Plenul Senatului a adoptat legea referendumului, cu 70 de voturi “pentru”, după ce a respins amendamentele senatorului Ioan Ghişe privind eliminarea pragului de 50% plus unu prezenţă la vot pentru validarea referendumului, şi prelungirea votului pe parcursul a două zile. Amendamentul privind eliminarea pragului de prezenţă la vot a fost respins cu 25 de voturi “pentru”, 38 de voturi “împotrivă” şi 7 abţineri. Amendamentul lui Ghişe privin prelungirea programului de votare pe parcursul a două zile a fost respins de plen cu 9 voturi “pentru”, 9 abţineri şi 51 de voturi “împotrivă”.
Tag: parlament
-
Parlamentul, în sesiune extraordinară săptămâna viitoare pentru legislaţia privind referendumul
Preşedintele Senatului, Petru Filip, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că a solicitat convocarea Biroului Permanent al acestei Camere luni, la ora 13, pentru a se decide convocarea în sesiune extraordinară a plenului Senatului pentru marţi, la ora 12. “Se discută legile referednumului, cea de la CC, şi ce există colateral pe legea referendumului”, a precizat Filip. De asemenea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea , a declarat pentru MEDIAFAX, că se va consulta cu preşedintele Senatului, având în vedere că deputaţii sunt cei care dau votul final în chestiunea legilor electorale, şi va propune convocarea plenului Camerei pentru ziua de miercuri.
-
Motivarea Curţii Constituţionale: Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda preşedintele
“Chiar dacă s-ar considera că numai Curtea Constituţională, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, prevăzut de normele constituţionale ale art. 142 alin.(1), poate califica faptele imputate Preşedintelui României ca fiind sau nu fapte grave de încălcare a Constituţiei, Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda sau nu din funcţie pe Preşedintele României, indiferent de avizul, pozitiv sau negativ, al Curţii Constituţionale, aviz care are un caracter strict consultativ, aşa cum stabileşte art. 146 lit.h) din Constituţie”, se arată în motivarea CC, publicată miercuri în Monitorul Oficial.
-
Ne vedem la Curtea Constituţională (de la Karlsruhe)
Ratificarea celor două tratate mai aşteaptă însă câteva săptămâni, împiedicând astfel intrarea în vigoare a MES la termenul prevăzut de 1 iulie, întrucât ambele au fost multiplu contestate la Curtea Constituţională de la Karlsruhe, pe motiv că subminează puterea parlamentului de a legifera în materie de buget şi riscă să dreneze banii Germaniei în folosul unei solidarităţi europene prost înţelese, din care au de câştigat numai băncile şi guvernele indisciplinate fiscal. Primul termen de examinare a contestaţiilor depuse la Curtea Constituţională este 10 iulie.
Faptul că printre cei care au votat contra în parlamentul german au fost şi 26 de reprezentanţi ai coaliţiei de centru-dreapta care o susţine pe Angela Merkel denotă, conform analiştilor, că a mai rămas foarte puţin spaţiu de manevră pentru cancelarul german dacă ar dori să ceară parlamentului aprobarea pentru măsuri şi mai generoase de salvare a băncilor şi a ţărilor europene cu probleme. Această îngustare a marjei de acţiune reflectă starea de spirit din societatea germană: un sondaj Forsa publicat în această săptămână arată că 54% din populaţie susţine în continuare că introducerea monedei euro a fost o decizie corectă, însă 75% dintre nemţi se opun lansării de euroobligaţiuni comune ale zonei euro, iar trei sferturi se opun creării unor State Unite ale Europei după model american, adică transferului de suveranitate de la statele naţionale către instituţiile europene.
-
Cum a ajuns opoziţia din România un produs de export
Asemănarea cea mai frapantă o găsim, în schimb, cu epoca primelor mandate ale lui Ion Iliescu, când opoziţia practic nu exista în ţară, din lipsă de organizare şi de suport electoral, dar exista din plin în afară, prin plângerile şi acţiunile politicienilor de opoziţie şi ale societăţii civile pe lângă ambasadele, cancelariile şi presa din Occident. Acum, PDL şi-a înlocuit de tot în Parlament prezenţa fizică prin pancarte de genul “Salvaţi Monitorul Oficial” sau “Salvaţi ICR” şi cu mitinguri electorale unde promite victoria în scrutinul din toamnă şi încearcă să recâştige voturile alegătorilor de dreapta curtând mişcările lui M.R. Ungureanu şi Mihail Neamţu şi punând în difuzoare cântecele Pieţei Universităţii din 1990.
În aceste condiţii, rolul de a acţiona l-au preluat ONG-urile şi europarlamentarii PDL, care au reuşit să amorseze o largă reacţie internaţională faţă de acţiunile USL contra instituţiilor controlate de membrii şi simpatizanţii PDL, prin intermediul colegilor de la Partidul Popular European şi din partidele creştin-democrate europene membre ale acestuia (Herman van Rompuy, Jose Barroso, Viviane Reding, Günter Krichbaum, Markus Ferber, Joseph Daul, Wilfried Martens). Aceştia au fost primii care şi-au exprimat îngrijorarea şi au dat cele mai dure avertismente că dacă USL continuă să ocupe instituţiile statului, România va pierde dreptul de vot în Consiliul European şi finanţările UE, va rămâne sub incidenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare (supravegherea de către UE a justiţiei) şi nu va fi primită în Schengen, cu argumentul că democraţia e încălcată acum mai mult decât în cazul Ungariei lui Orban sau al Austriei lui Haider.
Acest fenomen de export al opoziţiei, identic cu primii ani ’90, şi nimic altceva va decide ce se va întâmpla în continuare pe scena politică până la alegerile parlamentare. Rezultatul electoral e incert, întrucât ofensive de genul celor ale Monicăi Macovei, care a declarat că va cere Parlamentului European şi Comisiei Europene să determine suspendarea dreptului de vot al României în Consiliul European, se pot întoarce împotriva iniţiatorilor, taxate fiind ca lipsă de patriotism. Pe termen scurt însă, ele au darul de a mai tăia din elanul USL de a cuceri rapid toate instituţiile statului şi mai ales de a intra pe terenul ICCJ, al ANI sau al DNA.
-
SUSPENDAREA PREŞEDINTELUI: Parlamentul a aprobat suspendarea lui Traian Băsescu
Pentru suspendarea preşedintelui erau necesare 217 voturi, din care USL avea deja 212.
Bilanţul şedinţei:
Totalul parlamentarilor din Senat şi Camera Deputaţilor: 432
Parlamentari prezenţi la şedinţa de vineri a plenului: 374
Total voturi exprimate: 372
Voturi anulate: 2
Voturi valabil exprimate 370
Voturi pentru suspendare: 256
Voturi contra suspendării: 114Primul articol al hotărârii adoptate de senatori şi deputaţi prevede că “Preşedintele Traian Băsescu se suspendă din funcţia de preşedinte al României”. Articolul al doilea prevede că “Hotărârea se comunică Curţii Constituţionale pentru a constata existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiilor de către preşedintele României”.
În consecinţă, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a anunţat în plen că referendumul pentru demiterea preşedintelui României va avea loc la data de 29 iulie.
Înainte de şedinţa Parlamentului, care a început la ora 17, Curtea Constituţională a României, întrunită pentru a da un aviz consultativ pentru procedura de suspendare iniţiată de USL, a constatat că Traian Băsescu “nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. CCR apreciază, de asemenea, că faptul că preşedintele, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte să fie adoptate de Guvern, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul premierului.
CCR a evitat să dea însă un răspuns clar în privinţa suspendării preşedintelui Traian Băsescu, preferând să-şi exprime separat punctul de vedere pentru fiecare dintre cele şapte motivaţii invocate de USL pentru suspendare. Cinci dintre cele şapte motivaţii au fost respinse şi doar două reţinute ca valide.
Preşedintele Traian Băsescu a comentat, în plenul Parlamentului, că a luat notă de avizul CCR şi că s-a bucurat constatând că în motivarea acestuia, Curtea “nu constată nicio abatere a preşedintelui care să justifice suspendarea, aşa cum ea este prezentată în articolul 95 din Constituţia României”.
VEZI AICI AVIZUL CONSULTATIV AL CCR
Preşedintele Băsescu s-a adresat, în discursul său, reprezentanţilor USL, întrebând: “Aţi mai văzut un dictator care să dea opoziţiei funcţia de premier? Aţi mai văzut un dictator care să numească la SIE un reprezentant al opoziţiei?”, pentru a adăuga apoi: “Ei, dacă nu aţi văzut, mai căutaţi dictatori!”. Băsescu a precizat că are un regret – faptul că a numit doi prim-miniştri, Călin Popescu-Tăriceanu şi Victor Ponta, iar “după ce au ajuns la Palatul Victoria, amândoi şi-au propus suspendarea preşedintelui”.
“Am conştiinţa împăcată că mi-am făcut datoria faţă de ţara mea, faţă de poporul meu”, a mai spus preşedintele. În încheiere, le-a cerut celor prezenţi să aibă grijă de ţară şi de oamenii ei şi i-a lăsat în mod simbolic lui Crin Antonescu, noul preşedinte al Senatului, o foaie de hârtie “pe care să scrieţi ce aţi promis: demisia, dacă eu voi câştiga referendumul de suspendare”.
În cursul serii, în Bucureşti au ieşit din nou în stradă grupuri de susţinători şi de opozanţi ai preşedintelui Traian Băsescu. Primii s-au adunat în Piaţa Victoriei, ceilalţi s-au adunat în Piaţa Universităţii.
-
Ponta: Decizia lui Băsescu de a retrimite Parlamentului legile energiei şi gazelor, act de sabotaj
“E obligaţia noastră din acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială şi nu vreau să cred că preşedintele, prins în acest război cu Parlamentul, loveşte practic în Guvern şi în România. Or, preşedintele retrimite documentele în Parlament, care nu mai lucrează până în toamnă şi asta înseamnă să nu ne respectăm obligaţiile faţă de FMI”, a spus Ponta.
El a precizat că va discuta cu liderii grupurilor parlamentare şi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, pentru identificarea unei soluţii în care aceste legi să fie transmise spre promulgare în regim de urgenţă.
Preşedintele Traian Băsescu a transmis, miercuri, Parlamentului o cerere de reexaminare a legii pentru aprobarea OUG 33/2007 privind modificarea şi completarea legilor energiei şi gazelor, propunând preluarea în noua Lege-cadru a dispoziţiilor referitoare la organizarea ANRE.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Parlamentul a votat ca avizul Curţii Constituţionale pe suspendare să fie dat până vineri la 12.00
Propunerea privind termenul până la care Curtea Constituţională să dea avizul pe cererea de suspendare a fost votată de plenul reunit cu 221 de voturi “pentru” şi 8 abţineri.
“Plenul Camerelor reunite va trimite şi va cere ca până mâine (vineri – n.r.), la ora 12.00, să emită avizul consultativ”, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
În replică, liderului grupului PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, l-a acuzat pe Valeriu Zgonea că a dorit să “mistifice” votul şi că încalcă regulamentul de funcţionare a Parlamentului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
USL a citit cererea de SUSPENDARE A PREŞEDINTELUI. Reacţia lui Băsescu: Ponta, premierul copy-paste
“Voi reveni în plen când se va vota cererea de suspendare. Vă multumesc deci anticipat pentru invitarea mea la dezbaterea în Parlament a cererii de suspendare”, a spus Băsescu.
“La referendum mi-aş dori mult să fiu votat de pensionarii care nu au pierdut nimic la pensie sau de pensionarii cărora le-a crescut pensia în timpul mandatelor mele”, a declarat preşedintele. “S-ar putea ca referendumul să confirme că am avut dreptate să fiu cinstit cu românii.”
În solicitarea privind suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu, prezentată plenului de senatorul PSD Toni Greblă, USL susţine că preşedintele a încercat mereu în ultimii trei ani să anuleze regimul democratic românesc, iar perseverenţa acestuia în a încălca legea fundamentală “demonstrează o atitudine iremediabilă”, care îndreptăţeşte solicitarea de suspendare.
Mai mult pe www.mediafax.ro.