De la franzelă la pâinea feliată sau de la automobilul neechipat la unul căruia nu-i lipsesc aerul condiţionat şi airbagul e un singur pas. Pe care, încurajaţi de veniturile mai mari şi de accesul la credite, mulţi români l-au făcut aproape fără să simtă. De simţit, simt însă companiile“, scria în urmă cu zece ani Business Magazin, într-un material de copertă intitulat „Upgrade de viaţă“. Bucuria consumului – pe credit sau nu – a mai continuat încă doi ani, apoi „robinetul“ s-a închis tot mai mult, iar cumpărătorii au făcut cale întoarsă, alegând să cumpere mai ieftin, cantităţi mai mici, mai des.
Coşurile de cumpărături pline cu vârf au rămas în amintiri şi toate segmentele de piaţă au înregistrat minusuri, de la alimente şi băuturi până la auto, electro-IT, imobiliare sau turism; doar produsele şi serviciile dedicate copiilor păreau să fie la adăpost de umbra crizei. Scăderea abruptă a puterii de cumpărare a fost dublată de pierderea încrederii consumatorilor, care au preferat să nu mai cheltuiască sau să investească, chiar şi atunci când nu erau strâmtoraţi. Dovadă şi faptul că depozitele bancare au crescut an de an, ajungând la niveluri record.
Vreme de şase ani, din 2009, pieţele şi companiile care înregistrau plusuri erau privite mai degrabă ca excepţii care confirmau regula scăderii şi mai toţi reprezentanţii de companii făceau referire la plusurile de doi digiţi de altădată ca fiind nesustenabile. În 2015 s-a produs însă un declic, iar multe pieţe au revenit pe creştere, de la auto şi real estate până la comerţ şi servicii. România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 3,7%, cea mai mare din rândul statelor membre ale UE, iar motorul principal a fost consumul, agricultura având chiar un an slab comparativ cu 2014, din pricina secetei.
„Contextul favorabil creat la nivelul întregii ţări anul trecut, printr-o evoluţie pozitivă a indicatorilor economici ai României, şi-a pus indiscutabil amprenta asupra vieţii de zi cu zi a românilor, implicit asupra deciziilor lor de consum“, spune Igor Tikhonov, preşedinte al Asociaţiei Berarii României şi al Ursus România, liderul pieţei de profil.
Concret, volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane de hectolitri în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat în anul precedent, nivelul consumului urcând până la 80 de litri. Este un prim semnal pozitiv în domeniul berii, care a înregistrat şi în 2012 şi în 2013 scăderi; cel mai ridicat nivel de consum s-a înregistrat în 2008, 99 de litri per capita. Piaţa berii s-a dovedit după 2008 a fi extrem de strâns legată de puterea de consum dar şi de starea de spirit, însă plusurile de anul trecut se datorează şi vremii călduroase şi secetei, care a stricat planurile fermierilor.
Şi cum accesul la credite nu s-a înlesnit brusc şi nici puterea de cumpărare n-a înregistrat vreun salt major (în ciuda majorărilor salariale pentru unele categorii de angajaţi, cum sunt cei din învăţământ şi sănătate), declicul produs anul trecut are mai degrabă legătură cu starea de spirit a cumpărătorilor, influenţată de mai mulţi factori, între care şi, e drept, creşterile salariale. Săptămâna trecută, compania de cercetare de piaţă GfK a prezentat un studiu care indică o creştere în valoare cu 1,5% a consumului casnic de bunuri de larg consum, faţă de 2014. „Această creştere are în spate un întreg context. 2015 a fost marcat de schimbări la nivel macroeconomic care au modificat starea de spirit a consumatorilor şi care le-au influenţat comportamentul de cumpărare. Creşterea pensiilor, a salariilor bugetarilor din educaţie şi sănătate, precum şi a venitului mediu pe economie, dar şi reducerea TVA la alimente au dus la o creştere a puterii de cumpărare şi a încrederii populaţiei“, se arată în studiul GfK.
