BusinessMagazin

Tag: 1 iulie

  • Au intrat în vigoare noile relaxări: programul restaurantelor a fost prelungit, număr mai mare de participanţi la concerte. Lista completă

    Noi măsuri de relaxare sunt aşteptate de azi. Este prevăzut un număr mai mare de participanţi la concerte, evenimente publice şi private. Cluburi şi restaurante urmează să fie deschise până la 2 noaptea.

    Premierul Florin Cîţu spunea că, potrivit noilor prevederi, în spaţiile deschise sau închise, competiţiile sportive se pot desfăşura cu spectatori până la 50 la sută din capacitatea spaţiului în anumite condiţii.

    De asemenea, va fi acceptat un număr mai mare de participanţi la concerte, festivaluri publice şi private sau alte evenimente culturale organizate afară.

    „Se permite organizarea evenimentelor desfăşurate în aer liber cu participarea unui număr mai mare de 2.500 de spectatori cu asigurarea unei suprafeţe de 1 metru pătrat pentru fiecare persoană. Persoanele trebuie să fie vaccinate şi să poarte mască”, afirma prim-ministrul.

    Totodată, vor fi mai multe persoane la evenimente private, nunţi, botezuri, mese festive. Vor fi acceptate 150 de persoane în exterior şi 100 în interior, şi în anumite condiţiie se poate ajunge la 300 de persoane. Programul barurilor şi restaurantelor va fi extins.

    „Se permite un număr mai mare, 300 de persoane cu 2 metri pătraţi pentru fiecare, şi vaccinare. Tot la acest capitol, activitatea operatorilor economici este extinsă până la ora 2, deci 5 dimineaţa-2 dimineaţa. Activitatea din cluburi baruri şi discoteci este permisă până la 70% din capacitate”, explica Florin Cîţu.

  • 1 IULIE. Măsurile de relaxare au fost amânate. Care sunt noile prevederi şi în ce condiţii pot fi închise terasele

    1 iulie 2020 ar fi trebuit să reprezinte data la care intra în vigoare al patrulea val de relaxare. Măsurile au fost însă amânate de autorităţi. Creşterea numărului de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus din ultimele zile a fost motivul pentru care s-a recurs la această decizie.

    1 iulie. Măsurile de relaxare care au fost amânate

    Autorităţile avea în plan ca o dată cu 1 iulie 2020 să permită redeschiderea restaurantelor şi să permită organizarea de evenimente private în interior cu mai mult de 20 de persoane, iar în exterior cu mai mult de 50 de persoane.
     
    De asemenea, tot de la 1 iulie 2020 erau prevăzute şi redeschiderea piscinelor acoperite, a teatrelor şi a cinematografelor.

    Vedeţi articolul integral pe Mediafax.ro 

  • Croaţia devine la 1 iulie cea mai nouă membră a UE

    Problema ţării este însă atragerea unor investiţii în industrie, cu scopul de a crea o bază de producţie cu potenţial de export, având în vedere că în ultimul deceniu, majoritatea investiţiilor au vizat mai ales serviciile şi băncile – în 2006, Croaţia se mândrea cu faptul că peste 90% din sistemul bancar era deja privatizat cu investitori străini.

    Analiştii Erste consideră că turismul şi transporturile au potenţial de a atrage investitorii, iar infrastructura rutieră bine dezvoltată va permite direcţionarea fondurilor europene către alte tipuri de infrastructură, în special feroviară şi portuară. Pentru investiţii va fi însă nevoie ca guvernul să treacă la reforme structurale cât mai repede, conform lui Alen Kovac, economist-şef al Erste Bank Croaţia, care acuză “probleme în special în ce priveşte dimensiunea şi eficienţa sectorului public, legislaţia rigidă privind piaţa muncii şi protecţia redusă oferită investitorilor”.

    În acelaşi timp, admite Kovac, ieşirea ţării din CEFTA (Acordul Central-European de Liber Schimb) ar putea afecta pe termen scurt exporturile, din cauza creşterii taxelor vamale, iar creşterea bruscă a importurilor din UE “va exercita o presiune competitivă pe producţia internă”. Kovac adaugă însă că acest neajuns poate fi compensat în timp de piaţa UE, cu 500 mil. de locuitori, care “oferă un potenţial mai mare pe termen mediu”.

    Cât priveşte fondurile europene, fondurile totale alocate Croaţiei în perioada 2014 – 2020 se vor ridica la 11,7 mld. euro (aproximativ un sfert din PIB estimat pentru anul 2013). “Performanţele Croaţiei în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor de preaderare IPA au fost adesea catalogate drept mediocre. Dacă adăugăm şi faptul că, la începutul perioadei de programare, contractarea şi plăţile se fac de obicei într-un ritm oarecum mai lent şi îşi revin după aproximativ un an, Croaţia s-ar putea aştepta la un impact semnificativ al fondurilor UE abia pe termen mediu”, apreciază Kovac. “Prin urmare, Croaţia trebuie să consolideze cadrul instituţional şi să accelereze reformele structurale pentru a valorifica la maximum avantajele fondurilor europene consistente care i-au fost alocate.”