BusinessMagazin

Tag: crestere

  • IDC: Serviciile de Cloud vor fi principalul factor de creştere în piaţa de IT&C pentru restul deceniului

    Un studiu IDC realizat împreună cu Microsoft şi Reţeaua de Parteneri Microsoft relevă tendinţe de creştere semnificativă legate de platformele de cloud – atât pentru piaţă cât şi pentru furnizorii de servicii IT&C.

    Conform cercetărilor, peste 80% dintre clienţi utilizează sau adoptă tehnologia cloud. Iar cea mai mare piaţă de cloud —incluzând hardware, software şi serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud —va depăşi 500 de miliarde de dolari până în 2020.

    Dacă vorbim de serviciile cloud disponibile public (spre deosebire de cele private, implementate intern de companii sau organizaţii) IDC estimează că venitul global din servicii IT aferente (de ex. SaaS, PaaS şi IaaS) va atinge 141,2 miliarde USD până în 2019, cu o rată compusă a creşterii anuale (RCCA) de 19,4%: de aproape 6 ori mai mult decât rata creşterii generale a cheltuielilor IT.

    IDC prezice creşteri seminificative ale pieţei serviciilor de cloud în toate regiunile. SUA au contabilizat 64% din venituri în 2015, însă se prefigurează să scadă la 60% până în 2019. America Latină (RCCA 31,4%) şi Asia Pacific, excluzând Japonia (RCCA 24,1%), vor înregistra cele mai mari rate de creştere pentru cloud-ul public în următorii 5 ani.

    Din punctul de vedere al prestatorilor de servicii IT, partenerii Microsoft ale căror venituri provin în proporţie de  50% sau mai mult din servicii de cloud au o dezvoltare de 2 ori mai mare, un profit brut de 1,5 ori mai mare şi venituri recurente de 1,8 mai mari decât cele ale partenerilor similari – în creştere faţă de cifrele rezultate în studiul similar realizat în anul 2014.

    Veniturile recurente sunt un obiectiv dezirabil pentru  orice afacere. Cercetări suplimentare ale IDC au arătat că veniturile recurente asigură cotări mai ridicate ale companiei, care pot aduce beneficii precum condiţii mai bune de împrumut şi o valoare mai mare pentru investitori.

    În ceea ce priveşte serviciile de tip SaaS (Software as a Service), PaaS (Platform as a Service), IaaS (Infrastructure as a Service), alături de toate serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud (atât publice, cât şi private), precum şi software-ul şi hardware-ul adecvate pentru implementarea serviciilor cloud – se estimează să ajungă la o utilizare totală de trei ori mai mare decât în prezent.

    “Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai mare în business, ajutând clienţii să găsească noi zone de creştere şi optimizare, iar partenerii sunt în centrul acestei transformări de business. Soluţiile cloud construite de partenerii Microsoft devin mai flexibile, scalabile şi accesibile unor segmente tot mai largi de clienţi”, a declarat Gabriela Matei, Director Comercial, Microsoft Romania

    Numeroşi furnizori de soluţii aşteaptă momentul în care clienţii sunt pregătiţi, înainte de a investi într-o arie a tehnologiei. Având în vedere că serviciile de cloud prezintă din ce în ce mai mult interes pentru majoritatea clienţilor, este esenţial ca partenerii să se adapteze şi să îşi păstreze relevanţa pentru propria bază de clienţi. Astăzi, cu aproape 80% din companii utilizând sau adoptând complet cloud-ul şi numai 8% care sunt complet opace faţă de această nouă platformă (în scădere de la 21% în 2014),  punctul critic poate fi considerat depăşit, ceea ce ne plasează în etapa de „majoritate timpurie” de pe curba adoptării.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 martie 2016

    COVER STORY: Bancher de cursă lungă
     
    De când Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank, a venit în România, instituţia financiară a avansat trei poziţii în topul băncilor în funcţie de active. Experienţa celor două crize din Turcia, pe care CEO-ul le-a trăit în sistemul bancar din ţara natală, s-a dovedit folositoare şi în România.
     

    STRATEGIE: Criza a fost cea mai bună oportunitate pentru Dragoş Anastasiu

     

     

    COMERŢ: Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

     

    TENDINŢE: Roboţii devin analişti pe Wall Street. Jumătate din slujbe sunt ameninţate

     

    MACROECONOMIE: Legea dării în plată ţine în continuare capul de afiş al agendei publice

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Peste 500.000 de pensionari vor fi scutiţi de plata contribuţiilor de sănătate

    Peste 500.000 de pensionari vor fi scutiţi de plata contribuţiilor de sănătate. Este vorba despre cei care au în acest moment pensii între 740 şi 872 de lei.

    Guvernul a majorat plafonul pensiilor pentru care nu se calculează contribuţia, pentru că a crescut punctul de pensie. Cei 500.000 de pensionari se adaugă celor aproape două milioane de persoane care beneficiau şi până acum de această scutire.

    Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului: „Este vorba de punerea în concordanţă a noului Cod fiscal cu legea reformei din sănătate. Ca urmare a creşterii punctului de pensie la 872 de lei, se punea problema scutirii sau preluării impozitării pentru serviciile de sănătate sub cifra nouă indicată de 872 lei.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Dacă domeniile de internet ar controla lumea, Rusia nu ar fi cea mai mare ţară – HARTĂ

    Mărimea şi puterea unei ţări nu sunt date de TLD-ul (Top Level Domain/domeniu de nivel superior) pe care îl foloseşte, dar dacă lucrurile stăteau aşa, harta lumii ar fi arătat altfel.

    Cei de la Nominet şi-au imaginat acest lucru şi au creat o hartă în care dimensiunea fiecărei ţări este dată de numărul de nume de domenii înregistrate pe TLD-ul său.

    Pe harta celor de la Nominet cele mai mari teritorii şi ţări sunt Tokelau, Germania, China, Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Brazilia şi Australia.

    Vedeţi ce este Tokelau şi de ce mica insulă cu 1.400 de rezidenţi a ajuns să fie cea mai mare ţară din lume pe harta Nominet pe go4it.ro

  • Orange aduce şi Pebble Time Round, unul dintre cele uşoare şi subţiri smartwatch-uri

    Orange, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, a introdus în ofertă şi Pebble Time Round, unul dintre cele mai uşoare şi subţiri smartwatch-uri de pe piaţă, gadgetul având o grosime de 7,5 mm şi cântărind 28 g. Spre comparaţie ceasurile Vector din seria Luna au o greutate de aproximativ două ori mai mare. Pebble susţine că Time Round este cel mai subţire şi uşor smartwatch din lume.

    Pebble este unul dintre cei mai vechi jucători în domeniul ceasurilor inteligente, cu vânzări de peste 1 milion de produse în mai puţin de 3 ani. Compania americană a lansat primul model în anul 2013, cea mai mare parte a finanţării necesare fiind obţinută printr-o companie pe platforma de crowdfunding Kickstarter. Pebble funcţionează atât cu sistemul de operare Apple iOS 8 cât şi cu Google Android 4.0, sau versiunile lor superioare.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cel mai îndrăzneţ designer de la Renault

    „De ce?“, „De ce ţi-a plăcut designul?“, „Ce ţi-a plăcut mai exact?“, au fost primele întrebări puse de Laurens van den Acker încă de dinainte de a începe interviul, iar subiectul întrebărilor era noul Scenic, monovolumul transformat într-un crossover. De ce aşa? Pentru că segmentul monovolumelor pierde teren puternic, devenind demodate, în timp ce crossoverele şi SUV-urile cresc puternic.

    „Primul Scenic a fost un concept foarte bun, iar următoarele generaţii ce au urmat au fost «Kaizen», mici evoluţii ale conceptului original. După trei generaţii, segmentul monovolumelor era deja sub presiunea crossoverelor, am decis că fie facem ceva radical, fie oprim modelul“, a spus Laurens van den Acker, designerul-şef al Grupului Renault, responsabil direct atât de automobilele Renault, cât şi de cele ale Dacia.

    Situaţia cu Scenic a fost similară cu cea pentru Espace din 2014, atunci când francezii au dorit să revoluţioneze segmentul şi să vină cu o propunere de automobil care să ţină locul şi unui model „convenţional“ de clasă mare, cu influenţe premium. În acest scop, Espace, alături de Talisman, este disponibil şi într-o versiune Initiale Paris, gama premium a constructorului francez.
    „Pentru Espace clienţii erau tot mai puţini şi fie inovam, fie muream. Pentru Scenic am decis să încercăm pentru că suntem lideri de segment, motiv pentru care am riscat pentru a-l face mai modern“, a spus Van den Acker.

    În opinia sa, clienţii cumpărau Scenic tocmai pentru că era considerat un automobil modern, progresiv, dar dacă încă mai conduci astăzi un monovolum eşti deja „în trecut“. Cu acest automobil Renault a redevenit „progresiv“. „Vrem să vedem dacă acest automobil are succes, dacă publicul reacţionează pozitiv la această strategie. Noi avem platforme moderne şi flexibile, deci în viitor putem face şi un crossover mai mic în dimensiuni dacă vom dori acest lucru“, a spus Laurens van den Acker.

    În ultimii trei ani Van den Acker a declanşat o adevărată revoluţie în cadrul Renault în ceea ce priveşte designul automobilelor. Dacă înaintea lui Patrick Le Quement a venit cu propuneri avangardiste, însă nu toate apreciate de public, Van den Acker a apelat la o transformare radicală a mărcii. Dacă Le Quement este celebru penru Ford Sierra, una dintre cele mai aerodinamice maşini proiectate în anii ’80, dar şi pentru prima generaţie a Renault Twingo alături de Vel Satis şi coupe-ul monovolum Avantime, olandezul plusează cu cele mai spectaculoase concepte ale Mazda, dar şi cu un început de carieră la Ford şi Audi.

    Cum vede Renault în viitor? „Încercăm să păstrăm în continuare detaliile care «funcţionează», un design senzual, şi suntem printre puţinele branduri care adoptă un astfel de design. Mai dorim să păstrăm identitatea, cu logoul mare, capota. În continuare dorim să găsim noi modalităţi de a surprinde clienţii“, spune designerul-şef al mărcii. El, spre deosebire de ingineri, este în contact permanent cu întreaga echipă de proiectare, deoarece orice element tehnic are o influenţă asupra designului, iar designul impune utilizarea unor anumite soluţii tehnice.

  • Zara a raportat cea mai rapidă creştere a profitului din ultimii trei ani

    Inditex, cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume, a raportat cea mai rapidă creştere a profitului anual din ultimi trei ani, alimentată de vânzările on-line şi de lanţul de magazine Zara, scrie Bloomberg.

    Venitul net a crescut cu 15%, până la 2,88 miliarde de euro, a declarat proprietarul brandurilor Zara si Massimo Dutti. Analiştii se aşteaptă la o valoare de 2,9 miliarde de euro, în funcţie de o estimare medie pe luna ianuarie. Vânzările lanţului Zara au crescut cu 18%, ajungând la 13,6 miliarde de euro, în timp ce profitul operaţional a crescut cu 16%,  la 2,5 miliarde de euro, scrie Ziarul Financiar.

    Din momentul listării la bursă din 2001, retailerul şi-a crescut vânzările de mai mult de şase ori prin extinderea agresivă a celor 8 branduri pe care le deţine în portofoliu. Compania cu sediul în Spania a declarat miercuri că va cheltui 1,5 miliarde de euro în acest an, pe extindere, urmând să adauge 460 de noi magazine şi să intre pe pieţe precum Vietnam, Noua Zeelandă şi Nicaragua.

  • Cel mai mare eşec al americanilor. Războiul care a costat cel mai scump Statele Unite: 60.000 de tineri şi-au pierdut viaţa

     Războiul din Vietnam a avut loc între 1 noiembrie 1961 30 aprilie 1975, căderea Saigonului. Războiul a fost purtat între Republica Democrată Vietnam (Vietnamul de Nord), sprijinită de China şi Uniunea Sovietică, şi Republica Vietnam (Vietnamul de Sud), sprijinită de Statele Unite. Conflictul s-a încheiat cu înfrângerea Vietnamului de Sud şi unificarea ţării sub conducere comunistă. Trupele americane s-au retras din Vietnam, războiul fiind considerat unul dintre marile eşecuri ale politicii externe americane, potritiv Wikipedia.

    Prin Războiul din Vietnam, în sens mai larg, se înţelege cel de-al doilea război din Indochina (1955-30 aprilie 1975) iar, în sens mai restrâns, intervenţia americană (între 1965-1973).

    În principiu, războiul a fost purtat pentru reunificarea Vietnamului despărţit, temporar, de înfrângerea decisivă din 1954 a armatei coloniale franceze. În acest conflict, cele două mari puteri comuniste concurau şi una cu cealaltă şi pentru influenţa în Asia de sud-est, iar SUA încerca să împiedice răspândirea comunismului în ţările fragile din Asia, care, recent, deveniseră independente. Conflictele militare terestre s-au purtat, în mare parte, în Vietnamul de Sud, respectiv în Laos şi Cambodgia, în zonele de graniţă cu Vietnamul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Schimbările aduse de Alexandra Copos la conducerea afacerii de familie

    Introducerea sistemului japonez Kaizen în producţie, pentru reducerea pierderilor, extindere, investiţii, noul brand Ana Baking Co, intrarea cu spaţii în malluri sunt doar o parte dintre lucrurile care s-au întâmplat de când a preluat conducerea firmelor, povesteşte Alexandra Copos de Prada, CEO şi preşedintele companiilor Ana Pan şi Ana Hotels. Vorbeşte degajat, iar englezismele, ca „shop“, „brand“, „task“, „full“, apar adesea în discursul său, trădând cei zece ani trăiţi pe meleaguri străine, la studii şi ca angajată a firmei de consultanţă McKinsey. De altfel New Yorkul este tema de inspiraţie pentru Ana Baking Co, un concept lansat anul trecut.

    Alexandra Copos a preluat conducerea Ana Pan în august 2013, iar după condamnarea la închisoare a tatălui său, responsabilităţile sale s-au extins şi asupra Ana Hotels. George Copos a primit o pedeapsă de trei ani şi opt luni de închisoare în dosarul transferurilor de jucători de fotbal şi una de patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală în dosarul Loteria. El a executat un an şi o lună de închisoare. Fiica sa nu a dorit să comenteze pe marginea modului în care această situaţie s-a reflectat asupra companiei, a relaţiei cu clienţii, furnizorii sau partenerii de afaceri, ci a declarat: „Prefer să nu aduc în această discuţie situaţia tatălui meu. Afacerile s-au derulat şi se vor derula întotdeauna după propriile legi, dictate de piaţă, de performanţele echipei şi ale produselor şi serviciilor noastre, de modul în care noi le calibrăm şi le perfecţionăm zi de zi, şi fără legătură cu politicul sau cu cancanul“.

    INFUZIE DE MANAGEMENT ŞI IDEI

    Alexandra Copos povesteşte că a început să lucreze în companie din copilărie, de la opt ani, în 1991, „când primul business (al părinţilor) care a prins, după eforturi de genul vânzării de jeans prespălaţi din Turcia, a fost o cofetărie“. După şcoală mergea la cofetărie şi principala sa sarcină era curăţarea vitrinei, sub îndrumarea mamei sale, despre care spune că este, în continuare, foarte implicată în afacere. A plecat apoi la studii în SUA, unde a trăit zece ani; după studii lucrat în cadrul firmei de consultanţă McKinsey şi a călătorit foarte mult, mai ales în Orientul Mijlociu, SUA şi Europa. Oriunde a fost, povesteşte ea, mereu a evaluat cafenele, cofetării şi restaurante în care a intrat. „Analizez în două minute, văd ce îmi place, care sunt lucrurile care se pot importa şi în România.

    Ideea conceptului Ana Baking Co s-a născut în urmă cu foarte mult timp.“ Idee care s-a definit, „ştiind că Ana Pan, la momentul în care eu am plecat, avea un minus pe partea de imagine, în sensul că partea vizuală era în aşteptare, pentru a fi rebranduită“. Şi pentru că dorea să dezvolte o idee nouă, tânăra antreprenoare s-a gândit că e bine să o diferenţieze de marca de bază, Ana Pan. „Cu Ana Baking am vrut să şi ridicăm puţin imaginea companiei şi să testăm un concept nou, de fresh food, mâncare supersănătoasă, care poate fi mâncată aici la masă, dar poate fi luată şi la birou.“ Lansat la sfârşitul lui 2014, Ana Baking Co este un bakery-coffee shop situat pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti, care reuneşte dulciurile care au consacrat Ana Pan pe piaţă şi realizează jumătate din vânzări, dar şi o gamă de fresh food şi băuturi (care înseamnă 30% din vânzări), precum şi produse de patiserie. Anul trecut a fost unul de test, meniul a fost adaptat, „la 2-2,5 luni adăugăm lucruri noi, în aşa fel încât să putem învăţa din activitate“.

    De la inaugurarea noului concept, spaţiul, în care funcţionase anterior una dintre primele cofetării Ana Pan, a înregistrat o creştere de aproape 20% a vânzărilor. Traficul de pe bulevardul Dorobanţi, unde este plasat Ana Baking Co, a scăzut mult în ultimii ani, clienţii alegând mai degrabă mallurile. „Cofetăria avea clienţii ei, dar nu creştea aşa cum ar fi trebuit. Rezultatele în primul an de funcţionare au fost în linie cu aşteptările. În ultima perioadă am atras o clientelă fidelă,“ afirmă Alexandra Copos, care adaugă că spaţiul este primul deschis după ce a preluat conducerea companiei Ana Pan.

     

  • Cum a ajuns războiul o afacere în Ucraina

    În câteva minute totul a fost gata. Canistrele de motorină au fost umplute cu o dibăcie uimitoare. Însă contrabandiştii nu au timp de discuţii, cererea este mare. Au dispărut imediat. Aveau nevoie de motorină. O săptămână de lucru în Lugansk a golit rezervorul taxiului. Aici, sub conducerea rebelilor, contrabandiştii fac legea. Nu găseşti nimic în nicio benzinărie. Au avut noroc cu şoferul, care, după nenumărate telefoane şi discuţii furioase, a reuşit să se înscrie pe ultimul loc pe lista de clienţi a unei bande locale de contrabandişti.

    “Trebuie să ajungem acolo rapid“, le-a spus şoferul de taxi. Astfel o echipă de jurnalişti ai VICE News, un canal video american de documentare şi reportaje, a ajuns la traficanţii de combustibil. „Nu putem rata ocazia. Va fi secetă în oraş câteva zile“.

    Frigul paralizase oraşul, iar ei goneau pe un imens bulevard înconjurat de clădiri enorme din beton. Apoi maşina a luat-o pe drumuri lăturalnice prin oraşul sovietic de proporţii dezolante – capitala autoproclamatei Republici Populare Lugansk. În cele din urmă a ajuns într-o periferie industrială şi a oprit lângă un depozit.
    Doi oameni purtând salopete pătate de ulei au verificat ca numele şoferului şi descrierea maşinii să corespundă cu descrierea primită la telefon, înainte de a porni o mică pompă pentru a face plinul cu motorină. Au fost puţine cuvinte, însă cel mai tânăr părea mai deschis. Le-a spus de unde provine combustibilul. „Rusia“, a mârâit el, dar fără să ridice privirea. Şoferul le-a înmânat un teanc de bani, o amestecătură de ruble şi hrivne. Acestea din urmă dau dureri de cap în acest loc, în care bancnotele ruseşti au devenit moneda predominantă.

    „Da’ ţie-ţi arde de glume? N-am timp de asta“, spune bătrânul. A găsit repede soluţia. A calculat un curs de schimb mai mare decât cel oficial.
    Preţul combustibilului variază în funcţie de disponibilitate. În ziua anterioară, preţul a fost de 55 de ruble pe litru. Acum, cum oferta este aproape zero, preţul a ajuns la 60 de ruble. O creştere de 10% peste noapte!

    Înainte de a-şi asigura rezervarea pe listă, şoferul de taxi se gândea să o apuce spre sud-est, spre Krasnodon, oraş devenit notoriu pentru activitatea înfloritoare de contrabandă după ce Ucraina şi-a căpătat independenţa, în 1991. Un cunoscut i-a dat însă un pont: camioanele tocmai aduseseră ce a mai rămas, 200 de litri de motorină, la ei în oraş.
    Acum, în sfârşit, rezervorul taxiului era plin, la fel şi canistrele. Taximetristul se putea întoarce la lucru şi la o aparentă normalitate. Nu va mai trebui să aibă de-a face cu astfel de persoane ceva timp, cel puţin până când va rămâne din nou fără motorină.

    Conflictul din estul Ucrainei n-a alterat cu nimic veniturile lumii interlope, a afaceriştilor din subteranele economiei. Ucraina are de mult timp una dintre cele mai mari economii subterane din lume. Înainte de revoluţie, Fondul Monetar Internaţional estima dimensiunile acesteia la 50% din PIB. Acum, în vremuri de război, până şi PIB-ul este greu de estimat. Aproape toate tranzacţiile valutare ale cetăţenilor s-au mutat pe piaţa neagră, iar cele ale companiilor, în paradisurile financiare.

    Contrabandiştii sunt primii care profită de război în condiţiile în care blocada economică impusă teritoriilor separatiste hrăneşte o piaţă neagră a alimentelor, combustibilului şi medicamentelor.
    Mărind birocraţia şi interzicând anumite produse, Kievul face din ce în ce mai dificilă aprovizionarea acestor enclave separatiste. Ţinta acestei strategii punitive este de a limita rutele de aprovizionare pentru comandanţii miliţiilor rebelilor şi de a forţa Rusia să ajute aceste regiuni. În realitate, aceste măsuri nu fac decât să adâncească prăpastia care se cască între vestul proeuropean şi estul separatist prorus. Resursele Rusiei sunt şi ele întinse la limită deoarece ţara este angajată, pe lângă războiul din Ucraina, în cel din Siria şi într-unul economic cu Occidentul. Apoi, are un nou teritoriu de administrat, Crimeea. Iar economia Rusiei se degradează pe zi ce trece.