BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţele României pentru 2014

    În raportul cuprinzând prognoza de toamnă pentru ţările membre, publicat săptămâna trecută, CE apreciază că motorul principal al creşterii economice se va deplasa la anul de la exporturile nete spre cererea internă (deplasarea pe care majoritatea analiştilor o prevăzuseră anul trecut pentru 2013).

    Investiţiile ar urma să-şi revină, ca urmare a unei mai bune absorbţii a fondurilor UE şi a relansării marilor proiecte de infrastructură, iar cererea internă ar urma să-şi revină ca efect al creşterii ocupării forţei de muncă şi al unei inflaţii moderate. CE notează că majorarea consumului guvernamental va fi însă limitată de continuarea consolidării fiscale.

  • Prognoza UBS: Doi ani de acalmie pentru economia globală

    Cu excepţia unor şocuri în aria ofertei de materii prime şi a economiilor mici şi deschise care pot avea de suferit de pe urma unor deprecieri rapide ale monedelor naţionale, inflaţia va rămâne slabă, iar preţul petrolului ar putea să scadă în continuare.

    Economiile emergente vor rămâne afectate de reculul creditării. Ca efect al politicii monetare divergente între SUA şi restul lumii (cu o reducere foarte, foarte lentă a programului Fed de achiziţii de obligaţiuni ca mijloc de a stimula economia), este de aşteptat un dolar puternic pe parcursul următorilor doi ani.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    11,4%
    cu atât a crescut în septembrie faţă de august cifra de afaceri din industrie în termeni nominali, în timp ce faţă de luna corespunzătoare din 2012 a crescut cu 6,1%

    5,2%
    cu atât a crescut în septembrie faţă de aceeaşi lună din 2012 cantitatea de lapte de vacă colectat de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare, în timp ce faţă de august 2-13 a scăzut cu 4,8%

    1 mld. euro
    excedentul comercial al UE în relaţia cu Coreea de Sud în prima jumătate a anului, faţă de un deficit de 1,4 mld. euro în acelaşi interval din 2012

    12,2%
    rata şomajului în zona euro în luna septembrie, neschimbată faţă de august, dar în creştere de la 11,6% în septembrie anul trecut, în timp ce în UE, şomajul în septembrie a fost de 11%, neschimbată faţă de luna trecută, dar în creştere de la 10,6% în urmă cu un an

    0,7%
    inflaţia în zona euro în luna octombrie, cel mai scăzut nivel din ultimul an, după o inflaţie de 1,1% în septembrie

    17,3%
    creşterea în septembrie faţă de august a comenzilor noi din industrie în total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali


     

  • Cuvântul tabu în Europa: deflaţie

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a justificat reducerea dobânzii prin inflaţia mult prea scăzută în zona euro (0,7% în octombrie – minimul ultimilor patru ani, faţă de 1,1% în septembrie şi o ţintă de 2% fixată de BCE), care reprezintă un corolar al activităţii economice modeste (creştere economică de 0,3% în T2) şi al creditării slabe.

    Italia şi Franţa au cerut în repetate rânduri BCE să combată aprecierea excesivă a euro, cu efect clar negativ asupra economiilor zonei, mai ales în contextul în care dolarul continuă să fie susţinut de faptul că Rezerva Federală a SUA amână de la o lună la alta încetarea programului de susţinere a economiei cu bani de la tiparniţă.

    Mario Draghi vrea să evite însă capcana în care a căzut Rezerva Federală, respectiv şantajul pieţelor financiare, care duc pieţele de acţiuni în jos de fiecare dată când raportările federale arată că un indicator economic s-a îmbunătăţit şi, deci, programul de stimulare monetară din partea băncii centrale nu-şi mai are rostul. Mai exact, Draghi a sugerat că BCE are încă destule arme în tolbă şi că este suficient ce face acum (e vorba de reducerea dobânzii şi de prelungirea până la jumătatea lui 2015 programul de credite ieftine pentru bănci) spre a combate pericolul unei perioade prelungite de “inflaţie scăzută”, de fapt de deflaţie în Europa.

    Au apărut însă voci, mai ales de partea cealaltă a Oceanului, care susţin că există riscul ca abordarea prudentă a lui Draghi să nu fie suficientă (ţinând cont de distanţa mare de la o inflaţie de 0,7% până la ţinta de 2%) şi că e posibil ca în cele din urmă şi BCE să fie silită să recurgă la un program de relaxare monetară perpetuat sine die, după modelul Fed.

  • Isărescu nu ştie impactul măsurilor fiscale asupra inflaţiei: 0,2 – 0,6 puncte, fără proprietate

     În urmă cu două zile, Isărescu afirmase, la briefing-ul de presă de marţi privind deciziile de politică monetară, că impactul măsurilor fiscale anunţate de Guvern cu o seară înainte sunt limitate, undeva la 0,2 puncte.

    La prezentarea raportului asupra inflaţiei, marţi, Isărescu a precizat că s-a referit exclusiv la impactul creşterii accizelor la carburanţi asupra inflaţiei, întrucât nu se ştia ce rată a inflaţiei va fi luată în calcul la indexarea tuturor accizelor.

    Pe de altă parte, Isărescu a arătat că datele de pe piaţa futures a ţiţeiului indică în prezent o scădere a cotaţiilor până în toamna anului viitor, ceea ce ar putea avea impact pozitiv asupra preţurilor din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    650 mil. lei
    cu atât a scăzut deficitul fondului de pensii în primele opt luni ale anului, la 8,2 mld. lei, incluzând subvenţiile acordate de stat

    1,9 mld. lei
    media zilnică a tranzacţiilor realizate de instituţiile de credit pe piaţa interbancară în septembrie, reprezentând maximul ultimelor opt luni

    1,1%
    inflaţia anuală în zona euro în septembrie, cea mai mică din ultimii 3 ani şi jumătate, cea mai mică valoare fiind înregistrată în Grecia (-1%)

    5,5%
    creşterea în septembrie a numărului de înmatriculări de maşini noi în UE, la 1,19 mil. vehicule, pentru a treia lună în ultimii doi ani

    2,8 mld. euro
    deficitul balanţei comerciale a UE în august, după un excedent de 10,3 mld. euro în luna precedentă şi de 9,9 mld. euro în iunie

    1,88%
    inflaţia anuală în luna septembrie, reprezentând un minim de cel puţin un an, după ce preţurile au coborât pe ansamblu cu 0,6% în septembrie comparativ cu luna precedentă

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Până unde mai poate să scadă inflaţia

    Dumitru Dulgheru, analist BCR, consideră că fără reducerea TVA la pâine, preţurile alimentelor ar fi crescut cu 0,1% în loc să scadă cu 1,8%. Preţul pâinii, produs cu pondere mare în coşul de consum (aproape 7%), s-a redus cu 11,5% ca efect al reducerii TVA de la 24% la 9%, ceea ce încurajează Guvernul să promită acum şi o tăiere a TVA tot la 9% pentru carne, un alt produs unde evaziunea fiscală este ridicată. Ministerul Agriculturii estimează că în 2011-2012 au dispărut în economia subterană cca 71.000 de tone de carne de porc.

    O inflaţie anuală sub 2,5% ar permite BNR să accelereze ritmul de reducere a dobânzii de politică monetară, care ar putea ajunge la 4% încă din noiembrie curent, arată Dulgheru.

    La rândul lor, analiştii UniCredit estimează că rata inflaţiei va rămâne redusă până la jumătatea anului viitor, în timp ce creşterea PIB va înregistra, probabil, un uşor recul în 2014, ceea ce oferă BNR marjă de acţune pentru reducerea dobânzii de politică monetară.

    În estimarea analiştilor Raiffeisen, inflaţia anuală ar putea ajunge la finele anului în curs sub 2% şi ar putea scădea mai departe în primul trimestru din 2014, undeva între 1% şi 1,5%.

  • Janet Yellen a fost nominalizată oficial în funcţia de preşedinte al Rezervei Federale

     Obama a declarat că a luat în considerare “numeroşi factori” pentru a face această alegere, între care necesitatea “unei politici monetare sănătoase pentru a controla inflaţia şi pentru a crea locuri de muncă”.

    “Am găsit aceste calităţi la Janet Yellen”, care va deveni, în cazul în care candidatura sa va fi confirmată de Senat, prima femeie ce va deţine preşedinţia Rezervei Federale, a asigurat el.

    “Ea şi-a demonstrat calităţile de lider şi este dură”, a declarat el. “Ea este extraordinar de calificată pentru acest rol”, a declarat preşedintele, remarcând că Yellen a “tras semnalul de alarmă de timpuriu cu privire la bula imobiliară şi excesele sectorului privat”, o referire la criza din 2008 din care Statele Unite încă nu şi-au revenit complet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    74%
    ponderea românilor între 25 şi 64 de ani care declară că ştiu o limbă străină, faţă de 99% din cetăţenii din Luxemburg (maximul din UE) şi 37% în Ungaria (minimul din UE), conform datelor Eurostat

    9,2 mld. lei
    stocul depozitelor cu scadenţa mai mare de un an atrase de bănci de la clienţii persoane fizice în luna iulie, în creştere cu 12% faţă de sfârşitul anului trecut

    8,9 mld. euro
    stocul de credite imobiliare ale băncilor la finele lunii iulie, cu 4 mld. euro mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2008

    1,1%
    scăderea producţiei în construcţii pe ansamblul UE în iulie 2013 faţă de iulie 2012, în timp ce scăderea în zona euro a fost de 1,2%

    1,3%
    inflaţia în zona euro în luna august, după ce ajunsese la 1,6% în precedentele două luni

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    7,7%
    creşterea exporturilor exprimate în euro în perioada ianuarie-iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 28,2 mld. euro, în timp ce importurile exprimate în euro au scăzut cu 0,7%, la 31,3 mld. euro

    5,03%
    rata şomajului în august, cu 0,26% mai mică decât în iulie şi cu 0,03% mai mare decât în august anul trecut

    489 mil. euro
    excedentul contului curent al balanţei de plăţi în perioada ianuarie – iulie, faţă de un deficit de 3,041 mld. euro în aceeaşi perioadă a anului trecut

    6.000-14.000 mld. dolari
    costurile crizei financiare estimate până în prezent pentru economia americană, conform unui calcul al Rezervei Federale Dallas

    3,67%
    inflaţia anuală în luna iulie, cel mai scăzut nivel din iulie anul trecut până acum, ca efect în principal al ieftinirii alimentelor – fructe proaspete (-12,3%) şi cartofi (-8,1%)