BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Japonezii îşi bat propriile recorduri: au lansat recent un tren care atinge peste 600 de kilometri pe oră

    Atunci când japonezii au lansat trenul de mare viteză Shinkansen, în 1964, momentul a fost perfect: Toky găzduia Jocurile Olimpice de vară şi întreaga lume a putut vedea tehnologia japoneză la lucru.

    În 2020, Tokyo va fi din nou oraşul gazdă al Jocurilor Olimpice, iar niponii au decis să profite de moment pentru a pune în circulaţie un nou tren de mare viteză, denumit maglev, care a atins în timpul unui test viteza de 603 kilometri pe oră.

    Denumirea “maglev” se referă la modul de funcţionare, fiind derivată din sintagma “levitaţie magnetică”; astfel, trenurile maglev folosesc câmpuri magnetice pentru a se deplasa, fiind capabile de a atinge viteze superioare trenurilor obişnuite.

    Primele oraşele din Japonia legate de o linie maglev vor fi Tokyo şi Nagoya, iar durata va fi de apromixativ 40 de minute.

    Trenul realizat de niponi nu este însă cel mai rapid din lume: trenul Hyperloop, anunţat anul acesta de Elon Munsk, ar urma să circule între Los Angeles şi San Francisco cu o viteză de peste 1.00 kilometri pe oră.

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).

  • Adaptarea la noua realitate digitală. Mai mult de 60% din copiii care încep şcoala primară vor avea meserii care azi nu există

    Revoluţia digitală schimbă dramatic lumea în care trăim. Peste 50% din joburile actuale ar putea fi afectate de automatizare, iar mai mult de 60% din copiii care încep şcoala primară vor avea meserii care azi nu există. Cum influenţează digitalizarea mediul de afaceri?

    „Până în 2019, 86% din date vor fi procesate de centre de date în cloud şi doar 14% de centrele de date tradiţionale. Avem astfel nevoie de o reţea care oferă predictibilitate şi control, prin vizibilitate. Securitatea va deveni un motor de creştere pentru dezvoltarea afacerilor din România. Putem folosi tehnologia ca un pilon pentru dezvoltarea digitală“, declară Dorin Pena, director general al Cisco România.

    Dacă în 1987 erau conectate 10.000 de dispozitive la nivel mondial, până în 2020 vor fi conectate la internet peste 50 de miliarde. Datorită revoluţiei digitale, lumea în care trăim va fi reconfigurată. Peste 50% din joburile actuale ar putea fi afectate de automatizare, iar mai mult de 60% din copiii care încep şcoala primară vor avea meserii care azi nu există. Munca nu se va mai desfăşura dintr-un birou fix, cu program 8-16, iar ameninţările vor creşte în volum şi sofisticare. La baza tuturor acestor transformări digitale stă reţeaua. Digitalizarea presupune oferirea unor experienţe noi pentru clienţi, transformarea proceselor şi a modelelor de afaceri, responsabilizarea forţei de muncă. Ca urmare a dependenţei de tehnologie, companiile se supun unor riscuri foarte mari, de aceea e nevoie de o preocupare crescută pentru securitatea cibernetică.

    Petr Pavlu, director al diviziei Ingineria Sistemelor din cadrul Cisco EMEA, explică modul în care companiile ar trebui să reacţioneze la digitalizare şi investiţiile necesare în noile condiţii. În opinia lui, decizia legată de investiţiile în infrastructura digitală trebuie să fie prioritară pentru management. 45% dintre companii nu cred că digitalizarea reprezină un subiect critic; şi s-ar putea ca aceste companii să reziste pe piaţă, să nu aibă nevoie de toate noile soluţii, „dar noi credem că succesul în această eră digitală este condiţionat de aducerea subiectului legat de digitalizare pe masa consiliului de administraţie. Care trebuie să decidă dacă vrea sau nu să urmeze acest drum. Dacă am avea o carte pe bucate pentru a şti cum trebuie să gestioneze companiile digitalizarea ar fi minunat“, spune Petr Pavlu zâmbind. Şi completează că fiecare companie trebuie să aibă o abordare proprie, mai ales în condiţiile în care ciclul actual de viaţă al tehnologiei este tot mai scurt. „Este foarte important să evaluezi produsele, să ştii cât de mult le poţi folosi. E foarte important ca tehnologia pe care o foloseşti pentru viteză, pentru agilitate să fie tot timpul la zi.“

    Reprezentantul Cisco spune că până acum accentul a fost pus pe vânzarea de tehnologie: „Să vindem aparate şi să folosim IT-ul pentru a îmbunătăţi procesele online, contactul cu partenerii şi distribuitorii sau pentru a promova afacerea. Totul se face pentru a da o valoare mai mare companiei. Vindem tehnologia aşa cum vindem pantofi; dar pantoful nu a fost îmbunătăţit. Şi trebuie să ne întrebăm: nu e oare timpul ca pantoful să devină mai inteligent? Să devină conectat?“ Pavlu dă ca exemplu compania Babolat, care produce de peste 100 de ani rachete de tenis, acelaşi produs, adaptat evident la vremuri din punctul de vedere al materialelor folosite. În urmă cu patru ani, compania a început să instaleze senzori pe rachete pentru ca jucătorii să îşi poată analiza după joc mişcările; senzorii transmit informaţii către telefonul mobil, iar acesta procesează datele.

    Babolat a lansat propunerea mai multor jucători, precum Rafael Nadal, iar adopţia acestor noi rachete a dus chiar la introducerea unei noi reguli în tenis – „şi ştim cu toţii cât de tradiţional e tenisul“, spune Pavlu. Noua regulă spune că rachetele de tenis cu senzori pot fi folosite în timpul unui meci, iar datele culese pot fi utilizate de antrenori.

    Conectivitatea, explică el, poate transforma întreg modelul de business: procesul de vânzare se schimbă, legătura cu clientul este constantă, apar noi oportunităţi de a explora ceea ce poate fi făcut. „Tehnologia este deci importantă, dar trebuie să existe o cultură organizaţională care să îi încurajeze pe oameni să inoveze şi chiar să greşească; trebuie să încerci mai multe lucruri până găseşti unul care funcţionează. Trebuie ca toată compania să fie implicată în acest proces de găsire a soluţiilor, şi atunci şansele de reuşită vor creşte exponenţial,“ adaugă Petr Pavlu.

    Despre digitalizare şi principalele obstacole pe care companiile trebuie să le depăşească, Mike Koons, vicepreşedinte al World Wide Systems Engineering în cadrul Cisco, spune: „Când ne uităm la tendinţe, urmărim atât la ceea ce se întâmplă în Silicon Valley cât şi la ce spun partenerii noştri. Mobilitatea continuă să fie un trend important, cu impact atât asupra angajatorilor cât şi a angajaţilor. Lucrez de 30 de ani în industria comunicaţiilor, dar nu am văzut niciodată schimbări atât de rapide ca în ziua de azi“, afirmă Koons.

    Digitalizarea va afecta industrii diverse, iar retailul şi industria financiară se află în fruntea acestei liste, crede Koons. Tendinţele din tehnologie trebuie cunoscute şi analizate pentru a vedea care este impactul lor asupra afacerilor. „Vorbim despre mobilitate, cloud şi, mai nou, despre inteligenţa artificială, al cărei rol în transformarea afacerilor trebuie, de asemenea, analizat cu foarte mare atenţie.“

    Cât despre securitate, Mike Koons spune că vede o abordare foarte diferită a subiectului faţă de cea de acum zece ani. „Cred că există două tipuri de clienţi: cei care au fost atacaţi de hackeri şi cei care nu ştiu că au fost atacaţi de hackeri“, remarcă el. „Trebuie să gândim securitatea încă din faza de proiectare a software-ului şi a hardware-ului. În diferite părţi ale lumii sunt adoptate diverse tehnologii: IoT în unele locuri, cloud în altele, dar securitatea este prioritară peste tot. Iar piaţa soluţiilor de securitate e încă foarte diversă.“ Cel mai important lucru pe care companiile trebuie să îl facă, insistă Mike Koons, este să se asigure că soluţiile de securitate sunt bine implementate.

    Un alt punct important de discuţie este modul în care tehnologia actuală va face faţă la gradul tot mai mare de conectivitate. „Traficul generat de device-uri va avea un puternic impact asupra IoT, iar inovaţia în hardware e importantă pentru a face faţă traficului generat de noua realitate digitală. Cred astfel că vom vedea foarte multe inovaţii în această zonă, pentru a ne asigura că avem infrastructura necesară“, spune Koons.

    Subsidiara locală a gigantului american Cisco, cel mai mare producător de echipamente de reţelistică, a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 21,7 milioane lei (4,9 milioane euro), în creştere cu 14% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    Profitul net al companiei a crescut cu 111% la 2,4 milioane lei, în vreme ce numărul mediu de angajaţi a fost de 27, aproape egal cu cel din anul precedent. Datele raportate la Finanţe de Cisco Systems România nu reflectă însă întreg businessul companiei americane pe plan local, în condiţiile în care acesta este desfăşurat în principal prin intermediul partenerilor.

  • David Rowan, editorul Wired UK, speaker la Microsoft Summit 2016: Regulile vechi nu mai au nicio importanţă; orice business trebuie să devină digital pentru a supravieţui

    Toate companiile din toate sectoarele industriale trebuie să se tranforme pentru a deveni digitale pentru că regulile vechi de business nu mai au importantă în noul context creat de tehnologie, spune David Rowan, editor încă de la înfiinţarea, în anul 2009, a ediţiei britanice a celebrei reviste de tehnologie Wired, care va participa în calitate de speaker la cea de-a patra ediţie a evenimentului Microsoft Summit, care va avea loc săptămâna viitoare, pe 8 noiembrie, la Teatrul Naţional din Bucureşti.

    „Tehnologia, internetul şi noile modele de business contestă în timp real ordinea existentă, astfel că înainte de a ne da seama, regulile vechi nu mai au nicio importanţă. Însă apar oportunităţi noi extraordinare, dacă înţelegi noile reguli. Brusc, fiecare tip de business, de la hardware la servicii, realizează că trebuie să devină un business digital pentru a supravieţui. Ceea ce înseamnă schimbarea mentalităţii corporative şi pregătirea pentru o căutare continuă de noi metode de a crea valoare. Astfel, dacă nu eşti pregătit să inovezi, rişti să rămâi în urmă”,  a declarat David Rowan.
    “David Rowan este editor încă de la înfiinţare al ediţiei britanice a WIRED Magazine – probabil cea mai importantă publicaţie de tehnologie la nivel mondial. Rowan a stat faţă în faţă cu reprezentanţi ai celor mai importante companii din industria digitală, precum Eric Schmidt, Michael Dell sau Reid Hoffmann, cât şi cu antreprenori şi dezvoltatori de start-up-uri inovative din Tel Aviv până în Shenzen, în încercarea de a de a investiga modul în care inovaţia tehnologică va transforma lumea”, au explicat reprezentanţii Microsoft.

    Transformarea digitală va reprezenta şi tema centrală a ediţiei din acest an a Microsoft Summit 2016, unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie şi business de pe piaţa locală, care va avea loc la Teatrul Naţional din Bucureşti în data de 8 noiembrie.

    Conferinţa este structurată astfel încât să acopere tematica digitalizării din perspectiva mai multor industrii, cu spaţii special alocate segmentelor care traversează schimbări dramatice pe fondul creşterii gradului de adopţie al tehnologiei – printre care se numără retailul, serviciile financiare, administraţia şi sănătatea.

    Întreaga gamă de schimbări provocate de digitalizare în business şi administraţie va fi abordată în cadrul Microsoft Summit 2016 atât în sesiuni dedicate anumitor industrii cât şi în panel-uri care vor încerca să creioneze o imagine de ansamblu asupra stadiului în care se află România din punct de vedere al adopţiei tehnologiei.

    O perspectivă globală asupra acestui fenomen va fi oferită de David Rowan, editor încă de la înfiinţarea, în anul 2009, a ediţiei britanice a revistei de tehnologie Wired. „Tehnologia, internetul şi noile modele de business contestă în timp real ordinea existentă, astfel că înainte de a ne da seama, regulile vechi nu mai au nicio importanţă. Însă apar oportunităţi noi extraordinare, dacă înţelegi noile reguli. Brusc, fiecare tip de business, de la hardware la servicii, realizează că trebuie să devină un business digital pentru a supravieţui. Ceea ce înseamnă schimbarea mentalităţii corporative şi pregătirea pentru o căutare continuă de noi metode de a crea valoare. Astfel, dacă nu eşti pregătit să inovezi, rişti să rămâi în urmă”,  a declarat David Rowan.

    Mai multe detalii despre conferinţă şi speakerii invitaţi sunt disponibile pe pagina web a evenimentului, www.mssummit.ro.

  • Sex cu roboţi? Până în 2050 relaţiile sexuale cu roboţi vor fi mai întâlnite decât relaţiile sexuale umane

    Viitorologul Dr. Ian Pearson a anunţat că până în 2050 relaţiile sexuale cu roboţi vor fi mai întâlnite decât relaţiile sexuale umane, informează The Telegraph.

    Pearson spune că până în 2030 foarte mulţi oameni vor experimenta într-o anumită formă sexul virtual. Acest lucru va fi la fel de comun ca privitul filmelor pornografice în prezent. De asemenea, el susţine că în 2035 majoritatea oamenilor vor avea jucării erotice pe care le vor putea utiliza în realitatea virtuală şi ca în 2025 oamenii cu venituri mari vor avea deja o formă incipientă a unui robot sexual.

    Pearson îşi argumentează parerea  prin faptul că tehnologia realităţii virtuale este la un pas de a se comercializa, kitul de realitate virtuală Oculous Rift se va lansa la începutul anului 2016. Pe lângă asta, un sfert din căutările de pe Internet sunt legate de pornografie.

    “Foarte multă lume are rezerve cu privire la sexul cu roboţi, însă treptat o să se obişnuiască cu acest aspect. Odată cu dezvoltarea roboţilor şi a inteligenţei artificiale, oamenii vor putea crea legături emoţionale puternice cu roboţii, iar rezervele legate de acest aspect se vor elimina treptat”, a declarat el.

    Aceeaşi idee este susţinută şi de dr. Helen Driscoll, o autoritate în domeniul psihologiei sexuale şi a relaţiilor. Deşi poate părea un concept science fiction, ideea nu este nouă. Iar relaţia cuiva cu un obiect neînsufleţit apare într-un mit grecesc: un sculptor a cioplit o statuie reprezentând o femeie atât de frumoasă, încît s-a îndrăgostit el însuşi de ea. La rugămintea sa, Afrodita, zeiţă iubirii, a dat viaţă pietrei. Din legendă s-a desprins şi termenul de „pigmalionism“, care descrie atracţia sexuală a unui om faţă de o statuie sau de un obiect neînsufleţit.

    Helen Driscoll susţine că interacţiunile cu roboţi se vor schimba dramatic în următorii ani şi că până în 2070 relaţia omului cu un robot ar intra în normalitate. „Tindem să abordăm aspectele legate de realitatea virtuală şi sexul cu roboţi în raport cu condiţiile sociale existente acum. Dar să ne gândim că în urmă cu 100 de ani multe dintre normele sociale din ziua de azi nici nu existau“, a spus Driscoll pentru Daily Mirror. Psihoterapeutul Bogdan Lucaciu este de părere că afirmaţia lui Driscoll „nu este de domeniul SF, ci de domeniul prostiei“, motivând că jucăriile erotice există deja pe piaţă şi că „probabil peste 50-60 de ani ele (jucăriile) vor fi eventual mai complexe tehnologic, probabil programabile ad libitum. Doar că relaţia sexuală nu e doar actul în sine, ci presupune cucerire, şarm, provocare“, a completat Lucaciu.

    De fiecare dată implementarea unei tehnologii noi a dus la modificări în comportament. „Tehnologiile de masă sunt prost folosite la început, se suprautilizează“, spune sociologul Alfred Bulai. Şi, fără îndoială, tehnologiile noi ne schimbă modul cum trăim şi cum percepem viaţa.

    Numai în ultimii 60-70 de ani s-au produs schimbări semnificative în domeniul sexualităţii şi legate de căsătorie. În 1950 vârsta medie a bărbatului căsătorit era de 22 de ani, iar a femeii de 20 de ani. În prezent, vârsta medie a crescut la bărbaţi la 28 de ani şi la 26 de ani pentru femei. De asemenea, procentul bărbaţilor necăsătoriţi a crescut la 14% de la 6% în 1980.

    În plus, comunicarea şi modul cum relaţionăm s-au schimbat. Tindem să comunicăm mult mai mult prin SMS-uri şi pe aplicaţiile de mesagerie online. Fotografii care de multe ori ar fi catalogate drept intime devin publice pe Instagram. Pe Facebook întâlnim foşti colegi de şcoală care în trecut ar fi dispărut din viaţa noastră şi ex-parteneri răsar în fluxul reţelelor sociale, ceea ce duce la o permanenţă nenaturală, nemaiîntâlnită până acum. Şi, nu în ultimul rând, cu ajutorul unor aplicaţii găsim parteneri pentru o conversaţie, pentru o ieşire în oraş sau poate chiar mai mult, în doar câteva momente, prin intermediul telefonului mobil.

    Tinder, una dintre cele mai cunoscute aplicaţii de dating, este un joc pe care-l joci până câştigi, pentru că fiecare respingere este completată, într-un final, de o potrivire (match). Posibilităţiile de parteneri cresc exponenţial, iar acest lucru duce la următoarea întrebare: oare potenţialii parteneri devin dispensabili? De ce să te limitezi la unul singur, când mai târziu ai putea găsi alţi doi-trei parteneri, poate chiar mai atractivi? „Îndrăgostirile online de persoane sunt frecvente. Doar că persoanele virtuale de la celălalt capăt al relaţiei nu-şi prezintă decât faţete favorabile imaginii celui îndrăgostit. Cel care are tendinţa să se îndrăgostească de idei, descrieri, gânduri completează ceea ce nu percepe direct din propria imaginaţie, idealizând“, este de părere Lucaciu.

    Nu trebuie să mergem în viitor pentru a da peste roboţi sau peste inteligenţă artificială, fie ea chiar minimală, în spaţiul destinat până acum doar oamenilor – flirtul, amorul. Mult pomenitul site Ashley Madison, platforma prin care bărbaţii şi femeile pot avea o aventură, a creat prima femeie artificială în 2002, pe care a denumit-o „Sensuous Kitten“, după cum a dezvăluit publicaţia Gizmondo. Kitten şi alţi mii de boţi aveau misiunea de atragere a utilizatorilor pentru a deveni membri plătitori. Boţii trimiteau mesaje utilizatorilor cu conturi gratuite, iar, dacă aceştia voiau să răspundă, trebuia să plătească. Un truc ieftin, dar eficient. Potrivit aceleiaşi publicaţii, 80% dintre plătitori, atraşi de profilurile false, au plătit doar pentru a răspunde unui robot.

    Cum spune Carole Lieberman în cartea sa Bad Boys, datingul s-a transformat dintr-o întâlnire romantică într-un fel de shopping online, în căutarea produsului potrivit, bifând casete într-un tabel.

    Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile care s-au schimbat de-a lungul timpului, chestiuni pe care nu şi le-ar fi imaginat nimeni în urmă cu 50 de ani, cu excepţia viitorologilor sau scriitorilor de science fiction.

    Ideea realităţii virtuale a fost alimentată de romanele SF şi de filme încă din anii ’50. 40 de ani mai târziu, când calculatoarele personale au devenit populare, mai multe companii au încercat să concretizeze această idee. Nu au reuşit, tehnologia nu era destul de avansată. Acum mai multe companii sunt convinse că vor revoluţiona industria divertismentului, dar şi reţelele sociale. Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, pare să fie de acord, el pariind nu mai puţin de 2 miliarde de dolari pe realitatea virtuală, prin achiziţia Oculus Rift, kitul ce se va pune în vânzare la începutul anului viitor.

    Nu este primul dispozitiv de acest fel care va ajunge pe piaţă, dar este unul dintre cele mai sofisticate şi printre cele mai promiţătoare. Şi alte companii speră să prindă un bilet la clasa I în trenul realităţii virtuale: Sony ne oferă un produs asemănător numit Morpheus, iar HTC, Google sau Samsung sunt şi ele interesate. Zuckerberg este convins că realitatea virtuală va schimba modul cum oamenii interacţionează cu calculatoarele, felul cum oamenii vor comunica. Psihoterapeutul Bogdan Lucaciu nu crede că o asemenea tehnologie „va influenţa pozitiv relaţiile dintre oameni, ci cel mult poate produce confuzie dacă nu este luată ca un joc. Poate fi utilizată în terapia unor tulburări psihice, dar în mod limitat şi utilizată adecvat. Ca dezavantaj e posibila dependenţă de virtual, deoarece pot stimula aceleaşi zone ale creierului pe care le stimulează unele droguri“.

  • Evoluţia tehnologiei poate provoca distrugerea omenirii?

    Noul serial realizat de HBO, ,,Westworld”, spune povestea unei lumi tematice din vestul sălbatic în care oamenii pot interacţiona cu roboţii. În afară de firul narativ din serial, acesta aduce în discuţie anumite întrebări despre interacţiunea omului cu tehnologia.

    Mai jos găsiţi opt astfel de întrebări:

    Oamenii trăiesc într-un simulator?

    Toate persoanjele din simulator îşi trăiesc fiecare zi fără să ştie că se află într-un simulator realizat de designerii parcului tematic. Filozofii şi fizicienii afirmă că în lumea noastră se poate dovedi că nu ne aflăm într-un simulator. Persoanele care cred însă în această afirmaţie susţin că oamenii ar putea evada din simulator dacă ar descoperi o eroare din sistem.

    Putem controla inteligenţa artificială?

    În serial, personajele din simulator se trezesc de fiecare dată când acesta este restartat şi îşi reiau activităţile zilnice, până când un om real interacţionează cu el. Eroarea descoperită în silmulatorul din film este redată de faptul că personajele încep să-şi reamintească momentele dureroase din trecut, cum ar fi violurile, uciderile sau bătăile. Eroarea ar fi provenit din îmbunătăţirea unui program creat de fondatorul parcului, dr. Robert Ford.

    Cercetătorii din prezent consideră că inteligenţa artificială nu ar putea scăpa de sub control. De asemenea, sunt foarte puţine maşinării care s-ar putea comporta sau ar putea vorbi precum oamenii.

    Cât de departe ne aflăm de realitatea din serialul Westworld?

    În serial, corpul roboţilor este creat cu ajutorul unei imprimante 3D dintr-o soluţie gelatinoasă albă. Posibil, în material, s-ar putea afla nanoboţi sau ar putea fi un tip de ţesut modificat genetic. 

    În lumea reală, însă, nu există astfel de materiale, însă inginerii şi cercetătorii lucrează din greu la crearea roboţilor care să pară oameni reali.

    Ce este conştiinţa?

    Cofondatorul parcului, Arnold, este obsedat de crearea conştiinţei. Acesta a îmbunătăţit ,,gazdele” cu trăsături precum memoria, interes personal. Trăsătura conştiinţei este complicată deoarece cercetătorii încă nu ştiu ce zonă din corp este responsabilă pentru conştiinţa de sine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Noile produse prezentate de cei doi giganţi din tehnologie. Microsoft lansează un desktop impresionant, iar Apple aduce funcţia de touch laptopurilor

    Microsoft a anunţat în cadrul evenimentului Windows Creator Edition Surface Studio, un computer integrat într-un monitor de dimensiuni foarte mari, cu hardware puternic şi design atrăgător, dedicat profesioniştilor din mediul creativ, fiind potrivit atât pentru graficieni, videografi şi fotografi, cât şi de gameri, primind câteva funcţii speciale pentru jocuri video.

    Computerul are display „Pixel Sense” cu funcţii tactile cu diagonală de 28”, echipat cu ceea ce numeşte Microsoft „cel mai subţire panou LCD de până acum”. Acesta vine cu un format atipic 3:2, asemeni tabletelor Surface Pro şi afişează o rezoluţie de 4500 x 3000 pixeli, cu 63% mai mult decât rezoluţia standard UHD/4K. Microsoft va oferi un nou periferic numit Surface Dial, o rotiţă multifuncţională care va putea fi folosită în diverse aplicaţii de design, cât şi în cadrul sistemului de operare Windows 10. Computerul are la bază procesoare Intel Core i5 sau i7 pe arhitectură Skylake, alăturate unor cipuri grafice NVIDIA GeForce GTX 965M cu 2 GB sau GTX 980M cu 4 GB, unităţi de stocare hibrid de 1 sau 2 TB şi opţiuni de RAM de la 8 la 32 GB. În funcţie de configuraţie, Surface Studio poate costa 2.999 dolari în versiunea de bază şi poate atinge preţul de 4.199 dolari în cea de top.

    Microsoft a anunţat şi a doua generaţie de laptopuri Microsoft Surface Book, care aduce hardware şi mai puternic, cât şi o autonomie drastic îmbunătăţită.

    Apple pe de altă parte a prezentat noua generaţie de laptopuri chiar a doua zi. Noul Macbook Pro este mult mai mic decât modelele din generaţia precedentă, indiferent de dimensiunea display-ului, foloseşte exclusiv mufe USB Type-C şi are o tastatură nouă, echipată cu un display secundar OLED numit Touch Bar care înlocuieşte butoanele F1-F12 şi butonul ESC.

    În dreapta barei OLED, care poate fi folosită de aplicaţii pentru acces la funcţii rapide, a fost integrat şi butonul Power, care este acum un pătrat de culoare neagră cu un senzor de amprentă TouchID pentru autentificarea în sistemul de operare, în diverse conturi online şi pentru aprobarea plăţilor prin Apple Pay. Trackpad-ul a fost de asemenea îmbunătăţit, fiind acum mult mai mare, pe toate modelele de Macbook Pro.

    Vor exista trei versiuni de Macbook Pro, care vor înlocui complet aproape complet în ofertă vechile modele. Va exista un Macbook Pro cu display de 13” care va veni cu o tastatură standard, fără ecran secundar OLED şi cu doar două port-uri Thunderbolt 3 (Type-C), un model de 13” cu ecran OLED şi patru port-uri Thunderbolt 3 şi un model de 15” cu aceleaşi 4 port-uri Thunderbolt 3 şi ecran secundar. În timp ce versiunile de 13” nu vor beneficia de cip grafic dedicat, varianta de 15” va fi echipată cu un GPU AMD R7 450 pe arhitectură Polaris, care oferă performanţă de două ori mai mare decât generaţia precedentă. Toate vor beneficia însă de un jack audio de 3,5 mm.

    Preţurile sunt evident, piperate. Modelul de bază fără display OLED secundar porneşte de la 1.499 dolari, în timp ce varianta cu OLED de 13” porneşte de la 1.799 dolari. Cel mai ieftin model de Macbook Pro de 15” costă însă 2.399 dolari şi poate atinge chiar 4.000 dolari în cazul adăugării de opţiuni extra. Livrările pentru modelul inferior încep astăzi în Statele Unite, în timp ce versiunile cu Touch Bar vor fi livrate în 2-3 săptămâni.

  • O afacere incredibil de profitabilă: Compania din România cu cea mai mare creştere. A explodat cu 195% de la un an la altul

    Compania, cu afaceri de 9,9 mil. lei (2,2 mil. euro) anul trecut, este firma de tehnologie din România cu cea mai ridicată rată de creştere din perioada 2012 – 2015, conform clasamentului Deloitte CE Technology Fast 50, care analizează performanţa companiilor de tehnologie din regiune. Raportul realizat de compania de consultanţă şi audit ierarhizează companii din 18 ţări, care se încadrează în cele 6 categorii.

    Afacerile firmei au crescut anul trecut cu 195% iar numărul mediu de angajaţi a ajuns la 50, faţă de 32 în anul anterior, conform datelor de la Finanţe.

    O afacere incredibil de profitabilă: Compania din România cu cea mai mare creştere. A explodat cu 195% de la un an la altul