BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Papa Francisc: „Pentru numele lui Dumnezeu, opriţi acest masacru”

    “Pentru numele lui Dumnezeu, vă cer, opriţi acest masacru”, a spus el.

    “Dumnezeu este doar Dumnezeul păcii, nu al războiului, iar cei care susţin violenţa îi profanează numele”.

  • Volodimir Zelenski a vorbit din nou cu Naftali Bennett despre un posibil summit cu Vladimir Putin

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit din nou, sâmbătă seară, cu premierul Israelului, Naftali Bennett, despre un posibil summit la Ierusalim cu omologul său rus, Vladimir Putin, iar oficiali israelieni au anunţat că liderul de la Kremlin analizează propunerea.

    Conform Biroului premierului israelian, Naftali Bennett a avut o conversaţie de peste o oră, sâmbătă seară, cu Volodimir Zelenski, “despre modalităţile de oprire a confruntărilor militare în Ucraina şi despre eforturile Israelului în acest sens”, conform cotidianului The Times of Israel.

    “Am continuat dialogul cu premierul israelian, Naftali Bennett. Am vorbit despre agresiunea rusă şi despre perspectivele negocierilor de pace. Trebuie să oprim reprimarea civililor; am cerut şi asistenţă pentru eliberarea primarului captiv din Melitopol şi a altor personalităţi locale”, a declarat Volodimir Zelenski, sâmbătă seară, prin Twitter.

    Anterior, Zelenski anunţase că i-a propus lui Naftali Bennett să insiste pentru organizarea unei reuniuni diplomatice între Rusia şi Ucraina la Ierusalim, subliniind că Israelul poate juca “un rol important” în eforturile de oprire a războiului.

    Oficiali guvernamentali israelieni citaţi de Channel 12 au afirmat că Vladimir Putin analizează propunerea participării la un summit în Ierusalim, dar este “prematur” să fie analizate şansele organizării unei astfel de reuniuni.

    În ultima săptămână, Naftali Bennett a avut o serie de contacte diplomatice cu preşedintele rus, Vladimir Putin, cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, şi cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, în scopul opririi confruntărilor militare în Ucraina.

  • În timp ce toată lumea e cu ochii pe Ucraina, un război nebăgat în seamă se derulează în sânul Europei

    În timp ce Slovacia continuă să confişte pământ de la etnicii maghiari pe baza unui decret din 1945, după cum se plânge guvernul de la Budapesta, premierul ungar Viktor Orban încearcă să-şi crească po­pu­laritatea şi influenţa în această ţară cu ajutorul unor programe agre­sive bazate pe fonduri ale contribuabililor ungari, iritând autorităţile de-acolo.

    În ultimii ani, statul slovac s-a folosit de Decretele Benes pentru a confisca sute de hectare de pământ de la etnicii maghiari. Decretele au decarat responsabilitatea colectivă a nemţior şi ungurilor după cel de-al doilea război mondial, privându-i pe aceştia de cetăţenie, drepturi funda­men­tale şi proprietăţi.

    Slovacia susţine de decenii că de­cretele sunt depăşite, dar continuă să le aplice în unele cazuri în care are de câştigat, susţine Janos Fiala-Butora, avocat etnic magiar din Slovacia, potrivit Hungary Today. „Nu mi-aş fi putut imagina că în secolul XXI, în Uniunea Europeană, se pot întâmpla astfel de lucruri“, arată acesta.

    În 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat astfel de practici ilegale, însă de atunci lucrurile nu s-au schimbat prea mult, în parte pentru că UE şi Comisia par complet indiferente cu privire la această situaţie.

    Între timp, premierul ungar Viktor Orban încearcă să influenţeze re­pre­zentarea politică a minorităţilor ma­ghiare din alte ţări, scrie Balkan Insight. Orban se foloseşte de banii con­tribuabililor ungari pentru a renova bi­serici, castele şi grădiniţe din Slovacia, întărindu-şi poziţia de acolo prin astfel de programe.

    Din 2010, Budapesta s-a implicat în mai multe programe de granturi pentru ungurii care trăiesc în Slovacia. Un program de 34 milioane de euro pentru susţinerea gră­diniţelor şi o schemă pentru antre­prenori de 60 milioane de euro s-au numărat printre cele mai scumpe. De la începutul primăverii anului trecut, guvernul ungar a decis să se implice în alte trei programe de donaţii.

    Două dintre acestea au stârnit în mod deosebit nemulţumirea auto­ri­tă­ţilor slovace. Primul implică in­ves­tiţii de 4 milioane de euro în recon­strucţia de biserici. Guvernul ungar a decis transferul acestor fonduri deşi guvernul slovac nu este implicat în program, notează Euractiv.

    Al doilea a avut legătură cu crearea unui fond pentru achiziţii de terenuri în Slovacia, cât şi în ţările vecine. Ministrul slovac al afacerilor externe Ivan Korcok a criticat dur intenţia şi a cerut o întâlnire cu omologul său Peter Szijjarto. După această întâlnire, guvernul ungar a retras programul.

    „Am cerut Ungariei să implementeze programe pe teritoriul nostru doar în urma unui acord mutual“, a declarat Korcok.

    Etnicii maghiari reprezintă cea mai semnificativă minoritate naţională din Slovacia, recensământul din 2011 indicând peste 450.000 de persoane, sau 8,5% din populaţia totală.

  • Ucrainenii îi acuză pe ruşi că au tras asupra unui oraş din Belarus

    Forţele aeriene ucrainene susţin că au văzut o aeronavă rusă trăgând într-o aşezare din Belarus, aflată aproape de graniţa cu Ucraina, în ceea ce ar putea fi o „provocare”.

    Kievul crede că atacul care a venit din spaţiul aerian ucrainean a reprezentat o încercare de a implica Belarus în conflictul militar.

    Incidentul a avut loc la ora locală 2.30pm (12.30pm GMT). Se presupune că avionul rusesc a zburat de la aeroportul Dubrovytsya din Belarus, a intrat în spaţiul aerian ucrainean şi apoi a tras asupra oraşului Kopani

    „Este o provocare. Scopul este să implice armata din Belarus în războiul din Ucraina”, au anunţat ucraineni.

    Jurnaliştii de la Sky News nu au putut verifica informaţia din surse independente.

  • Ce sunt armele termobarice, pe care Rusia le foloseşte în Ucraina şi care sunt interzise împotriva civililor

    Potrivit Ministerului Britanic al Apărării, Moscova a recunoscut că a folosit bombe termobarice în Ucraina, pe care experţii le consideră inferioare doar bombelor atomice.
    Ministerul britanic al Apărării a anunţat în seara zilei de 9 martie că guvernul rus „a confirmat folosirea lansatorului de rachete TOS-1A” în timpul războiului din Ucraina, sistem care „foloseşte rachete termobarice”.

    Ce sunt bombele termobarice? Şi este permisă utilizarea lor? Dispozitivul este alcătuită din gaz inflamabil şi particule de metal. Atunci când explodează, prima substanţă foloseşte oxigenul prezent în aer pentru a crea un fel de „nor” sau bule, la temperaturi foarte ridicate. Imediat după, are loc o nouă explozie.
    Au fost folosite în Siria, Afganistan şi Cecenia

    Consecinţele sunt, pe lângă temperaturile foarte ridicate, declanşarea unei unde de şoc mai lungă decât cea a armelor convenţionale. Impactul este devastator: lovitura nu poate fi reţinută de un perete, amestecul este capabil să se strecoare în spaţii, în orice mediu.

    Armata este folosită pentru a lovi ţinte baricadate într-o clădire, dar şi ascunzători, în interiorul buncărelor sau peşterilor. Corpurile umane sunt anihilate complet. Impactul este şi psihologic. De obicei, rachetele sunt lansate de pe şenile – Tos 1, de fapt – care pot trage zeci de „bucăţi”.
    Efectele lor au fost observate în timpul operaţiunilor conduse de ruşi în Siria, Afganistan şi Cecenia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lipsa îngrăşământului în Ucraina ar putea avea efecte asupra cantităţilor de hrană din întreaga lume

    Lipsa îngrăşământului va afecta culturile de grâu din Ucraina, ceea ce ar putea avea repercusiuni asupra cantităţilor de hrană din întreaga lume, anunţă Sky News.

    Ucraina este unul dintre marii exportatori de mâncare din lume, numeroase ţări din Europa şi Africa bazându-se pe grâul produs de ucraineni.

    Totuşi, fermierii din Ucraina spun că lipsa îngrăşămintelor şi a pesticidelor va duce la o diminuare a recoltelor la mijlocul acestui an.

    De asemenea, sunt probleme cu combustibilul pentru echipamente, aşa că recoltele ar putea rămâne pe câmp chiar dacă nu vor fi afectate.

    Preţul grâului a crescut deja cu 50% ca urmare a războiului, dar o lipsă a produselor ar avea efecte în aprovizionarea cu hrană la nivel mondial.

    Miniştrii agriculturii din ţările G7 se vor întâlni vineri într-o şedinţă video pentru a găsi soluţii pentru stabilizarea pieţei mondiale.

  • Surse ucrainene: cresc pierderile armatei ruse în războiul din Ucraina

    Potrivit oficialilor ucraineni, în jur de 12.000 de militari ruşi au murit în timpul conflictului. Este aceeaşi cifră care a fost raportată de militarii ucraineni şi în zilele precedente.

    De asemenea, sursa arată o creştere importantă a pierderilor de echipament militar.

    Partea ucraineană susţine că ruşii au pierdut 57 de avioane, 83 de elicoptere, 317 de tancuri, 1.165 de maşini blindate, 125 de sisteme de artilerie, 60 de rezervoare de combustibil, 3 ambarcaţiuni şi 558 de vehicule.

    Pierderile au fost înregistrate în perioada 24 februarie- 11 martie.

  • Senatul SUA aprobă un pachet de ajutor de aproape 14 miliarde de dolari pentru Ucraina

    Prevederea face parte dintr-un proiect de lege mai amplu privind cheltuielile guvernamentale şi a fost aprobată după ce democraţii aflaţi la putere au renunţat la finanţarea pentru înlăturarea efectelor COVID din cauza rezistenţei republicanilor.

    “Le dăm ucrainenilor miliarde de dolari pentru alimente, medicamente, adăposturi şi sprijin pentru cei peste două milioane de refugiaţi care au fost nevoiţi să părăsească Ucraina, precum şi fonduri pentru transferuri de arme precum Javelin şi Stinger”, a declarat liderul majorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer, înainte de vot.

  • OMS a sfătuit Ucraina să distrugă agenţii patogeni din laboratoare

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a sfătuit Ucraina să distrugă agenţii patogeni cu grad ridicat de pericol aflaţi în laboratoarele de sănătate publică ale ţării pentru a preveni “orice potenţiale scurgeri” care ar putea răspândi boli în rândul populaţiei, a declarat agenţia pentru Reuters.

    Experţii în biosecuritate spun că deplasarea trupelor ruseşti în Ucraina şi bombardarea oraşelor sale au crescut riscul unei scăpări a agenţilor patogeni cauzatori de boli, în cazul în care oricare dintre aceste instalaţii ar fi deteriorate.

    La fel ca multe alte ţări, Ucraina are laboratoare de sănătate publică care cercetează modul de atenuare a ameninţărilor legate de bolile periculoase care afectează atât animalele, cât şi oamenii, inclusiv, cel mai recent, COVID-19. Laboratoarele sale au primit sprijin din partea Statelor Unite, a Uniunii Europene şi a OMS.

    Ca răspuns la întrebările adresate de Reuters cu privire la activitatea sa cu Ucraina înainte şi în timpul invaziei Rusiei, OMS a declarat într-un e-mail că a colaborat cu laboratoarele ucrainene de sănătate publică timp de mai mulţi ani pentru a promova practicile de securitate care ajută la prevenirea “eliberării accidentale sau deliberate de agenţi patogeni”.

    “Ca parte a acestei activităţi, OMS a recomandat cu tărie Ministerului Sănătăţii din Ucraina şi altor organisme responsabile să distrugă agenţii patogeni cu grad ridicat de pericol pentru a preveni orice potenţiale scurgeri”, a declarat OMS.

    OMS nu a precizat când a făcut această recomandare şi nici nu a oferit detalii despre tipurile de agenţi patogeni sau toxine aflate în laboratoarele din Ucraina. De asemenea, agenţia nu a răspuns la întrebări privind respectarea recomandărilor sale.

    Oficialii ucraineni de la Kiev şi de la ambasada lor din Washington nu au răspuns la solicitările de comentarii.

    Capacităţile de laborator ale Ucrainei se află în centrul unui război informaţional în creştere de când Rusia a început să mute trupe în Ucraina în urmă cu două săptămâni.

    Miercuri, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a repetat o afirmaţie de lungă durată potrivit căreia Statele Unite operează un laborator de arme biologice în Ucraina, o acuzaţie care a fost negată în mod repetat de Washington şi Kiev.

    Zakharova a declarat că documentele descoperite de forţele ruseşti în Ucraina arată “o încercare de urgenţă de a şterge dovezile programelor biologice militare” prin distrugerea mostrelor de laborator.

    Reuters nu a putut să confirme independent informaţiile.

    În replică, un purtător de cuvânt al preşedintelui ucrainean a declarat: “Ucraina neagă cu tărie orice astfel de acuzaţie”. Purtătorii de cuvânt ai guvernului american au negat, de asemenea, acuzaţiile lui Zakharova, spunând că Rusia ar putea folosi afirmaţiile sale ca pretext pentru a-şi desfăşura propriile arme chimice sau biologice.

    Declaraţia OMS nu a făcut nicio referire la războiul biologic. Agenţia a declarat că încurajează toate părţile să coopereze pentru “eliminarea sigură şi securizată a oricăror agenţi patogeni pe care îi întâlnesc şi să apeleze la asistenţă tehnică, dacă este necesar”. Aceasta s-a oferit să ajute ori de câte ori este posibil cu îndrumare şi coordonare tehnică.

    Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va reuni vineri, la cererea Rusiei, pentru a discuta afirmaţiile Moscovei, prezentate fără dovezi, privind activităţile biologice ale SUA în Ucraina.

     

  • Consiliul de Securitate ONU va analiza acuzaţiile Rusiei privind laboratoare chimice în Ucraina

    Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va reuni, vineri după-amiază, la solicitarea Rusiei, pentru a discuta acuzaţiile Moscovei privind presupuse activităţi ale Ucrainei de fabricare a armelor biologice şi chimice, informează cotidianul Le Monde.

    Administraţia de la Moscova a acuzat Ucraina şi SUA că ar administra laboratoare de arme biologice şi chimice în Ucraina, dar acuzaţiile au fost respinse de cele două ţări. Rusia a folosit acest argument pentru a justifica invazia militară în Ucraina.

    În schimb, Casa Albă a avertizat că Rusia ar putea utiliza arme neconvenţionale în Ucraina. “Rusia proferează acuzaţii false privind presupuse laboratoare de arme biologice şi chimice în Ucraina, iar China pare să susţină această propagandă. În acest context, ar trebui să fim cu toţii atenţi pentru că este posibil ca Rusia să utilizeze arme chimice sau biologice în Ucraina sau să creeze un pretext de acest tip pentru a le folosi. Rusia este cea care a utilizat în trecut arme chimice, inclusiv în tentative de asasinat asupra inamicilor politici, precum Aleksei Navalnîi”, a avertizat miercuri Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA.

    Şi premierul britanic, Boris Johnson, a avertizat că Rusia ar putea aduce arme chimice în Ucraina.

    Reuniunea Consiliului de Securitate ONU se va încheia, aproape sigur, fără nicio concluzie, în contextul în care SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China au drepturi de veto.