BusinessMagazin

Tag: 1 mai

  • Litoralul românesc a primit peste 50.000 de turişti de 1 Mai

    Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) anunţă, în urma consultărilor touroperatorilor specializaţi şi a partenerilor hotelieri, că în acest an, litoralul românesc a primit, cu ocazia mini-vacanţei de 1 Mai, peste 50.000 de turişti. 

    Estimările au fost depăşite, iar cifra este de departe peste cea din 2019, ultimul an ante-pandemie, când litoralul românesc a primit, în aceeaşi perioadă, circa 30.000 de turişti.

    La acest aflux de turişti a contribuit mult eliminarea totală a restricţiilor. Doar la Festivalul Sunwaves din Mamaia au fost circa 20.000 de participanţi, care au optat şi pentru cazare.

    De asemenea, în paralel, au mai fost festivaluri şi evenimente în Mamaia Nord, Constanţa şi Costineşti, precum Festival du Bonheur şi ”Beach, Please!”.

    În Mamaia au fost declaraţi peste 25.000 de turişti, în Costineşti 20.000 de turişti iar în Vama Veche, ca de obicei, a fost un grad mare de ocupare. Marea noutate o constituie revirimentul staţiunii Costineşti, spune ANAT.

    Cluburile de pe litoral, care, pe lângă Mamaia – Năvodari s-au dezvoltat şi în sudul rivierei româneşti a Mării Negre, au avut peste 7.000 de vizitatori. Cheltuiala medie de persoană a fost de 2.000 lei, care a inclus cazare, mese, transport precum şi biletele de intrare la evenimente.

    Estimările ANAT sunt că pe litoralul românesc s-au cheltuit, în perioada 28 aprilie – 1 Mai, circa 100 de milioane de lei.

     

  • Ministrul Muncii, de 1 mai: Criza din piaţa muncii cauzată de război va lovi persoanele vulnerabile

    Ministrul Muncii Marius Budăi spune că, după doi ani în care ziua de 1 mai a fost umbrită de restricţiile impuse de pandemie, în acest an sărbătoarea este marcată de efectele războiului din Ucraina.

    „Dacă în ultimii doi ani Ziua Internaţională a Muncii a fost umbrită de restricţiile dure impuse din cauza pandemiei de Covid-19, în acest an, deşi avem libertatea de a fi împreună, resimţim efectele războiului. Asistăm cu toţii la distrugerea a zeci, sute de mii de locuri de muncă, de întreprinderi şi de vieţi. La fel ca şi criza generată de pandemie, criza din piaţa muncii cauzată de război va lovi cel mai puternic în persoanele cele mai vulnerabile”, spune, într-un mesaj adresat cu ocazia zilei de 1 mai Marius Budăi.

    Acesta spune că acum „trebuie să fim solidari şi să rămânem centraţi pe nevoile oamenilor afectaţi cel mai puternic de efectele pandemiei ori ale războiului”.

    „La mulţi ani tuturor celor care muncesc şi mă înclin în faţa tuturor celor care au fost în prima linie pentru a-şi ajuta semenii afectaţi de pandemie, iar acum îşi fac cu devotament meseriile şi vin în sprijinul celor care fug din calea războiului”, a mai transmis ministrul Muncii.

  • Presa rusă de stat: Regiunea ucraineană Herson va trece la rublă din 1 mai

    Regiunea Herson din Ucraina, ocupată de Rusia, va trece la utilizarea rublei începând cu 1 mai, potrivit presei de stat ruse, citate de CNN.

    Vicepreşedintele administraţiei regiunii, Kirill Stremousov, a declarat pentru agenţia de ştiri RIA-Novosti că perioada de tranziţie va dura până la patru luni, timp în care vor fi în circulaţie atât rubla rusească, cât şi grivna ucraineană. După aceea, va avea loc o tranziţie completă la rublă.

    CNN notează că nu a reuşit să verifice în mod independent declaraţia lui Stremousov.

    Rapoarte anterioare au confirmat că forţele ruseşti au instalat marţi un nou guvern local în Herson.

    Acest lucru a avut loc la câteva zile după ce forţele ruseşti au preluat controlul asupra clădirii Consiliului Local din Herson, înlăturând guvernul ales.

  • Prognoză ANM: Cum va fi vremea de Paşte şi de 1 mai

    Banat

    În perioada 18 – 20 aprilie vremea va fi deosebit de rece, media maximelor urmând a se situa în jurul a 11 grade. Ulterior datei de 20 aprilie, temperatura aerului va creşte treptat, astfel încât în ziua de 22 aprilie se va ajunge la valori de 18-19 grade în medie, valori ce ulterior vor caracteriza intervalul 23 – 27 aprilie. Din 27 aprilie şi până la sfârşitul intervalului, variaţiile termice vor fi nesemnificative de la o zi la alta, maxima regională caracteristică fiind de 16-18, în medie. Minimele vor fi de 0-1 grad la începutul intervalului, apoi vor fi în creştere până spre valori medii de 8 grade în data de 27 aprilie. Ulterior datei de 27 aprilie şi până la sfârşitul intervalului, tendinţa temperaturii aerului este de scădere uşoară spre medii în jurul a 6 grade.

    Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în intervalul 17 -20 aprilie şi din nou în intervalul 22-30 aprilie.

    Crişana

    Vremea va fi deosebit de rece la începutul intervalului, când media maximelor va fi de 10-11 grade. Ulterior zilei de 20 aprilie, temperatura aerului va creşte spre valori medii ale maximelor de 17-18 grade, valori ce vor caracteriza întreg intervalul 22 -27 aprilie, apoi va scădea până spre 16 grade la sfârşitul intervalului. În ceea ce priveşte regimul termic nocturn, temperatura va fi de -1…0 grade în primele 3 nopţi, apoi va creşte până spre 8 grade în 26 aprilie. În perioada 27 aprilie – 01 mai media minimelor va scădea treptat spre valori în jurul a 4 grade.

    Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare în zilele de 19 şi 20 aprilie, apoi în intervalul 22 aprilie – 01 mai.

    Transilvania

    În primele zile ale intervalului vremea va fi deosebit de rece, media maximelor fiind de 8-9 grade. Din 20 aprilie, media maximelor va creşte treptat şi va ajunge până la 18 grade, în zilele de 24 şi 25 aprilie, apoi vremea se va răci, astfel încât până la sfârşitul intervalului temperatura aerului va scădea până spre 14 grade, în medie. Media minimelor în primele 2 nopţi se va situa în jurul valorii de -4 grade, apoi va creşte până spre 4-5 grade în 26 aprilie. Ulterior datei de 26 aprilie media minimelor va scădea până la sfârşitul intervalului spre valori în jurul a 2 grade.

    Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare în zilele de 19 şi 20 aprilie şi în intervalul 24 aprilie- 1 mai.

    Maramureş

    Vremea va fi deosebit de rece la începutul intervalului, cu o medie a valorilor diurne ce se va situa în jurul a 10 grade, apoi temperatura aerului va creşte, astfel că în ziua de 25 aprilie, se va ajunge la valori în jurul a 18 grade. Ulterior vremea se va răci treptat, astfel că până la sfârşitul celei de-a două săptămâni de prognoză media maximelor se va situa în jurul a 14 grade. Media minimelor în primele 2 nopţi va fi de -3…-2 grade, apoi va creşte până spre 7 grade în 26 aprilie. Ulterior vremea se va răci, astfel că până la sfârşitul celei de-a două săptămâni de prognoză media minimelor va fi de 4 grade.

    Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicată în intervalul 20 aprilie -01 mai.

    Moldova

    La începutul intervalului vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă, cu o medie a maximelor termice ce se va situa în jurul a 10 grade şi a minimelor în jurul a -1 grad, apoi temperatura aerului va fi în creştere, astfel că, în 25 aprilie, media regională a maximelor va ajunge la 18 de grade, iar a celor minime la 8 grade, în 27 aprilie. Ulterior acestor date şi până la sfârşitul intervalului, temperatura aerului va scădea, astfel încât media maximelor va coborî spre 14 grade, iar minimele spre valorii de 4 grade.

    Probabilitatea pentru ploi va fi mai mare în zilele de 20 şi 21 aprilie, apoi în intervalul 25 aprilie – 1 mai.

    Dobrogea

    Vremea va fi deosebit de rece în primele 2 zile ale intervalului, cu o medie a temperaturilor maxime de 10-11 grade. Ulterior datei de 19 aprilie vremea va intra într-un proces de încălzire uşoară, astfel încât media maximelor va ajunge la 16 grade în 27 aprilie, apoi se va răci, media maximelor urmând a coborî spre 14 grade în zilele de 30 aprilie şi 01 mai. Media minimelor va creşte treptat de la 3…4 grade în intervalul 18 -20 aprilie spre valori de 9 grade în perioada 27-29 aprilie, apoi va scădea uşor spre 8 grade până la sfârşitul intervalului.

    Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare în 20 aprilie, apoi în intervalul 25 aprilie -01 mai.

    Muntenia

    Media maximelor va fi în creştere treptată, de la valori de la 11 grade în primele două zile când vor caracteriza o vreme deosebit de rece, până la valori în jurul a 20 de grade în perioada 25 -27 aprilie. Ulterior, acestui interval temperatura aerului va scădea şi se va ajunge la o medie regională a maximelor de 17-18 grade. Nopţile vor fi reci în primele zile ale intervalului, când media regională a minimelor va fi de 1-2 grade, apoi temperatura aerului va creşte spre valori de 8 grade în intervalul 26 -29 aprilie, iar în ultimele nopţi va coborî spre 6-7 grade.

    Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare în zilele de 19 şi 20 aprilie, apoi în intervalul 25 aprilie -01 mai.

    Oltenia

    Vremea va fi deosebit de rece în primele 3 zile ale intervalului, cu o medie a temperaturilor maxime de 10-11 grade. Ulterior datei de 20 aprilie vremea va intra într-un proces de încălzire uşoară, astfel încât media maximelor va ajunge la 19 grade în perioada 25- 28 aprilie, apoi vremea se va răci, media maximelor urmând a coborî spre 16-17 grade până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Media minimelor va creşte treptat de la 1-2 grade în intervalul 18 -21 aprilie spre valori de 8 grade în perioada 26 -29 aprilie, apoi va scădea uşor spre 6 grade până la sfârşitul intervalului.

    Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare în perioada 18 -20 aprilie, apoi în intervalul 22 aprilie- 01 mai.

    La munte

    Vremea va fi deosebit de rece în primele 4 zile ale intervalului, când în medie se vor înregistra temperaturi maxime de 0-2 grade. Ulterior datei de 21 aprilie vremea se va încălzi uşor, astfel încât media maximelor va ajunge la 8 grade în perioada 23- 27 aprilie, apoi vremea se va răci, media maximelor urmând a coborî uşor 6 grade până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Media minimelor va creşte treptat de la -8…-6 grade în intervalul 18 -20 aprilie spre valori de 2 grade în intervalul 25 – 27 aprilie, apoi va scădea spre -1 grad până la sfârşitul intervalului.

    Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare în intervalul18 – 20 aprilie, apoi în intervalul 24 aprilie-01 mai.

  • Călătoriţi în România de 1 mai? Unde se vinde cea mai ieftină benzină din ţară şi care sunt locurile de unde ar fi mai bine să nu faceţi plinul

    Potrivit datelor Peco Online actualizate la data de 1 mai 2021, cea mai ieftină benzină din România se vinde astăzi la o staţie  aflată în Iojib, Satu Mare. Acolo, preţul unui litru de benzină este de 5,14 lei.  Benzină ieftină se găseşte şi în Bacău – preţul benzinei ajunge acolo la 5,19 lei. Spre comparaţie, preţul benzinei în Bucureşti, la una dintre cele mai ieftine benzinării este de 5,36 de lei, în Cluj-Napoca – 5,34 de lei, Timişoara – 5,35 lei, Iaşi – 5,36 lei, Constanţa – 5,39 lei. 

    Cel mai mare preţ al benzinei este astăzi insă în judeţul Caraş-Severin, unde preţul benzinei urcă până la 5,46 de lei. Datele au fost preluate de pe platforma Peco Online, un site prin care se poate verifica rapid pretul actualizat al benzinei, motorinei sau GPL-ului din fiecare statie Gazprom, Lukoil, Mol, OMV, Petrom, Rompetrol, Socar, BLKOil, MaximCoLtd, Metropoli, Ozana, PartenerSocar, RoOscar, SpielmannOil, VhExtraOil din Romania.

    Preţul carburanţilor din diferite regiuni ale ţării este influenţat  de puterea de cumpărare a localnicilor, dar şi de costul transportului şi al logisticii. Preţul benzinei este compus din taxele şi accizele statului, precum şi din preţul petrolului, costurile de logistică, marja companiilor petroliere, influenţa cursului valutar leu-dolar.

  • Anunţ important făcut de CFR. Ce se întâmplă cu trenurile în minivacanţa de Paşte

    CFR Călători a anunţat luni că va introduce legături cu trenuri directe din ţară spre litoral în minivacanţa de Paşte. De asemenea, compania suplimentează cu vagoane trenurile către cele mai solicitate destinaţii.

    Astfel, în perioada 30 aprilie – 4 mai, CFR Călători va asigura, în plus faţă de trenurile existente în programele de circulaţie, legături cu trenuri directe din Bucureşti Nord, Iaşi / Suceava, Timişoara Nord, Arad, Craiova, Baia Mare, Cluj Napoca, Braşov spre Constanţa şi staţiunile de pe litoral, inclusiv Mangalia.

    De asemenea, CFR Călători va suplimenta trenurile către cele mai solicitate destinaţii cu vagoane clasă, de dormit şi cuşetă.

    Inclusiv trenul de Iaşi/Suceava cu destinaţia Mangalia şi retur va avea în compunere vagoane cuşetă.

    CFR Călători roagă pasagerii să îşi planifice din timp călătoria, să folosească toate trenurile puse la dispoziţie şi să îşi procure din timp biletele, care pot fi cumpărate cu anticipaíe online, de la automatele de vânzare bilete din gări sau direct de la casele de bilete din gări şi distribuitorii autorizaţi (agenţii de turism).

  • Peste 100 de hotelurile de la mare se pregătesc pentru deschiderea sezonului estival pe 1 Mai, care coincide în acest an cu Paştele. Litoralromanesc.ro: Un sejur de 3 nopţi pentru două persoane, fără mic dejun, costă circa 600 lei la un hotel de 3 stele din Mamaia, iar cu toate mesele incluse porneşte de la 900 de lei

    Peste 100 de hotelurile de pe litoral se pregătesc pentru deschiderea oficială a sezonului estival la data de 1 Mai, care  coincide în acest an cu Paştele ortodox, anunţă Litoralulromanesc.ro, turoperator pe segmentul de sejururi la mare.

    Hotelurile se vor redeschide cu respectarea restricţiilor în vigoare care prevăd funcţionarea la o capacitate de cazare de 70% şi servirea meselor pe terase.

    “În această perioadă, atât hotelierii, cât şi proprietarii de terase şi magazine de pe litoral lucrează intens şi se pregătesc de deschidere: spaţiile verzi sunt amenajate, se fac lucrări de cosmetizare, curăţenie şi igienizare. E un entuziasm general şi toată lumea aşteaptă cu bucurie şi nerăbdare primii turişti din sezon cu atât mai mult cu cât anul trecut litoralul a fost închis pe perioada sărbătorilor de Paşte şi 1 Mai”, afirmă Ionuţ Nedea, CEO Litoralulromanesc.ro.

    În acelaşi timp se vor deschide si restaurantele care nu aparţin de hoteluri.

    “Restricţiile sunt cele cu care ne-am obişnuit deja în viaţa de zi cu zi şi care sunt valabile în toată ţara. Ceea ce sperăm este ca autorităţile să elimine obligativitatea purtării măştii pe plajă, aşa cum s-a întâmplat şi vara trecută, mai ales că studiile arată că transmiterea virusului în aer liber este mult încetinită. Aşteptăm adoptarea acestei măsuri cât mai repede, astfel încât toţi românii care petrec vacanţa pe litoral să se bucure de clipe de relaxare de care toţi avem atât de mare nevoie”, adaugă Ionuţ Nedea.

    În ceea ce priveşte preţurile, un sejur de 3 nopţi de cazare pentru două persoane, fără mic dejun, porneşte de la 345 de lei la un hotel de 2 stele din Mamaia şi ajunge la 630 lei la un hotel de 3 stele.

    În sudul litoralului, tarifele pornesc de la 258 de lei pentru 3 nopţi de cazare în hoteluri de 2 şi 3 nopţi din Eforie Nord.

    Cei care optează pentru pachete complexe (toate mesele şi alte servicii) trebuie să achite pentru un sejur de 3 nopţi la 3 stele în Mamaia de la 915 lei, iar la 4 stele de la 1.008 lei.

    În sudul litoralului, la 3 stele, cu pensiune completă şi tratament, un sejur de 3 nopţi costă 1.338 lei pentru două persoane, iar un sejur cu all inclusive costă aproape 1.800 lei.

  • Nici pandemia nu a oprit 1 Mai: Românii au înlocuit terasele cu micii luaţi la pachet

    Ordonanţele militare nu au stins grătarele de 1 mai. Românii nu au mai stat la terase, ci la coadă pentru mici la pachet. 

    Oamenii acum nu mai stau la terase, împreună la mese, ci stau la coadă pentru a-şi lua micii la pachet.

    Chiar dacă cozile depăşeau 100 de metri, oamenii şi-au păstrat răbdarea.

    „Dacă tot e 1 mai, trebuie să sărbătorim cu nişte mici. Dar, după cum se vede, avem de aşteptat. Vreo oră jumătate, la cum arată coada, având în vedere că se întinde pe 100 de metri”, a spus unul dintre cei care aştepta la coadă.

    Managerii localurilor unde se vând mici nu se plâng. Fac vânzare de 1 mai, chiar şi în starea de urgenţă.

    „Sperăm să dăm 400 de kilograme. Am vândut înainte micii şi acum trebuie să îi dăm efectiv. Avem nişte liste de aşteptare. Am avut noroc că foarte multă lume a vrut să îi ia cruzi, să nu mai aştepte să îi facem pe grătar, să îi ia acasă. Majoritatea celor care locuiesc la bloc, în schimb, stau la coadă”, a declarat Adrian Rebengiuc, managerul terasei Obor.

    Cei care nu au vrut să aştepte câteva ore la coadă, au comandat mici online.

     

  • De la greve de zeci de mii de oameni şi proteste violente, la mici şi bere în parcuri şi în pieţe. Cum a devenit ziua de 1 Mai “muncitoresc” Ziua Internaţională a Muncii

    În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mişcărilor muncitoreşti în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

    La baza sărbătorii de 1 mai stă protestul muncitorilor din anii 1800, care cereau reducerea normei orare zilnice de lucru. În anul 1872, aproximativ 100 de mii de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

    Prima atestare a datei de 1 mai apare la întrunirea din anul 1886 a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia, potrivit surselor istorice. 

    La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au mers 90.000 de demonstranţi, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă.

    Rezultatul a fost că circa 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

    Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstraţii, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaţilor de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliţia a intervenit, 4 protestatari au fost împuşcaţi şi mulţi alţii au fost răniţi.

    În seara aceleiaşi zile a fost organizată o nouă demonstraţie în Piaţa Haymarket. Din mulţime, o bombă a fost aruncată spre coloana de poliţişti. Au fost răniţi 66 de poliţişti, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliţia a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, dintre care pe câţiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhişti, care aparţineau unei mişcări muncitoreşti promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecaţi. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franţa şi Spania au adunat fonduri pentru plata apărării.

    În urma procesului, 7 dintre acuzaţi au fost condamnaţi la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viaţă) şi unul la 15 ani de închisoare. Şapte ani mai târziu, o nouă investigaţie i-a găsit nevinovaţi pe cei 8.

    1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internaţională a Muncii. Există şi excepţii, de exemplu Australia, Elveţia şi Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea ţărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă.

    În ţara noastră sărbătoarea a fost comemorată trecător încă din perioada lui Carol I, dar evenimentul a fost asimilat de cultura românească în perioada comunistă. Sovieticii au îmbrăţişat cu drag sărbătoarea considerând că “se opune filozofiei capitaliste americane” şi au impus-o în URSS şi în blocul comunist din Est. În România în perioada comunistă aveau loc evenimnete propagandistice ale regimului cu manifestaţii de amploare pe străzi şi stadioane. După decembrie 1989 sărbătoarea a rămas în mentalul colectiv, dar s-a renunţat la manifestaţii şi s-a preferat mersul la iarbă verde.

  • Ai voie să ieşi la grătar de 1 mai? Răspunsul premierului Ludovic Orban

    Mâine, pe 1 mai, sărbătoreşti Ziua Muncii. Probabil obişnuiai să petreci această sărbătoare în natură, la munte sau la mare. Orban te anunţă că anul acesta vei sta acasă

    Dacă aveai obiceiul ca de 1 mai să ieşi la un grătar în natură sau să mergi în Vamă, anul acesta va trebui să petreci Ziua Muncii acasă, în curte sau pe balcon. Ludovic Orban anunţă că restricţiile de circulaţie rămân în vigoare şi speră că vei fi responsabil.
    „De 1 mai, sigur că oamenii probabil vor avea dorinţa de a ieşi mai mult, dar trebuie să respecte regulile care au fost stabilite. Oamenii, ca şi de Paşte, ca şi cu alte ocazii, duminici, zile libere, sunt convins că vor fi responsabili, că vor respecta regulile şi că şi în cazul în care vor ieşi, vor ieşi astfel încât să nu existe un risc de răspândire a virusului”, a declarat Ludovic Orban, premierul României.

    Încă din anul 1889, oamenii de pe toată planeta sărbătoresc ziua de 1 mai ca Ziua Internaţională a Muncii. În România, s-a făcut o tradiţie ca de 1 mai să mergem la mare.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro