri la materiale – devine o sursă majoră de valoare. „Mulţi dezvoltatori caută economii în manoperă sau finisaje, dar uită că o partiţie mai bună, un spaţiu comun mai eficient sau o parcare suplimentară pot aduce câştiguri reale fără a sacrifica calitatea.”

    Pe măsură ce costurile cresc – de la terenuri la manoperă – dezvoltatorii care aleg să construiască „ieftin” se expun unui risc direct: blocarea preţului de vânzare. „Când clădirea ta e mai urâtă decât cea a vecinului, eşti obligat să vinzi sub preţul pieţei. Dar când arată mai bine, toată lumea vine la tine şi poţi cere cu 200–300 de euro pe metru pătrat mai mult. Calitatea îţi aduce bani înapoi”. Această diferenţă de preţ nu vine doar din finisaje luxoase, ci şi din investiţia în detalii arhitecturale – de la faţade ventilate, tâmplării din aluminiu şi balustrade de sticlă, până la folosirea unor materiale naturale, precum cărămida aparentă. „Faţadele ventilate au devenit standard, dar şi o tencuială bine făcută, aplicată cu toate profilele şi straturile necesare, poate fi premium. Diferenţa o face execuţia, nu eticheta.”

    Un alt trend major observat de Mihăilescu este trecerea de la relaţia formală arhitect–dezvoltator la una colaborativă. „Cele mai bune proiecte se nasc din dezbatere. Tema de proiectare nu e un caiet de sarcini imuabil. Arhitectul are datoria să-şi înveţe clientul unde e bine şi unde nu e bine. Din schimbul de idei iese soluţia optimă.”    

    În prezent, biroul SMAA colaborează cu mai mulţi dezvoltatori care au înţeles că valoarea unui proiect se decide încă din faza de concept. „Proiectarea în România este subevaluată faţă de alte ţări, iar presiunea timpului duce uneori la soluţii slabe. Dar un ochi în plus, o regândire atentă pot aduce un câştig de două cifre în veniturile unui proiect.”

    Dezvoltatorii învaţă din mers, iar piaţa devine propriul ei arbitru. „Cei care construiesc prost vor fi taxaţi de cumpărători. Clienţii sunt informaţi, ştiu ce înseamnă lumină naturală, ventilaţie, spaţiu de depozitare, eficienţă energetică. În doi-trei ani se vede clar diferenţa între cei care au făcut rabat şi cei care au construit corect”, spune Mihăilescu.

    Locuinţele nu mai sunt doar despre metrii pătraţi, ci despre inteligenţa cu care aceştia sunt folosiţi. „Calitatea adevărată nu e neapărat despre lux, ci despre corectitudine. Iar asta e cea mai mare schimbare pe care o văd în 2025”, conchide Silviu Mihăilescu.

  • Dezvoltatorii imobiliari mizează pe mixul rezidenţial

    Piaţa rezidenţială din Capitală continuă să evolueze alert, cu preţuri care au depăşit pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat şi dezvoltatori care investesc masiv în proiecte mixte şi facilităţi educaţionale. La ZF Office & ReSidential Summit 2025, liderii industriei au dezbătut provocările şi oportunităţile unui sector care se reinventează pentru a răspunde nevoilor unei clase medii în expansiune.

     

    Alex Skouras, managing partner la Alesonor Real Estate Development, subliniază una dintre provocările specifice ale dezvoltării imobiliare în Bucureşti: „Bucureşti are ceva cu adevărat specific. Nu are limite fizice. Multe alte oraşe similare din Europa au limite fizice, cum ar fi marea sau munţii. Dacă vedeţi harta Bucureştiului şi faceţi zoom out pe Google Maps, există teren peste tot din toate direcţiile, iar terenul este infinit“. Această caracteristică transformă selectarea amplasamentului într-o decizie strategică crucială pentru succesul oricărui proiect rezidenţial.

    „Dezvoltarea Bucureştiului s-a întâmplat altfel. Mai întâi a fost dezvoltarea şi apoi a fost «hai să încercăm să trecem pe lângă nişte trotuare acum». Nu există loc să treci pe lângă trotuare. Marginea casei atinge de fapt oglinda maşinii care trece”, adaugă Skouras, evidenţiind problemele de infrastructură cu care se confruntă dezvoltatorii. În proiectul Amber Forest, compania va construi o nouă stradă cu patru benzi care se va conecta la centura existentă, o iniţiativă care vine atât din viziunea dezvoltatorului, cât şi din înţelegerea autorităţilor asupra necesităţii de a sprijini dezvoltarea zonei Otopeni-Tunari.

    Preţurile au cunoscut o creştere semnificativă în ultimul an, confirmă Răzvan Brasla, CEO la Cloud9 Residence: „În luna mai preţul mediu a fost de peste 2.000 de euro pe metru pătrat în Bucureşti. Faţă de când am lansat noi proiectul, am avut două creşteri de preţ, 50 până în 100 de euro pe metru pătrat”.

    Investiţiile în infrastructură educaţională devin un diferenţiator major pe piaţă. Alesonor a demarat construcţia campusului Verita International School în cadrul Amber Forest, cu o investiţie de 18 milioane de euro, care va deveni prima şcoală nZEB din România. Campusul va fi dezvoltat pe 15.000 de metri pătraţi şi va găzdui şcoală, grădiniţă şi afterschool pentru copii între 2,5 şi 18 ani, cu deschidere programată pentru septembrie 2026.

    Alex Skouras vede un potenţial considerabil în piaţa actuală: „Sunt de 22 de ani în România. Toţi cei patru parteneri principali ai noştri din România au venit pentru că am văzut că ceea ce se întâmpla în Grecia în acea perioadă era problematic. România a fost o ţară în care am crezut cu tărie de la bun început”. El evidenţiază mentalitatea diferită a pieţei româneşti: „Este mult mai deschisă spre înţelegerea lucrurilor care se întâmplă în alte ţări. Există un potenţial real foarte puternic pe piaţa actuală. Stocul rezidenţial este foarte slab şi destul de calitate scăzută”.

    „Întotdeauna am privit concurenţa ca un lucru bun, fiindcă toţi sunt dezvoltatori de calitate, care încearcă să crească zona, să dezvolte un produs cât mai bun”, notează Iliescu, subliniind importanţa dezvoltării integrate a zonelor rezidenţiale. Nusco pregăteşte deja următoarele faze, cu planuri pentru o şcoală care să fie operaţională în 2028, respectând toate standardele moderne pentru facilităţi educaţionale.

    Parteneriatul cu furnizori premium devine esenţial pentru atragerea clienţilor. Alesonor a extins colaborarea cu Nolte Home Studio pentru suburbia Amber Forest, unde peste 70 de bucătării Nolte au fost deja achiziţionate de clienţii din prima fază. Această abordare integrată, care combină locuinţe de calitate cu servicii şi facilităţi premium, defineşte noua generaţie de proiecte rezidenţiale din Bucureşti, într-o piaţă unde cumpărătorii devin tot mai exigenţi şi mai bine informaţi.    

    ŸBucătărie Nolte instalată în Amber Forest. Peste 70 de bucătării germane au fost achiziţionate de rezidenţii din prima fază, parte din parteneriatul extins dintre Alesonor şi Nolte Home Studio.

  • REHAU mizează pe export în faţa unei pieţe rezidenţiale incerte

    România exportă peste 50% din producţia de ferestre, fiind al doilea furnizor european după Polonia, dar piaţa internă stagnează din cauza instabilităţii fiscale şi a lipsei de viziune guvernamentală.

    Paul Chipriean, country manager REHAU România şi director REHAU Window Solutions, avertizează că trecerea TVA-ului de la 9% la 21% pentru locuinţe va avea un impact asupra sectorului construcţiilor în 2026, în contextul în care 75% dintre clădirile din ţară necesită renovări urgente pentru a se alinia standardelor europene nZEB, obligatorii după 2030. În cadrul ZF Office & Residential Summit 2025, directorul REHAU a subliniat că România a devenit al doilea exportator european de ferestre după Polonia, cu peste 50% din producţie destinată pieţelor externe, însă potenţialul pieţei interne rămâne neblocat din cauza lipsei de măsuri guvernamentale coerente şi a instabilităţii fiscale care alungă investitorii.

    „Proiectele noi au o cotă de uşor peste 20% din vânzările noastre. În schimb, o pondere foarte importantă este partea de export”, a declarat Paul Chipriean în cadrul summitului, subliniind transformarea României într-un hub european de producţie pentru industria ferestrelor. „Astăzi vedem, din studiile pe care le avem, că zona de export depăşeşte 50% din volumul total al pieţei. Practic, după Polonia, România este principalul furnizor de ferestre pe piaţa europeană şi unul dintre principalii furnizori la nivel mondial.”

    Această performanţă remarcabilă pe pieţele externe contrastează puternic cu stagnarea pieţei interne, unde reabilitările reprezintă „o cotă destul de mică” din vânzări, după cum recunoaşte Chipriean. Motivul principal este orientarea către preţ în detrimentul calităţii: „Rehau nu este în zona de preţ”, precizează directorul, într-o piaţă unde consumatorii caută soluţii ieftine pentru renovări.

    Situaţia devine şi mai complexă în contextul în care trei sferturi din fondul imobiliar naţional necesită intervenţii urgente. „Din studiile pe care le avem, 75% dintre blocurile vechi sau locuinţele făcute după ‘90 nu mai corespund standardelor actuale”, avertizează Chipriean, adăugând că „aici cred că guvernul, ministerul ar trebui să se implice mai mult. Este un potenţial mare.”

    Complexul Akcent City: Proiectul de 723 apartamente din Bucureştii Noi reprezintă noua generaţie de dezvoltări rezidenţiale nZEB, cu grădini private, terase spaţioase şi peste 4.200 mp spaţii verzi, situat strategic lângă metroul Jiului şi dotări pentru vehicule electrice.

    Presiunea pentru modernizare vine şi din obligativitatea alinierii la standardele nZEB (Nearly Zero Energy Buildings) după 2030, dar şi din creşterea dramatică a costurilor cu energia. „Facturile la energie au ajuns aproape de nivelul «plătim în aur»”, subliniază directorul REHAU, evidenţiind urgenţa renovărilor energetice. Cu toate acestea, „în afară de Bucureşti, unde se fac reabilitări vizibile, în restul ţării lucrurile merg foarte încet”.

    Măsurile fiscale recente adoptate de guvern în contextul unui deficit bugetar de peste 10% complică şi mai mult situaţia. „Nu ştiu dacă se puteau evita. Pe termen scurt, cred că sunt necesare”, admite Chipriean, dar avertizează imediat asupra efectelor pe termen lung: „Guvernul ar trebui să reducă TVA-ul la locuinţe, pentru a stimula sectorul construcţiilor. Ştim că acest sector este printre cele mai importante şi pune în mişcare multe alte industrii, pe orizontală şi pe verticală”.

    Creşterea TVA-ului de la 9% la 21% pentru locuinţele cu preţuri între 120.000 şi 700.000 de euro loveşte direct în segmentul care generează majoritatea tranzacţiilor. „Nu vorbim de locuinţe de 300.000 de euro, unde diferenţa de TVA este mică. Dar la segmentul de la 9% la 21%, acolo era grosul tranzacţiilor”, explică Chipriean, propunând chiar o reducere mai agresivă: „Din punctul meu de vedere, ar trebui să revenim chiar la 5%, nu la 9%, pentru a stimula sectorul”.

    Instabilitatea fiscală alungă investitorii şi blochează dezvoltarea pieţei, contrastând cu situaţia din ţările vecine. „Dacă azi modificăm TVA-ul şi mâine îl schimbăm din nou, investitorii nu pot avea stabilitate”, avertizează directorul REHAU. „În Polonia, de exemplu, metrul pătrat este 4.000 de euro, dar acolo guvernul oferă o proiecţie fiscală clară. În România nu avem o viziune macroeconomică clară, astfel încât investitorii să ştie pe ce se pot baza.”

    Carsten Heuer, CEO REHAU Window Solutions: „În calitate de partener All in One, oferim valoare adăugată măsurabilă pe tot parcursul proiectului, completând profilele PVC cu sisteme din aluminiu create împreună cu Elvial pentru piaţa românească”

    Pentru 2025, REHAU raportează o situaţie mai bună decât în 2024, dar perspectivele sunt sumbre. „A fost un an foarte dinamic, greu, fiecare euro a fost câştigat cu efort”, recunoaşte Chipriean, dar avertizează: „Ceea ce am acumulat anul acesta nu ne face foarte optimişti pentru anul următor. Aş spune chiar că suntem pesimişti, pentru că măsurile de azi îşi vor arăta efectele în anii următori”.

    Previziunile pentru 2026 sunt şi mai îngrijorătoare. „Studiile pe care le avem arată scădere. Atât ca număr de unităţi noi, cât şi ca număr de autorizaţii de construcţii. Mă aştept ca trendul să fie tot descendent”, anticipează Chipriean, făcând un ultim apel către autorităţi: „Cineva din minister ar trebui să privească atent situaţia şi să găsească soluţii pentru a inversa trendul”.

    În acest context dificil, REHAU îşi continuă strategia de dezvoltare şi diversificare. Compania a anunţat oficial intrarea pe piaţa locală a sistemelor de ferestre din aluminiu, prin parteneriatul cu Elvial, lansând sistemul Iconic W77. „Ne-am dorit întotdeauna să oferim clienţilor noştri cele mai potrivite soluţii pentru proiectele lor”, declară Paul Chipriean, subliniind că noile sisteme vor acoperi cererea din sectorul rezidenţial premium şi nerezidenţial.

    Extinderea vine după 30 de ani de prezenţă pe piaţa românească, perioadă în care REHAU a investit peste 20 de milioane de euro în infrastructură şi tehnologii sustenabile. Cu o cifră de afaceri de 50,1 milioane de euro în 2023 şi 133 de angajaţi, compania operează prin trei divizii – Window Solutions, Building Solutions şi Interior Solutions – având birouri în Bucureşti, Cluj şi Bacău.

    Noua strategie vizează în special proiectele mari de dezvoltare, precum complexul rezidenţial Akcent City din Bucureştii Noi, care promite 723 de apartamente construite după standardele nZEB. „Următorul pas logic este reprezentat de sistemele pentru ferestre şi faţade”, explică Carsten Heuer, director general REHAU Window Solutions, subliniind că „în calitate de partener All in One, REHAU Window Solutions oferă întotdeauna potenţial nou şi valoare adăugată măsurabilă partenerilor şi clienţilor săi”.

    Chipriean, care a preluat funcţia de country manager la începutul anului de la Alexandru Oprea, aduce o experienţă de peste 20 de ani în industria materialelor de construcţii. Sub conducerea sa din 2019, divizia Window Solutions a cunoscut o creştere continuă, iar acum coordonează întreaga strategie REHAU pentru România într-un moment critic pentru industrie. 

     

    Declaraţii cheie ale lui Paul Chipriean

    ►Ÿ România este al doilea furnizor european de ferestre după Polonia, cu peste 50% din producţie destinată exportului, poziţionându-se ca unul dintre principalii furnizori la nivel mondial în această industrie dinamică

    Ÿ► 75% dintre blocurile vechi sau locuinţele făcute după ‘90 nu mai corespund standardelor actuale, iar alinierea la cerinţele nZEB devine obligatorie după 2030, necesitând investiţii urgente în reabilitări

    Ÿ► Trecerea TVA de la 9% la 21% loveşte în segmentul unde era grosul tranzacţiilor imobiliare – guvernul ar trebui să revină chiar la 5%, nu la 9%, pentru a stimula sectorul construcţiilor

    Ÿ► În Polonia metrul pătrat costă 4.000 euro, dar guvernul oferă proiecţie fiscală clară. România nu are viziune macroeconomică stabilă, astfel investitorii nu ştiu pe ce se pot baza

    Ÿ► Suntem pesimişti pentru 2026 – studiile arată scăderi atât la unităţile noi, cât şi la autorizaţiile de construcţii. Măsurile fiscale de azi îşi vor arăta efectele negative în anii următori

  • Beatrice Dumitraşcu, CEO Residential Division, spune că succesul unui proiect imobiliar nu mai stă doar în vânzări, ci în capacitatea de a construi comunităţi funcţionale şi durabile

    Cu aproape 4.000 de apartamente aflate în construcţie şi un portofoliu evaluat la 1,4 miliarde de euro, One United Properties mizează pe dezvoltarea integrată a oraşului — de la locuinţe şi spaţii verzi până la infrastructură educaţională şi rutieră. Beatrice Dumitraşcu, CEO Residential Division, spune că succesul unui proiect imobiliar nu mai stă doar în vânzări, ci în capacitatea de a construi comunităţi funcţionale şi durabile.

    One United Properties continuă să îşi consolideze statutul de lider pe segmentul rezidenţial premium, menţinând un ritm accelerat al investiţiilor şi al livrărilor. În prezent, compania are în dezvoltare circa 3.800 de apartamente, dintre care mai puţin de o mie disponibile la vânzare, iar valoarea portofoliului activ depăşeşte 1,4 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de Beatrice Dumitraşcu, CEO Residential Division. „Avem şi un pipeline de peste 2 miliarde de euro, adică alte peste 9.000 de unităţi locative în plan pentru următorii ani“, a explicat ea, în cadrul conferinţei ZF Office & Rezidenţial Summit 2025.

    Noile proiecte — One Lake District, One High District, One Peninsula şi One Lake Club — definesc direcţia strategică a grupului: dezvoltări integrate, cu funcţiuni mixte şi accent pe calitatea vieţii. „Zonele cu potenţial se descoperă dacă eşti atent la piaţă, la comunităţi şi la modul în care poţi face oraşul mai funcţional. Nu doar oraşele mari au nevoie de locuinţe noi“, a subliniat Dumitraşcu, făcând referire şi la extinderea companiei în afara Capitalei, inclusiv în Sibiu, unde grupul a identificat o piaţă „foarte ofertantă“.

    One United nu se limitează la construcţia de locuinţe, ci investeşte activ şi în infrastructura urbană. „Am învăţat că nu trebuie doar să cerem, ci să şi dăm ceva. La One Floreasca City am făcut o bandă în plus pe sens. În zona Fabrica de Glucoză construim două unităţi educaţionale, iar pe lacul Plumbuita ridicăm o altă şcoală“, a precizat reprezentanta companiei. Strategia de dezvoltare urbană a grupului urmăreşte o abordare de parteneriat cu oraşul, prin integrarea serviciilor, a educaţiei şi a mobilităţii în interiorul proiectelor.

    În 2024, potrivit raportului anual al companiei, portofoliul rezidenţial aflat în dezvoltare depăşea 650.000 de metri pătraţi construiţi, iar valoarea brută de dezvoltare (GDV) cumulată se ridica la peste 1,2 miliarde de euro. Printre cele mai mari investiţii se numără One Lake District (381 milioane euro), One High District (192 milioane euro) şi One Lake Club (309 milioane euro), toate programate pentru livrare până în 2027.

    Beatrice Dumitraşcu atrage atenţia că deficitul de locuinţe rămâne ridicat, în special în Capitală. „Clienţii vor locuinţe, dar şi şcoli, grădiniţe, infrastructură. Toţi vrem să rămânem în zonele în care trăim, dar fără infrastructură nu se poate“, spune ea. În acelaşi timp, dezvoltatorul se confruntă cu provocări administrative: „Aşteptarea aprobărilor de la autorităţi ne costă, iar impactul amânărilor se reflectă direct asupra consumatorului, pe măsură ce costurile cresc“. Privind spre viitor, One United pregăteşte lansarea unor noi proiecte — One City District, One Parklane şi One Cotroceni Towers — şi caută terenuri cu potenţial pentru investiţii viitoare. „Sunt multe terenuri cumpărate de ani de zile, dar nevalorificate. Noi vrem să investim acolo unde are sens, unde putem adăuga valoare“, explică Dumitraşcu. Pe fondul unei pieţe încă accesibile, reprezentanta One United observă că România are unul dintre cele mai mici preţuri la locuinţe din Europa, cu o medie naţională de aproximativ 1.700 euro/mp, comparativ cu 4.000 euro/mp în Polonia, unde preţurile s-au triplat din 2020. „Avem şi o fiscalitate competitivă. România merită să fie privită ca o piaţă atractivă, dar ne lipseşte un brand de ţară. Dacă nu ne întâlnim cu autorităţile undeva la mijloc, nu putem face prea multe“, a avertizat ea.

    Cu o cerere în continuă creştere şi cu un public tot mai educat, piaţa rezidenţială premium se menţine într-o fază de expansiune. „În ultimii cinci-şapte ani s-a tot anunţat apocalipsa, dar nu s-a întâmplat. Noi am mers în sus. Oamenii trebuie să se uite la ce face compania, în ce investeşte, cum contribuie la oraş“, a concluzionat Beatrice Dumitraşcu.    

     

    One United Properties intră pe piaţa din Sibiu cu un proiect de regenerare urbană

    Compania a semnat un contract preliminar pentru achiziţia unui teren în zona centrală a Sibiului, marcând prima sa extindere în afara Bucureştiului şi Constanţei. Terenul, situat pe fosta platformă industrială FLARO, va găzdui o dezvoltare mixtă care va integra componente rezidenţiale, comerciale şi de servicii.

    Proiectul include restaurarea a patru clădiri istorice, printre care fosta fabrică de stilouri Gratioza, fondată în 1922, care a jucat un rol important în dezvoltarea industrială a oraşului. Fabrica, naţionalizată ulterior şi redenumită Flamura Roşie, a produs obiecte de scris folosite inclusiv în corespondenţa Casei Regale Române.

    “Sibiu reprezintă una dintre cele mai interesante oportunităţi de dezvoltare urbană din România. Oraşul are o economie prosperă, un patrimoniu cultural bogat şi o cerere tot mai mare pentru un stil de viaţă urban de calitate”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO al One United Properties. Dezvoltarea va îmbina arhitectura modernă cu structurile istorice conservate, creând un complex similar ca spirit cu One Floreasca City din Bucureşti, dar cu un caracter local distinct. Tranzacţia este condiţionată de obţinerea autorizaţiei de construire până la sfârşitul anului 2026.

     

    Peste 4.000 de apartamente în construcţie

    Cum arată portofoliul de proiecte în construcţie al One United

    Sursa: Raportul One United Properties pe 2024

  • One United Properties închide un ciclu de cinci ani cu portofoliul de birouri ocupat 96% şi active de 5,5 miliarde lei, dar resimte absenţa sectorului public din piaţa închirierilor

    Dezvoltatorul imobiliar a încheiat procesul de închiriere pentru toate spaţiile disponibile din portofoliul său comercial, raportând o creştere de 11% a activelor totale în 2024. Mihai Păduroiu, CEO Office Division, subliniază că piaţa bucureşteană oferă cele mai competitive chirii pentru clădiri sustenabile din UE, dar identifică sectorul public drept marele absent al pieţei. În octombrie, acţionarii vor vota inclusiv vânzarea One Tower pentru minimum 114 milioane euro.

     

    Piaţa de birouri din Bucureşti încheie un ciclu de dezvoltare marcat de transformări profunde, iar One United Properties, cel mai mare dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori Bucureşti, raportează rezultate solide pentru 2024: active totale în creştere cu 11%, ajungând la 5,5 miliarde de lei, şi un portofoliu comercial închiriat în proporţie de 96%. Performanţa vine într-un context în care multe companii internaţionale reconsideră modelele de lucru hibrid şi revin gradual la birou, iar dezvoltatorii locali caută noi vectori de creştere pentru următoarea etapă de expansiune.

    „Anul acesta am finalizat întreg procesul de închiriere pentru toate spaţiile pe care le mai aveam disponibile, care erau în cadrul One Cotroceni Park, restul clădirilor fiind deja închiriate 100%. Practic încheiem un ciclu de dezvoltare de cinci ani şi analizăm oportunităţi noi pentru noi proiecte”, declară Mihai Păduroiu, CEO Office and Commercial Division la One United Properties, în cadrul evenimentului ZF Office & Rezidenţial Summit 2025.

    Activele imobilizate ale companiei au crescut cu 5%, ajungând la 3 miliarde de lei, în principal datorită unei creşteri de 5% a investiţiilor imobiliare, care au totalizat 2,8 miliarde de lei la sfârşitul lui 2024. Portofoliul include atât segmentul comercial, cât şi terenurile pentru dezvoltări viitoare, cu adăugarea One Technology District în urma achiziţiei terenului din primul trimestru şi a One Mamaia Nord 3. Dintre activele existente, creşterile cele mai semnificative au fost înregistrate pentru One Gallery, cu o apreciere de 79%, One Downtown cu 20%, Bucur Obor cu 11% şi One Cotroceni Park Office Faza 2 cu 8%.

    În cursul anului 2024, compania a închiriat şi preînchiriat 12.850 de metri pătraţi de spaţii de birouri şi retail din portofoliul comercial, semnând totodată prelungiri de contracte pentru o suprafaţă totală de 7.120 de metri pătraţi. „Obiectivul pentru 2025 este de a atinge un grad de ocupare complet în cadrul One Cotroceni Park Office Faza 1 şi 2, asigurând astfel un grad de ocupare de 100% la nivelul portofoliului de birouri existent”, conform raportului companiei.

    Segmentul de birouri păstrează o importanţă strategică pentru One United Properties, având în vedere modelul de închiriere pe termen mediu şi lung. „Segmentul de birouri are o importanţă strategică pentru One United Properties întrucât are în vedere închirierea de spaţii pe termen mediu şi lung, minimum 5 ani, contracte preferate pe 7-10 ani, oferind un venit periodic previzibil, completând modelul de afaceri de dezvoltare rezidenţială”, subliniază compania în raportul său anual.

    Păduroiu identifică patru vectori principali care generează creşterea în portofoliul de birouri: tendinţa companiilor de a migra de la clădiri mai vechi la dezvoltări moderne, necesitatea de a oferi confort sănătos pentru angajaţi prin certificări LEED şi WELL, integrarea funcţiilor rezidenţiale şi comerciale în aceeaşi dezvoltare şi strategia de tip hub-and-spoke, prin deschiderea de birouri satelit pentru a reduce naveta angajaţilor.

    Un aspect crucial subliniat de executiv este stagnarea reală a chiriilor în ultimii cinci ani, în ciuda percepţiei generale de creştere. „Acum 5 ani chiria era 14 euro. Chiria a rămas 14 euro. Trebuie să înţelegem foarte bine acest fenomen. Inflaţia compusă pe ultimii 5 ani e chiar mai mare. Adică 17 euro astăzi înseamnă mai puţin decât 14 euro acum 5 ani”, calculează Păduroiu, adăugând că „într-o clădire clasă ultra sustenabilă din Bucureşti este de departe cea mai competitivă la nivelul întregii Uniuni Europene”.

    Marele absent al pieţei rămâne sectorul public, o oportunitate ratată în opinia conducerii One United Properties. „Cu siguranţă resimţim lipsa unui sector foarte important, şi anume sectorul public. Am susţinut acest principiu dintotdeauna. Toate ţările din jurul nostru au urmat această direcţie de modernizare, inclusiv a infrastructurii de birouri din sectorul public”, spune Păduroiu. El exemplifică cu cazul Budapestei, unde a vizitat recent un campus de 160.000 de metri pătraţi ocupat integral de sectorul public, dezvoltat într-un parteneriat public-privat, şi Polonia, unde anual se tranzacţionează între 100.000 şi 200.000 de metri pătraţi doar cu instituţii publice.

    „Există milioane de angajaţi în sectorul public care au nevoie pentru a face performanţă de o infrastructură ultramodernă de birouri, la fel ca multinaţionalele, la fel ca toate celelalte companii. Şi atunci acesta e un sector, un vector care încă nu este prezent pe piaţă şi care, odată ce îşi va face simţită prezenţa, cu siguranţă va genera în cascadă o serie de efecte pozitive”, argumentează executivul. O soluţie propusă ar fi modelul de sale-leaseback: „Poate în viitor să fie o soluţie pentru stat. Nu ştiu, să vândă către un dezvoltator o clădire, el să o modernizeze, după care statul să o închirieze pentru diferite autorităţi sau companii de stat”.

    În ceea ce priveşte cererea actuală, Păduroiu remarcă o diversitate sănătoasă: „Din punctul de vedere al cererii în continuare avem o diversitate mare din punctul de vedere al sectoarelor economice care caută spaţii de birouri moderne, ceea ce e întotdeauna o veste foarte bună, pentru că piaţa nu trebuie să depindă de un sector anume”. Recent, compania a încheiat tranzacţii cu firme din zona de servicii medicale şi tehnologie, inclusiv cu o companie care intră pentru prima dată pe piaţa românească.

    Tendinţa de revenire la birou se consolidează, conform observaţiilor din piaţă. „Cu siguranţă simţim că angajaţii se întorc la birou şi că vor continua să se întoarcă mai multe zile pe săptămână, inclusiv cei care deja sunt într-un regim hibrid. Va creşte numărul de zile de prezenţă la birou, ceea ce iarăşi e un factor pozitiv, care susţine inclusiv operatorii de retail şi toată dinamica din jurul dezvoltărilor moderne de birouri”, notează Păduroiu.

    Un proiect emblematic în portofoliul One United Properties este transformarea halei Ford într-un spaţiu multifuncţional. „Suntem foarte aproape de finalizare la stadiul de shell & core. Fiind un monument, trebuie să obţinem o serie nouă de avize pentru amenajările interioare şi, cel mai probabil la finalul lui aprilie, vom inaugura toată zona din parter”, anunţă executivul. Clădirea, finalizată 95% la stadiul de schelet, va găzdui un food market şi un supermarket gourmet operat de Ocean, „un concept nou pe care o să îl aducem în România”.

    Discuţia despre randamente şi preţuri de tranzacţionare rămâne nuanţată. „Sunt clădiri care se vând cu 8% şi clădiri la 500 de metri, lângă care se vor vinde cu 6%. Dacă o clădire se vinde, nu înseamnă că tranzacţia respectivă este reprezentativă pentru piaţă şi determină nivelul general al pieţei”, argumentează Păduroiu, contestând ideea unui yield uniform pe piaţă. El compară cu Praga, unde clădirile se tranzacţionează sub 5%, „într-o piaţă extrem de aglomerată şi scumpă şi unde salariile nu sunt ca în Germania. Eu nu cred că Bucureştiul e la 3 procente distanţă, nu există niciun argument care să susţină asta”.

    În acest context, acţionarii One United Properties vor avea de votat în octombrie mai multe propuneri, inclusiv vânzarea clădirii One United Tower pentru cel puţin 114 milioane de euro, o tranzacţie propusă de CC Trust Group, acţionar cu 5% din capital. Paralel, se va discuta contractarea unui credit sindicalizat de 140 de milioane de euro şi o ofertă de răscumpărare de acţiuni de aproape 900 milioane lei, decizii care vor influenţa strategia viitoare a companiei într-o piaţă în continuă transformare.    

    One Tower este evaluată în vederea vânzării la peste 114 mil. euro. Dacă se concretizează, va fi cea mai scumpă clădire de birouri vândută vreodată în Bucureşti

  • Antoniu Panait, Vastint România: „Bucureştiul are o fereastră scurtă pentru a atrage investiţii în birouri şi proiecte mixte. Fără reguli clare, banii pleacă în alte ţări“

    Vastint România lucrează la faza a doua a Timpuri Noi Square, un proiect care va adăuga 60.000 mp închiriabili şi cel mai mare food hall integrat într-o clădire de birouri din ţară. În timp ce cererea pentru spaţii moderne creşte, lipsa de claritate legislativă blochează investiţii majore, precum cele de la Siseşti, avertizează Antoniu Panait, managing director al Vastint România. România are în continuare chirii subevaluate şi o fereastră limitată pentru a atrage investiţii semnificative.

     

    Dezvoltarea urbană a Bucureştiului se află într-un punct de cotitură. După ani de creştere rapidă a stocului de birouri moderne, livrările s-au oprit aproape complet în 2025, iar lipsa unui cadru urbanistic clar pune frână unor proiecte care ar putea transforma oraşul într-un magnet pentru companii şi forţă de muncă tânără. În acest context, Vastint România a demarat faza a doua a proiectului Timpuri Noi Square, una dintre cele mai ample investiţii private din sectorul de birouri din ultimii ani.

    „Avem în dezvoltare 60.000 de metri pătraţi închiriabili. Este o suprafaţă foarte importantă pentru noi, dar şi pentru piaţă, pentru că asemenea cifre apar de obicei în zona industrială, nu la birouri”, a declarat Antoniu Panait, managing director al Vastint România.

    Cele două clădiri din noua etapă vor dubla suprafaţa complexului, până la 112.000 mp GLA, şi vor fi livrate în ultimul trimestru din 2026. Proiectul va include şi un food hall de 6.000 mp, cel mai mare integrat într-o clădire de birouri din România. „Am lucrat cu arhitecţi specializaţi din Europa. Spre deosebire de multe food halluri amenajate în clădiri existente, noi am construit de la zero, cu spaţii pentru eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Food hallul va avea scenă centrală, bar central şi tot ce îţi doreşti, la câţiva paşi de birou şi casă”, spune Panait.

    Timpuri Noi Square este deja complet închiriat în faza existentă, cele trei clădiri livrate însumând 53.000 mp. Printre chiriaşi se numără companii precum Playtika, Ayvens, Radio AG, Fratelli, Zitec, Bolt, Go Pro şi Vola. Chiriile pentru noile spaţii variază între 19 şi 20 euro/mp, în funcţie de suprafaţă şi termenul contractual. „Costurile au crescut – manoperă, materiale – iar chiria a rămas în urmă. România are un portofoliu relativ nou de birouri, pe când oraşele mari precum Paris sau Londra au clădiri mai vechi, cu costuri mari de reabilitare”, explică Panait. Dincolo de componenta comercială, proiectul mizează pe certificări de top în domeniul sustenabilităţii. „Intrăm într-o competiţie internaţională pe certificarea LEED, unde vrem să depăşim 100 de puncte (din 105), ceea ce ne-ar poziţiona în top 3 mondial, aşa cum s-a întâmplat şi cu Business Garden Bucureşti. Clădirea A a avut
    98 de puncte”, precizează Panait.

    Cererea pentru spaţii moderne rămâne solidă, în condiţiile în care companiile mari, auditate pentru amprenta de carbon, îşi mută activitatea din clădiri vechi şi ineficiente energetic. „Ne contactează companii care vor 6.000, 10.000, 20.000 mp. Pleacă din clădiri cu faţade de sticlă, care vara devin sere şi iarna nu mai pot fi încălzite eficient. Vor să vină aici, în clădiri noi, eficiente, unde costurile sunt mai predictibile şi confortul angajaţilor este real”, afirmă Panait. Un avantaj competitiv cheie al Timpuri Noi Square rămâne accesibilitatea. „Foarte multe firme îşi doresc birouri aproape de locuinţele angajaţilor, cu amprentă de carbon redusă şi accesibilitate. Se foloseşte maparea codurilor poştale ale angajaţilor pentru a alege locaţia optimă. Recent, un departament de HR a ales Timpuri Noi pentru că majoritatea angajaţilor ajung uşor aici. Într-un oraş de peste 2,5 milioane de locuitori, timpul pierdut în trafic cântăreşte enorm. Mulţi angajaţi aleg Timpuri Noi chiar dacă salariile sunt similare sau mai mici decât în alte zone, doar pentru a câştiga timp cu familia”, explică el.

    Pe lângă proiectul de birouri, Vastint pregăteşte şi o componentă rezidenţială în cadrul Timpuri Noi Square, aflată în fază de studiu, care va include o zonă de wellness cu piscină semiolimpică de 25 de metri şi sală de sport. În paralel, compania vizează dezvoltarea unui cartier complet la Siseşti, pe un teren de 50 de hectare cumpărat în 2016. „Am gândit un parc central de 15 hectare, de mărimea parcului Cişmigiu, şi un concept integrat cu şcoli, casă pentru vârstnici, săli de sport, poliţie. Am trecut prin toate comisiile pentru avize, unde stilul a fost foarte apreciat. Din păcate, nu avem încă autorizaţie pentru PUZ”, spune Panait.

    Blocajele urbanistice sunt principala frână pentru investiţii. „Avem nevoie de regenerare urbană, dar făcută cum trebuie – cu spaţii verzi, transport public şi funcţiuni necesare. Nu mai putem face asta dacă nu avem PUZ-uri sau reguli clare. Fără un cod şi un Plan Urbanistic General actualizat, rămânem blocaţi în etape pregătitoare care nu se mai termină”, avertizează el.

    Diferenţele faţă de alte pieţe europene sunt evidente. „În Polonia, totul e clar. Autorităţile se întreabă ce să mai facă pentru a accelera investiţiile. La noi, banii sunt blocaţi. Investitorii nu aşteaptă. Dacă nu putem începe proiectul din Siseşti, fondurile se mută în altă parte. Investitorii nu ţin banii în sertar, îi investesc în alte pieţe care oferă claritate”, afirmă Panait.

    Chiriile nu au crescut semnificativ în ultimul deceniu, dar contextul actual oferă o fereastră de oportunitate. „Peste câteva luni, chiriile vor creşte din ce în ce mai mult, progresiv, pentru că nu se livrează mai nimic. Anul trecut au fost aproximativ 512.000 de metri pătraţi de birouri clasa A livraţi. Anul curent – cred că nimic, zero. Anul viitor o să înceapă din nou să se livreze, dar nu la aceeaşi magnitudine ca înainte de pandemie. Ca ordin de mărime, Polonia are peste 6 milioane de metri pătraţi de birouri, noi avem 3,5 milioane. Deci este o oportunitate, o fereastră care se va închide destul de repede, cu aceste chirii subevaluate”, subliniază el.

    Pentru Vastint, dezvoltarea imobiliară nu este doar despre metri pătraţi, ci despre viitorul oraşului. „Există o competiţie între oraşele europene pentru forţa de muncă. Dacă salariile şi chiria sunt similare la Bucureşti şi Berlin, iar la noi lipsesc serviciile şi infrastructura, vom pierde tineri. Ce îşi doreşte cineva de la un oraş? Să aibă totul aproape – muncă, locuinţă, şcoală, parc. De aici începe orice strategie urbană”, conchide Antoniu Panait.   

    Proiectele Vastint în România

    Business Garden Bucharest

    •Ÿ Tip: proiect de birouri (clasă A), finalizat

    Ÿ• 43.000 mp GLA

    Ÿ• Stare: complet (finalizat)

    Ÿ• Inovaţie: concept Ready Flex Space — module de birouri autonome, complet mobilate, pe contracte de 6–24 luni

     

    Timpuri Noi Square

    •Ÿ Tip: proiect de regenerare urbană & birouri/spaţii comerciale şi rezidenţial în viitor

    • Ph1: complet, 52.100 m² GLA închiriaţi integral

    •Ÿ Ph2: în construcţie, livrare estimată Q4 2026, Â60.000 m², două clădiri (8 şi 15 etaje), 690 locuri de parcare

    •Ÿ Retail: food hall de 6.000 m²

    •Ÿ Sustenabilitate: fără combustibili fosili, 1.700 m² panouri fotovoltaice, pompe de căldură aer-apă şi geotermale (200 foraje)

    •Ÿ Certificări: ţintă LEED Platinum >100 puncte

    •Ÿ Obiectiv: dublarea suprafeţei la +112.000 m² GLA total

     

    Siseşti (proiect rezidenţial/mixt)

    •Ÿ Tip: proiect rezidenţial planificat în zona Străuleşti/Siseşti

    •Ÿ Status: planificat

    Ÿ• Teren: 48 ha

    •Ÿ Potenţial: Â700.000 m² dezvoltare mixtă (rezidenţial, birouri, retail) pe terenurile Vastint România

    •Ÿ Viziune: integrare urbană, proiecte sustenabile, mix funcţional

  • Redport accelerează pe estul Capitalei cu Vitality Est

    Dezvoltatorul imobiliar şi-a început proiectul cu 40% prevânzări şi a ajuns la 45% în trei luni de vară, confirmând apetitul pentru locuinţe moderne în zona de est a Bucureştiului. Compania l-a cooptat pe arhitectul Adrian Arendt ca chief design officer şi accelerează digitalizarea proceselor, vizând integrarea completă într-un modul de business intelligence până la sfârşitul anului viitor. Bogdan Gubandru, COO al Redport, poziţionează compania drept “renovator urban” care redă oraşului zone neglijate cu facilităţi integrate.

     

    Redport mizează pe estul Capitalei pentru noul val de creştere a pieţei rezidenţiale şi a început lucrările la Vitality Est, un ansamblu de circa 500 de unităţi, completat de o componentă de retail şi amplasat lângă Parcul Pantelimon, într-o investiţie totală de 50 de milioane de euro realizată în parteneriat cu Dan Şucu, fondatorul Mobexpert. „E un proiect preponderent rezidenţial amplasat într-o zonă cu un potenţial enorm de dezvoltare în viziunea noastră, zona de est, zona Pantelimon”, spune Cosmin Savu-Cristescu, CEO al Redport, care indică accesul la infrastructură – A2, inelul DNCB şi A0, Bulevardul Gării Căţelu – şi proximitatea faţă de şcoli şi mari parcuri ca elemente care pot repoziţiona estul pe harta investiţiilor.

    Faza întâi include 145 de apartamente în clădiri P plus 4, cu ţintă de recepţie la final de 2026, preţurile pornind de la 80.000 de euro pentru studiouri şi ajungând până la aproximativ 150.000 de euro pentru apartamentele de trei camere. „Am început proiectul cu 40% prevânzări şi în trei luni de vară am ajuns spre 45%”, explică executivul, care anticipează epuizarea stocului până în vara viitoare şi demararea fazei a doua, cu circa 160 de unităţi, la începutul lui 2026. Ritmul vânzărilor, susţine el, validează cererea persistentă: „Discutăm despre o capitală europeană, o nevoie de locuire în unităţi moderne care încă nu poate fi deservită de stocul existent”.

    Bogdan Gubandru, COO al Redport, adaugă o perspectivă strategică asupra dezvoltării: „Noi suntem un renovator urban. Nu ne uităm doar să construim, ci să redăm oraşului zone vaste, neglijate. În est am văzut un mare potenţial ignorat mult timp şi avem ploturi mari de teren care pot fi dezvoltate coerent, avem acces la metrou, la şoseaua de centură, acces la şcoli internaţionale, ceea ce face zona foarte bună pentru familii”. Gubandru subliniază importanţa unei abordări integrate: „E important să găsim proiecte medii şi mari redate comunităţii nu doar cu apartamente, ci cu facilităţi integrate şi sustenabile. Nu facem nişte dezvoltări stand-alone, ci facem calcule pentru toată zona respectivă”.

    Creşterea TVA nu a schimbat semnificativ planul de business al companiei. „O modificare de două puncte procentuale îi pune pe cumpărători într-o scurtă expectativă, dar proiectele mai bune sunt avantajate”, consideră Savu-Cristescu, care estimează că în următoarele 6-12 luni avansul preţurilor ar putea să se tempereze până la absorbţia integrală a noii cote, cu condiţia ca presiunile inflaţioniste din construcţii să nu se reactiveze. Dan Şucu, acţionar în proiectul Vitality Est, punctează: „Ceea ce vedeţi aici e un statement pe care îl facem cu toţii ca oameni de afaceri. Indiferent de problemele prin care trecem – fiscale, nefiscale -, noi avem încredere în a investi, avem încredere în ţara noastră, avem încredere în posibilitatea de a face mai bine în fiecare zi”.

    Pe partea tehnică, Vitality Est respectă standardele nZEB şi include un mix de servicii comunitare conceput pentru a deservi nevoile zilnice ale rezidenţilor. „La parter avem zone de mic retail, cu spaţii de 20-50 mp pentru servicii adiacente unei comunităţi: spălătorie, minimarket, banking”, detaliază CEO-ul Redport. Componenta de retail dedicată ansamblului, reprezentând circa 6% din suprafaţă, este planificată pentru etapele 2 şi 3, iar complexul va include şi un magazin Lidl în incintă, pe lângă cele 400 mp de spaţii comerciale.

    Strategia companiei este să consolideze diferenţierea între dezvoltatorii „profesionişti” şi restul pieţei prin rigoare în autorizare, execuţie şi livrare. “Misiunea noastră este să fim în primul eşalon”, afirmă Savu-Cristescu, care pledează pentru o colaborare mai predictibilă cu autorităţile: „Să primim măcar respectarea termenelor legale de răspuns”. Gubandru contextualizează această abordare într-o viziune mai largă asupra dezvoltării urbane: „Trebuie să fim conştienţi că suntem într-o competiţie. La marile târguri, oraşe precum Praga, Varşovia, Budapesta se comportă ca nişte echipe la o competiţie, premiul fiind un standard de viaţă mai ridicat pentru locuitori. Trebuie să acţionăm şi noi ca o echipă, toţi factorii implicaţi în dezvoltarea oraşelor”.

    Profesionalizarea trece şi prin recrutări-cheie care consolidează capacitatea de execuţie. Redport l-a cooptat pe arhitectul Adrian Arendt în rolul de chief design officer, cu experienţă în proiecte mari, de la dezvoltări urbane la infrastructură, pas care întăreşte capacitatea de design-management şi identitatea arhitecturală a portofoliului. În paralel, compania îşi extinde echipele pe tehnic, financiar, creaţie, marketing şi vânzări. „O companie serioasă atrage oameni serioşi… Companiile care vor creşte în următorii 10 ani vor creşte prin calitatea echipei şi prin digitalizarea proceselor”, subliniază CEO-ul. Ţinta ambiţioasă este ca până la sfârşitul anului viitor toate procesele să fie integrate într-un modul de business intelligence pentru decizii aproape în timp real.

    Capitolul finanţare rămâne deschis către soluţii multiple şi pieţe de capital, compania urmărind o strategie de diversificare a surselor. „Metodele sunt clasicele finanţări bancare, dar şi plasamente private, emisiuni de bonduri corporative; nu ascundem interesul pentru o eventuală listare în 2-4 ani, în funcţie de apetit”, declară Savu-Cristescu. Gubandru confirmă această direcţie strategică: “Am derulat un plasament privat în 2024 şi vom avea în T4 al doilea astfel de plasament pentru a atrage investitori. Vizăm listarea la bursă în 2027-2028 pentru a putea fi mai accesibili investitorilor instituţionali”.

    Compania este în proces de capitalizare şi urmăreşte accelerarea pipeline-ului: GDV peste 500 milioane euro în lucru şi o ţintă de peste 1 miliard euro în 3-5 ani, alimentată de extinderea portofoliului şi de ritmul vânzărilor confirmat la proiectele existente. „Avem 3 proiecte mari în lucru, cu 2000 de unităţi pe care le vom livra în 4-5 ani. Vrem să includem proiecte noi în Bucureşti, dar şi în oraşe secundare şi terţiare”, precizează COO-ul companiei, indicând o strategie de expansiune geografică pe termen mediu.

    Redport spune că îşi construieşte constant land bankul, cu prioritate pentru terenuri mari în Bucureşti şi, selectiv, în Ilfov sau în oraşe primare şi secundare. „Lucrăm permanent la un land bank. În permanenţă suntem în căutare de oportunităţi, în principal în Bucureşti, în principal terenuri de dimensiuni mari şi foarte mari. Nu excludem nici ieşirea în afara Bucureştiului, în special Ilfov”, confirmă Savu-Cristescu. Conectarea la utilităţi şi drumuri este asigurată „by the book”, inclusiv prin edificarea şi predarea către municipalitate a infrastructurii de acces atunci când este necesar.

    Diferenţierea comercială se bazează şi pe parteneriatul strategic cu Mobexpert, util pentru livrarea de unităţi cât mai complete şi pentru optimizarea mobilării ulterioare. „Nu ratăm proiecte şi nu întârziem termenele de predare. Parteneriatul cu Mobexpert înseamnă design, montaj şi decorare cu discounturi dedicate”, explică CEO-ul. Pentru investitori, compania pregăteşte pachete „la cheie” care pot susţine randamente brute de peste 8% în anumite tipologii, răspunzând astfel cererii crescânde pentru unităţi destinate închirierii.

    Portofoliul actual al Redport cuprinde proiecte precum The Level Apartments în Dămăroaia, unde primele două dintre cele patru faze au fost deja livrate, iar construcţia pentru faza a treia a început în iulie 2024, cu un total de aproximativ 480 de unităţi rezidenţiale. Infinity Nord din Străuleşti, unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din Capitală, va fi dezvoltat în trei faze cu peste 1.200 de apartamente şi include spaţii dedicate pentru retail, educaţie, servicii medicale, sport şi agrement.

    „România este ţara în care succesul îi urmăreşte pe oamenii serioşi… Asocierea cu oameni serioşi a fost benefică pentru toată lumea”, conchide Savu-Cristescu. Gubandru completează această viziune cu o perspectivă asupra industriei: “Real estate este o industrie care de multe ori a gândit mic şi speculativ. Intervenim să redăm oraşului suprafeţe de teren neglijabile, să facem proiecte sustenabile, estetice, livrate la timp”. Pe fundalul unei cereri persistente şi al unei oferte noi care se construieşte mai lent, mutarea spre est şi investiţiile în echipă, procese şi finanţare arată că Redport pariază pe potenţialul pieţei locale şi pe maturizarea accelerată a Bucureştiului rezidenţial, pregătind terenul pentru o prezenţă pe piaţa de capital în următorii trei ani.   

     

    Ce a mai spus Cosmin Savu-Cristescu, CEO al Redport

    ►Ÿ Estul Bucureştiului are un potenţial enorm de dezvoltare; Vitality Est e ancorat de retail pentru ca locuitorii să aibă acces rapid la facilităţi moderne, fără să depindă zilnic de deplasări lungi prin oraş.

    Ÿ► De la prima lopată am pornit cu 40% prevânzări, iar în trei luni am trecut spre 45%, semn că piaţa validează proiectele bine poziţionate şi ofertele corecte, chiar în contextul schimbării cotei de TVA.

    Ÿ► Planul de business nu se schimbă la două puncte procentuale; consumatorii trec printr-o perioadă de înţelegere şi reaşezare, iar proiectele bine făcute rămân avantajate în ochii cumpărătorilor.

    Ÿ► La parter mizăm pe retail comunitar, spaţii mici de 20-50 mp pentru servicii de zi cu zi – de la spălătorie la minimarket şi banking – astfel încât comunitatea să aibă totul la câteva minute de casă.

    Ÿ► Misiunea noastră este pe termen lung: să fim în primul eşalon de dezvoltatori profesionişti şi să livrăm proiecte “by the book”, care ridică standardul oraşului şi schimbă percepţia despre imobiliare.

    Ÿ► Cu autorităţile avem nevoie de predictibilitate: cerem, în primul rând, respectarea termenelor legale de răspuns, ca să putem planifica realist şi să menţinem calendarul de execuţie şi de livrare.

    Ÿ► O companie serioasă atrage oameni serioşi; ne extindem echipa cu profesionişti pe tehnic, financiar, creaţie, marketing şi vânzări şi digitalizăm procesele pentru decizii cât mai aproape de timpul real.

    Ÿ► Ne capitalizăm prin finanţări bancare, plasamente private şi, când va fi momentul, emisiuni de obligaţiuni; analizăm şi o listare în 2-4 ani, dacă parametrii financiari şi apetitul investitorilor o permit.

    Ÿ► Lucrăm permanent la land bank; căutăm terenuri mari în Bucureşti şi în Ilfov, iar acolo unde lipsesc utilităţile le aducem noi şi donăm infrastructura de acces municipalităţii după edificare.

    Ÿ► România rămâne un loc bun pentru cei care muncesc cu disciplină; asocierea între oameni serioşi apropie succesul, cu condiţia să răspunzi obstacolelor fără oportunism şi să rămâi fidel valorilor.

  • Piaţa de investiţii imobiliare din România marchează tranzacţii de 391 milioane euro în prima jumătate a anului 2025. Parcurile de retail, cele mai căutate, birourile, tot mai rare

    Piaţa investiţională din România trece printr-o perioadă de ajustare, în care dinamica tranzacţiilor a încetinit uşor, însă interesul pentru active de calitate rămâne ridicat. Andrei Văcaru, Head of Capital Markets CEE în cadrul iO Partners, atrage atenţia că diferenţele dintre chiria nominală şi cea efectiv încasată pot reduce semnificativ randamentele reale, în timp ce investitorii îşi reorientează apetitul către clădiri mai mici. În paralel, datele Cushman & Wakefield Echinox arată o creştere a volumelor investiţionale în S1 2025, în special pe retail şi office.

     

    Piaţa de investiţii imobiliare trece printr-o etapă de reaşezare, marcată de randamente stabile, costuri de finanţare ridicate şi o selecţie mai atentă a activelor tranzacţionate. „Am avut tranzacţii interesante. Cred că dinamica a scăzut peste vară, dar sunt discuţii şi tranzacţii în lucru. Ultimele tranzacţii au avut un yield prime de 8%. Costul de împrumut este mai mare în România, iar oportunităţile investiţiilor în titluri de stat sunt de asemenea mari“, spune Andrei Văcaru, head of capital markets CEE, în cadrul iO Partners, în cadrul ZF Office & Rezidenţial Summit 2025.

    El subliniază că, în realitate, randamentele efective pot fi semnificativ mai mici decât cele headline, în special în segmentul de birouri. „În piaţa de office există cutuma de a oferi incentive versus chirie prime. Sunt situaţii în care diferenţa e de 35%. În Polonia ajunge şi mai mult. Deci, când prezentăm o chirie de 22 euro nu înseamnă că proprietarul chiar primeşte atât lunar. Chiriaşii pot obţine condiţii foarte bune astăzi. Aşa că, dacă avem discount de o treime, yieldul e de fapt de 4%, nu de 6% cât pare iniţial“, explică Văcaru.

    În acest context, cererea se îndreaptă tot mai mult către clădiri mai mici, de câteva milioane de euro, unde tranzacţiile sunt mai flexibile şi accesibile investitorilor locali. „Cererea pe investment merge mai ales spre clădiri mici“, punctează Văcaru. Segmentul birourilor îşi revine treptat, după doi ani fără livrări. „Anul viitor revenim la media anuală din anii precedenţi, de circa 130.000 mp. Pare că blocajele administrative s-au mai rezolvat. Rata de neînchiriere e la 11%, în scădere, dar încă destul de mare. Variază mult pe segmente de piaţă însă“, adaugă el. Chiria prime în zona centrală a crescut la 17 euro/mp/lună, iar headline-ul se situează la 22 euro/mp, dar diferenţele dintre cele două rămân semnificative.

    Cererea din IT, tradiţional motor al pieţei, a coborât pe locul al treilea, iar investitorii îşi adaptează strategiile la noile realităţi economice. Totuşi, percepţia asupra pieţei româneşti s-a îmbunătăţit în ultimii ani. „România nu e uşor de vândut dacă te uiţi doar pe cifre. În Ungaria, Slovacia ai un pitch diferit. Totuşi, când cineva vine în Bucureşti după şapte ani, vede o evoluţie spectaculoasă. Cred că vom mai vedea tranzacţii, chiar dacă nu e uşor. Sunt jucători din Cehia, Ungaria, care ştiu regiunea, şi din Israel, de unde a venit mereu capital“, spune Văcaru.

    Pe acest fundal, datele Cushman & Wakefield Echinox arată o piaţă rezilientă. Volumul tranzacţional din S1 2025 s-a ridicat la 391 milioane de euro, în uşoară scădere cu 6% faţă de S1 2024, dar peste media ultimilor 12 ani pentru perioada similară. Sectorul retail a dominat activitatea cu 42%, urmat de office cu 32% şi proiectele mixte cu 14%. În plus, ponderea birourilor în total s-a majorat semnificativ faţă de 2024 (de la 5% la aproape o treime), reflectând revigorarea cererii corporative şi stabilizarea gradului de ocupare.

    „Rezultatele din prima jumătate a anului confirmă tendinţa de revenire a interesului faţă de piaţa imobiliară locală din partea investitorilor străini. Perspectivele pentru cea de-a doua jumătate a anului rămân pozitive, având în vedere tranzacţiile în derulare şi faptul că, istoric, a doua jumătate a anului consemnează mai multe tranzacţii. Ne aşteptăm la un volum investiţional între 800 milioane euro şi 1 miliard de euro pentru întregul an“, declară Cristi Moga, head of capital markets la Cushman & Wakefield Echinox.

    Structura capitalului confirmă atractivitatea pieţei: investitorii străini au contribuit cu peste 70% din volumul total, capitalul britanic – dominat de M Core – a reprezentat 38%, urmat de cel românesc (27%) şi ungar (13%). Cushman & Wakefield a gestionat tranzacţii de 160 mil. euro, reprezentând peste 40% din piaţă, incluzând vânzarea portofoliului de strip malluri Prime Kapital – MAS Real Estate, Focşani Mall şi cea mai mare parte din IRIDE Business Park.

    Activitatea intensă din piaţa clădirilor de birouri de dimensiuni medii confirmă apetitul local pentru active generatoare de venit. Compania Bucur S.A., listată la BVB, a cumpărat recent, în a doua jumătate a anului clădirea Dr. Felix 87 din Piaţa Victoriei de la First Property Group, după achiziţia din primăvară a imobilului CSDA Siriului din Aviaţiei. Tot în această categorie se înscrie achiziţia unei clădiri de peste 8.000 mp de către Praktiker Real Estate România (Omer Susli) de la Allianz Ţiriac, tranzacţie aflată în curs de finalizare.

    În retail, tranzacţia de 55–60 milioane de euro prin care M Core a cumpărat portofoliul de strip malluri din oraşe secundare – Focşani, Râmnicu Sărat, Sebeş, Slobozia, Gheorgheni, Făgăraş şi Târgu Secuiesc – arată strategia de expansiune în afara Capitalei, în oraşe cu putere de cumpărare în creştere şi infrastructură în dezvoltare. În office, tranzacţii precum Equilibrium 1 (52 milioane euro) şi IRIDE Business Park (55–60 milioane euro) arată că activele prime din Bucureşti rămân în centrul atenţiei investitorilor regionali.

    Randamentele prime au rămas stabile: 7,25% pentru office, 7% pentru retail şi 6,5% pentru industrial, în pofida unei economii cu creştere modestă (PIB Ă1% în T2) şi a costurilor de finanţare ridicate (dobânda-cheie 6,5%). Stabilitatea indică maturizarea pieţei şi încrederea investitorilor în activele de calitate.

    Piaţa se îndreaptă spre un final de an cu volume potenţial de peste 800 mil. euro, dacă tranzacţiile aflate în due diligence se vor concretiza. Într-un context regional competitiv, România mizează pe yieldurile încă atractive, pe investitorii locali mai activi şi pe capacitatea de a livra proiecte solide în retail şi office.   

  • Un nou pol rezidenţial prinde contur în est: un proiect vândut integral şi altul de 18 hectare intră în linie dreaptă

    Compania controlată de Ionuţ Negoiţă a finalizat vânzarea ansamblului cu 1.336 de apartamente HILS Brauner şi continuă investiţiile în zona Industriilor-Republica, unde dezvoltă cel mai mare proiect de regenerare urbană din estul Bucureştiului. Dezvoltatorul, care a livrat până acum aproximativ 12.000 de unităţi rezidenţiale, are în pipeline terenuri suficiente pentru mii de apartamente în următorii 20 de ani şi se extinde către nord, în zona Pipera, menţinând focusul pe zone cu infrastructură dezvoltată, în special în proximitatea metroului.

     

    HILS Development accelerează ritmul de dezvoltare pe piaţa rezidenţială bucureşteană, pariind pe o strategie clară de extindere în zone cu infrastructură solidă şi viziune pe termen lung asupra evoluţiei Capitalei. Compania controlată de antreprenorul Ionuţ Negoiţă a anunţat finalizarea vânzărilor pentru ansamblul HILS Brauner, un complex de opt blocuri cu 1.336 de apartamente în zona Theodor Pallady, marcând astfel al treilea proiect vândut integral din portofoliul său, alături de HILS Pallady şi HILS Splai.

    „Am gândit acest proiect pentru o generaţie care pune preţ pe confort, proximitate şi echilibru, iar ritmul vânzărilor arată că aceste valori se regăsesc şi în alegerile cumpărătorilor”, a declarat Bogdan Bălaşa, general manager HILS Development, într-un interviu oferit în cadrul evenimentului ZF Office & Residential Summit 2025. Complexul HILS Brauner, care adăposteşte acum peste 2.500 de locuitori, include spaţii verzi de peste 8.500 de metri pătraţi, locuri de joacă, zone de relaxare, teren de fotbal, o cafenea şi o parcare supraetajată pe opt niveluri cu 1.363 de locuri.

     

    Strategia zonelor cu infrastructură dezvoltată

    Filozofia de dezvoltare a HILS se concentrează pe identificarea zonelor cu potenţial ridicat, în special cele dotate cu infrastructură solidă de transport. „Zonele cu infrastructură dezvoltată sunt zone cu potenţial şi mă refer aici în mod special la infrastructura de transport”, explică Bălaşa. Compania a fost printre pionierii dezvoltării rezidenţiale în zona de est, în Pallady, anticipând încă din 2008 că extinderea metroului până la staţia Anghel Saligny va cataliza dezvoltarea rezidenţială a zonei. “Am observat că dacă eşti la mai puţin de un kilometru de o staţie de metrou, acea zonă este extrem de tentantă din punctul de vedere al dezvoltării rezidenţiale”, adaugă managerul HILS. Această proximitate faţă de transportul în comun devine un criteriu esenţial în selecţia terenurilor pentru dezvoltare, combinată cu densitatea urbană ridicată şi accesul la facilităţi comerciale şi spaţii verzi.

    Următorul mare pariu al companiei este zona Industriilor-Republica, unde HILS dezvoltă pe 18 hectare cel mai mare proiect de regenerare urbană din estul Bucureştiului. „Credem că această zonă se va dezvolta după modelul zonei Pallady”, anticipează Bălaşa. Prima fază a proiectului HILS Republica, cu 369 de apartamente, a fost finalizată în vara acestui an, iar a doua fază, care va demara probabil la finalul anului, va include aproximativ 370 de apartamente şi, mai important, o componentă comercială substanţială.

     

    Viziune integrated: mixed-use devine regula

    HILS Development se îndreaptă decisiv către conceptul de dezvoltare mixed-use, abandonând modelul tradiţional al blocurilor izolate. “Cred că a trecut era în care construiai doar nişte blocuri şi lăsai undeva separat tot ceea ce înseamnă facilităţi”, subliniază Bălaşa. “Acum trebuie să vii cu o viziune integrată, trebuie să faci proiecte rezidenţiale mixed-use cu facilităţi integrate pentru a crea comunităţi şi pentru a fi competitiv în această piaţă rezidenţială care se profesionalizează din ce în ce mai mult.”

    La HILS Republica, faza a doua va include un retail park de aproximativ 8.000-10.000 de metri pătraţi, cu supermarket, restaurant, cafenea, magazin de home deco, farmacie, clinică medicală şi chiar pet shop. “Va fi o galerie comercială care cu siguranţă va transforma zona. Vom pune umărul serios la transformarea zonei respective şi la creşterea atractivităţii ei”, promite managerul companiei. Această abordare integrată reflectă o schimbare mai largă în industrie, inspirată şi de modelele europene de succes. Bălaşa menţionează o vizită în Varşovia, unde a observat implicarea activă a autorităţilor în dezvoltările rezidenţiale. “Am văzut că sunt în permanenţă în dialog, comunică foarte deschis cu toţi dezvoltatorii şi sunt implicate în promovarea intereselor oraşului”, spune el, referindu-se la modul în care autorităţile poloneze participă la târguri imobiliare internaţionale şi oferă beneficii fiscale pentru investitori.

    “Cred că Polonia poate fi un model de urmat şi pentru România, iar Varşovia cu siguranţă este un model de dezvoltare pentru Bucureşti”, adaugă Bălaşa, subliniind că parteneriatele public-privat sunt esenţiale pentru dezvoltarea completă şi durabilă a unei zone. “Oricât de mult un dezvoltator s-ar strădui să dezvolte o zonă de unul singur, nu va reuşi să o dezvolte complet şi în beneficiul comunităţii, la potenţialul maxim.”

    Preţul mediu al apartamentelor noi în Bucureşti se situează în prezent la aproximativ 2.200 de euro pe metru pătrat util, conform dezvoltatorului, care face o distincţie clară între segmentul nou şi cel vechi. Acest nivel de preţ reflectă atât costurile crescute de construcţie, cât şi standardele superioare de calitate şi facilităţi oferite de dezvoltările moderne.

    Pipeline-ul pe 20 de ani şi extinderea geografică

    Cu aproximativ 12.000 de unităţi rezidenţiale finalizate până în prezent, HILS Development dispune de un pipeline consistent pentru următoarele două decenii. “Terenurile pe care le avem ne asigură un pipeline de mii de apartamente pentru următorii 20 de ani de acum încolo”, confirmă Bălaşa. Această rezervă de teren permite companiei să planifice dezvoltări pe termen scurt, mediu şi lung, demonstrând încrederea în potenţialul pieţei rezidenţiale bucureştene. În zona Pallady, unde compania este deja consacrată, HILS continuă dezvoltarea cu proiectul HILS Titanium, aflat în proximitatea staţiei de metrou Nicolae Teclu. Prima fază, cu 500 de apartamente, urmează să fie finalizată la sfârşitul acestui an şi are deja un grad de vânzare de aproximativ 70%. A doua fază va include puţin peste 300 de apartamente, iar vânzările vor demara în scurt timp. Tot în est, HILS Sunrise, poziţionat în proximitatea IKEA Pallady, reprezintă primul proiect dedicat Green Homes din această parte a Capitalei. Cele aproximativ 700 de apartamente ale proiectului vor fi finalizate eşalonat: jumătate în 2026 şi cealaltă jumătate pe finalul lui 2026, începutul lui 2027. Certificarea Green Homes reflectă preocuparea crescândă a dezvoltatorului pentru sustenabilitate, răspunzând atât cerinţelor legislative, cât şi aşteptărilor unei noi generaţii de cumpărători. Extinderea geografică vine şi prin proiectul HILS North, în zona Pipera, în nordul Capitalei. “Vom avea câteva sute de apartamente cu vedere spre lac”, anunţă Bălaşa, demonstrând că strategia companiei nu se limitează exclusiv la est, ci vizează toate zonele cu potenţial ale Bucureştiului.

     

    Piaţa rezidenţială: performanţă peste aşteptări post-TVA

    Prima jumătate a anului 2025 a adus o accelerare semnificativă a tranzacţiilor imobiliare, dezvoltatorii raportând creşteri de până la 50% în iulie, ultima lună cu TVA de 9%. HILS Development a înregistrat o creştere cu aproximativ 20% a numărului de tranzacţii în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă din 2024. “Am observat o creştere a numărului tranzacţiilor cu 50% în luna iulie faţă de luna iunie, datorată în principal faptului că mulţi clienţi s-au grăbit să prindă ultimul tren al cotei reduse de TVA”, explică Bălaşa. Luna iulie a adus şi o modificare notabilă în modalităţile de plată: ponderea cumpărătorilor prin credit ipotecar a crescut la 40% din total, faţă de o medie de 25-30% în primele şase luni.

    Datele din august, publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, confirmă rezilienţa pieţei: 5.129 de locuinţe vândute în Bucureşti-Ilfov, cu 10,2% mai mult decât în august 2024, demonstrând că nevoia reală de locuire susţine volumele de tranzacţii chiar şi după dispariţia stimulentului fiscal. Structura cererii a rămas stabilă în această perioadă. Apartamentele de două camere continuă să domine preferinţele, reprezentând aproximativ 60% din tranzacţii. Garsonierele atrag constant 25-30% dintre cumpărători, în special din segmentul investitorilor, în timp ce apartamentele de trei camere se menţin la circa 15% din total.   

     

    Deficitul de locuinţe şi potenţialul de creştere

    HILS Development îşi bazează optimismul pe un dezechilibru structural al pieţei bucureştene: deficitul real de locuinţe. “Noi avem un stoc vechi, cred că la 90% din totalul apartamentelor din Bucureşti care sunt construite înainte de 1989 şi o cerere în continuă creştere”, observă Bălaşa.

    Preţul mediu al apartamentelor noi în Bucureşti se situează în prezent la aproximativ 2.200 de euro pe metru pătrat util, conform dezvoltatorului, care face o distincţie clară între segmentul nou şi cel vechi. Acest nivel de preţ reflectă atât costurile crescute de construcţie, cât şi standardele superioare de calitate şi facilităţi oferite de dezvoltările moderne.

    “Pentru că, dincolo de aspectele demografice şi de scăderea natalităţii, Bucureştiul este regiune care se dezvoltă accelerat, care atrage în permanenţă, în fiecare an, mii de oameni care se mută aici, care îşi găsesc un job şi este o regiune în care credem noi că se va dezvolta în continuare bine, accelerat”, argumentează Bălaşa. Managerul recunoaşte că pot apărea turbulenţe pe parcurs, dar pe termen mediu şi lung vede o creştere constantă.

     

    Adaptarea la noua realitate fiscală

    Odată cu dispariţia cotei reduse de TVA, piaţa intră într-o fază de recalibrare. “Evident că va urma o perioadă de tranziţie, o perioadă de acomodare cu noile reguli pe care statul le impune prin această cotă de TVA şi, probabil una-două luni lucrurile se vor reaşeza atât din perspectiva cererii, cât şi din perspectiva ofertei”, estimează Bălaşa.

    Pentru HILS Development, succesul în această nouă etapă va depinde de capacitatea de adaptare. “Noi am avut întotdeauna oferte atractive, am avut modalităţi de plată flexibile, am încercat să găsim de fiecare dată soluţii pentru fiecare context pe care l-am traversat”, subliniază managerul. Flexibilitatea în modalităţile de plată, campaniile dedicate şi soluţiile personalizate devin instrumente esenţiale pentru menţinerea competitivităţii.

    Compania rămâne încrezătoare în dezvoltarea rezidenţială a Bucureştiului, bazându-se pe fundamentele solide ale pieţei: cererea constantă pentru locuinţe noi, urbanizarea continuă şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Cu trei proiecte vândute integral, peste 3.300 de apartamente livrate în estul Capitalei şi un pipeline consistent pentru următorii 20 de ani, HILS Development se poziţionează ca unul dintre jucătorii majori pe piaţa rezidenţială bucureşteană, pregătit să navigheze cu succes noua paradigmă fiscală şi să capitalizeze pe potenţialul de creştere al Capitalei.

  • Cloud9 Evolution depăşeşte 50% din vânzări şi porneşte faza a treia cu 560 de apartamente

    Răzvan Brasla, CEO Cloud9 Residence, anunţă că proiectul din Pipera a trecut de jumătatea vânzărilor în faza a doua, în ciuda blocajului de după alegeri. Dezvoltatorul vizează extinderea în alte oraşe şi ţinteşte utilizatorul final, nu investitorii mari.

     

    Proiectul rezidenţial Cloud9 Evolution din Pipera a depăşit pragul de 50% din vânzările fazei a doua şi începe deja construcţia etapei a treia, care va aduce încă 560 de apartamente pe piaţă, într-un context în care preţurile locuinţelor noi din Capitală au crescut constant în ultimul an. „Faţă de când am lansat noi proiectul, am avut două creşteri de preţ, 50 până la 100 de euro pe metru pătrat. Când am pornit noi, acum un an, cred că vecinii noştri deja făcuseră achiziţia terenului Speedway cu Regina Maria”, a declarat Răzvan Brasla, CEO Cloud9 Residence, la ZF Office & Rezidenţial Summit 2025 din septembrie. Indicatorii pieţei arată că preţul mediu al locuinţelor noi în Bucureşti a ajuns în luna mai la peste 2.000 de euro pe metru pătrat, o creştere alimentată atât de scumpirea materialelor de construcţii şi a manoperei, cât şi de cererea susţinută din partea tinerilor cu venituri combinate de minimum 3.500 de euro lunar.

    Faza a doua a proiectului, numită Cloud Evolution, cuprinde 612 apartamente şi aduce îmbunătăţiri semnificative faţă de prima etapă, care a avut 800 de apartamente vândute integral.

    „Faţă de prima fază, am schimbat faţadele. În prima fază am folosit un pic ciment. Acum avem ceramică, avem un perete cortină pe partea de balcon”, a explicat Brasla. Finisajele interioare au primit un upgrade din punct de vedere al designului şi al calităţii, iar sistemele smart home sunt mult mai avansate şi mai complexe decât în prima etapă. Clădirile respectă standardele NZEB (Nearly Zero Energy Building) şi vor beneficia de panouri solare pentru spaţiile comune, o măsură menită să reducă dramatic costurile de întreţinere pentru proprietari şi viitorii chiriaşi, aproape de zero pentru părţile comune. Proiectul oferă 21 de tipuri de apartamente, de la studiouri la apartamente de patru camere, inclusiv un produs inovator de două camere jumătate – o cameră cu birou dedicat.

    „Pentru că după pandemie am văzut că mulţi vor să lucreze şi de acasă şi am creat un spaţiu în apartament, un birou în locuinţă”, a spus CEO-ul Cloud9. Preţurile pornesc de la 160.000 de euro plus TVA pentru apartamentele de două camere şi de la 195.000-200.000 euro plus TVA pentru cele de trei camere.

    La începutul lunii septembrie, dezvoltatorul a demarat construcţia fazei a treia, fiind deja la jumătate din săpătură şi în proces de licitaţie pentru selectarea constructorului. Această nouă etapă va aduce 560 de apartamente suplimentare. „Dorinţa noastră este să ieşim, să terminăm construcţia efectivă în doi ani de zile de acum încolo, în 24 de luni, cum îl vom termina cu vânzările după o perioadă de alegeri şi tot blocajul care a fost”, a precizat Brasla.

    Decizia de a începe faza a treia a fost luată după ce dezvoltatorul a depăşit pragul de 50% din vânzările fazei a doua. „De asta am avut curajul să pornim şi ne-a dat încredere să pornim faza a treia”, a adăugat el. Piaţa a înregistrat o uşoară încetinire în perioada alegerilor din aprilie, însă lucrurile s-au redresat rapid. Potrivit lui Brasla, 40% din faza a doua este deja contractată, iar vânzările lunare medii ale companiei se situează între 30 şi 40 de apartamente, cu vârfuri în perioadele de toamnă şi iarnă. Cloud9 Evolution se dezvoltă pe un teren de 3,2 hectare şi urmăreşte conceptul de „oraş de 15 minute”, în care rezidenţii au acces imediat la toate serviciile necesare.

    Proiectul include deja o şcoală cu grădiniţă, o sală de fitness şi diverse servicii din faza întâi: supermarket, coafor, clinică. În faza a treia se vor construi o brutărie, o spălătorie de haine şi un spaţiu suplimentar pentru servicii comunitare. „Avem o şcoală cu grădiniţă, avem o sală de fitness, avem toate serviciile. O construim în faza a treia, o brutărie, spălătorie de haine şi mai avem un spaţiu. Încă nu ne-am decis exact, dar totuşi să fie un serviciu pentru comunitate. Toate sunt pe această suprafaţă de 3 hectare”, a detaliat CEO-ul.    

    Complexul va include peste 1.200 de locuri de parcare, aproximativ un hectar de spaţii verzi amenajate, teren multifuncţional de sport, loc de joacă, alei pietonale, cafenea şi staţii de încărcare pentru vehicule electrice.

    Strategia comercială a Cloud9 se concentrează pe vânzarea către utilizatori finali, nu către investitori mari.

    „Noi ţintim userul, consumatorul final, adică utilizatorul final. Avem şi investitori în proiect, dar investitori nu mari, nici 1, 2, 3 apartamente. Ţinta noastră este să vindem către consumatorul final, ca să beneficieze, să se bucure de tot”, a subliniat Brasla.

    Totuşi, aproximativ 20% din apartamente sunt cumpărate de investitori, în general persoane fizice sau juridice care achiziţionează 2-3 unităţi. Principala ţintă rămân tinerii cu venituri combinate de peste 3.500 euro lunar.

    „Vedem un cumpărător mult mai atent, mult mai bine informat şi mai educat”, a observat CEO-ul, descriind evoluţia pieţei.

    După rezultatele din Pipera, dezvoltatorul îşi propune să extindă conceptul Cloud9 în alte oraşe din ţară.

    „Vrem să ieşim din Bucureşti, ne uităm la terenuri din alte oraşe, să aibă cel puţin 2-3 hectare”, a declarat Brasla în iulie 2025. Dezvoltatorul caută terenuri urbanizate, cu infrastructură deja trasată, pentru a evita întârzierile birocratice care afectează multe proiecte din Capitală.

    Alfa Group, controlat de antreprenorul Alin Niculae şi compania-mamă a Cloud9, are o experienţă de peste trei decenii în sectorul imobiliar, realizând peste 15.000 de apartamente şi construind mai mult de un milion de metri pătraţi de spaţii rezidenţiale şi de birouri.

    În Bucureşti, portofoliul grupului cuprinde clădiri de birouri precum Oscar One, Maria Rosetti Tower, Eminescu Offices şi Mendeleev Office 5, dar şi ansambluri rezidenţiale precum 19th Residence, 20th Residence şi 21 Residence.

    Dezvoltatorul are în continuare proiecte în parteneriat pe terenuri mari din sectorul 6 al Capitalei şi estimează că piaţa bucureşteană poate absorbi în continuare circa 20.000 de unităţi pe an. În luna mai s-au vândut aproximativ 3.400 de apartamente în Bucureşti, majoritatea unităţi noi.

    Investiţia totală în proiectul Cloud9 Evolution se ridică la 90 de milioane de euro, cu finalizări estimate pentru 2026 şi 2027.

     

    Şcoală privată de 3 mil. euro, deschidere în 2026-2027

    Alfa Group investeşte 3 milioane de euro în construirea unei şcoli incluse în proiectul Cloud9 Evolution din Pipera. Instituţia va fi deschisă în anul şcolar 2026-2027 şi va putea primi elevi atât din proiectele rezidenţiale Cloud9, cât şi din zona de nord a Capitalei.

    Clădirea şcolii va avea un regim de înălţime SĂPĂ2E şi va include 10 săli de clasă, patru laboratoare, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical şi zone administrative. Proiectul prevede şi facilităţi suplimentare, precum terenuri de sport interioare şi exterioare, parcare subterană pentru personal, lift, bucătărie proprie şi suprafeţe vitrate mari, menite să asigure un mediu de învăţare luminos şi funcţional.