BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Băncile europene dau dovadă de un optimism moderat pe măsură ce continuă redresarea

    “În ultimele şase luni, s-a produs o schimbare subtilă în ceea ce priveşte încrederea, iar sentimentul dominant în industria bancară europeană este acum unul de optimism moderat.

    Reducerea costurilor, modificarea reglementărilor prudenţiale şi provizioanele de risc de credit continuă să dea dureri de cap băncilor, însă, pentru prima dată în ultimii ani, băncile estimează că vom asista la o îmbunătăţire a performanţei în majoritatea liniilor lor de afaceri.

    Acesta este unul din cele mai promiţătoare semne din ultima perioadă, însă optimismul băncilor este dependent de creşterea încrederii în economie şi rămâne vulnerabil la evoluţii negative din mediul economic”, spune Robert Cubbage, EY, lider EMEIA pentru industria bancară şi pieţe de capital.

    Gelu Gherghescu, partener Assurance & Advisory la EY România consideră că: “Deşi studiul nu acoperă deocamdată România, rezultatele pot fi relevante pentru sectorul bancar local, deoarece aproximativ 85% din totalul activelor bancare sunt deţinute de filiale ale băncilor europene, deci o parte din evoluţiile identificate vor avea implicaţii şi pentru filialele locale”.

    Băncile vor continua să îşi reducă dependenţa de finanţările băncilor centrale. 45% dintre cei chestionaţi în cadrul studiului sunt încrezători că vor fi în măsură să îşi îmbunătăţească mix-ul de finanţare în acest an. Mai puţin de 25% anticipează că vor accesa programe de finanţare ale băncilor centrale iar 39% se aşteaptă să poată rambursa aceste programe de finanţare.

    Cu toate acestea, la nivel de ţări aşteptările sunt împărţite. 50% din băncile din Italia, 42% din Franţa şi 40% din Spania estimează că vor fi nevoite să apeleze în mai mare măsură la finanţarea băncilor centrale.

    Jumătate dintre instituţiile intervievate estimează că vor trebui să continue să îşi reducă valoarea activelor în următoarele şase luni. Aproximativ 35% dintre acestea afirmă că vor continua vânzarea de active.

    “Există şi un procent de 25% dintre bănci care au în vedere achiziţia de active în următoarele şase luni faţă de numai 18% în toamna anului trecut, ceea ce arată că o parte din bancheri îşi permit să fie atenţi la oportunităţi de creştere”, spune Gelu Gherghescu.

  • Grecia are nevoie de un ajutor financiar suplimentar de 11 miliarde de euro

     Grecia are un deficit de finanţare de 4,4 miliarde de euro anul următor şi de încă 6,5 miliarde de euro în 2015, potrivit unui raport al FMI, citat de cotidianul Wall Street Journal.

    Statul elen ar putea avea nevoie de şi mai mulţi bani, dacă economia ţării va avea o evoluţie mai slabă decât estimează FMI sau dacă guvernul nu-şi atinge ţintele de venituri din programul de privatizări, a declarat şeful misiunii FMI în Grecia, Poul Thomsen.

    “Există în mod cert riscuri privind prognoza economică pentru anul următor. Presupunerea privind o recuperare graduală se bazează pe aşteptarea unei revenirii a consumului şi investiţiilor, precum şi pe implementarea susţinută a politicilor şi pe susţinerea politică amplă a programului”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cosmote România, credit gigant pentru 4G

    Celelalte şapte bănci care participă la finanţarea sindicalizată sunt ING Bank, Société Générale, Erste Group Bank, Eurobank Private Bank Luxembourg, Citibank, NBG Bank Malta Limited şi Raiffeisen Bank International.

    “Cosmote România, subsidiară a Hellenic Telecommunications Organizations (OTE, Grecia), va primi o finanţare de 225 milioane de euro din partea BERD: 75 milioane de euro din surse proprii ale BERD şi 150 milioane euro credit sindicalizat din partea unui grup format din şapte bănci comerciale. Acest împrumut va permite Cosmote România să finanţeze reînnoirea licenţelor şi să îşi îndeplinească obligaţiile de plată pentru spectrul alocat serviciilor mobile 4G, precum şi să acopere o parte din investiţiile necesare dezvoltării reţelei”, se arată într-un comunicat al operatorului de telefonie mobilă.

    În comunicat se spune că operatorii telecom se confruntă cu cheltuieli semnificative, pe fondul investiţiilor în extinderea reţelelor şi a portofoliului de servicii, iar cererea consumatorilor români de servicii mobile în bandă largă este în creştere.

  • Cum a strâns Raiffeisen 50 mil. euro

    Raiffeisen a obţinut într-o singură zi 225 mil. lei (50 mil. euro) dintr-o ofertă de obligaţiuni corporative adresată investitorilor care au cumpărat titluri de peste 100.000 de euro. Obligaţiunile sunt pe trei ani şi au o dobândă de 5,5% pe an. Banca intenţionează să listeze la BVB titlurile, în jurul datei de 1 august.

    Emisiunea, intermediată de Raiffeisen Capital & Investment, a fost plasată predominant către investitorii locali. Raiffeisen, a şasea bancă din România după active în 2012, a avut anul trecut un profit net de 88 mil. euro, cel mai bun de pe piaţa bancară.

    Moody’s Investors Service a acordat acestei emisiuni de obligatiuni ratingul preliminar (P)Ba1.

    În iunie, UniCredit Ţiriac Bank a lansat prima emisiune de obligaţiuni din acest an a unei bănci din ţară, strângând 550 mil. lei printr-o emisiune pe cinci ani.

  • De ce nu poate Isărescu să obţină credit pentru finanţarea afacerii pe care o deţine

     “Colegii mei, bancherii, unii se află chiar în această sală, acceptă ca garanţii de la vinăria mea doar cisternele de vin. Nu şi vinul îmbuteliat, care cică dispare. Păi cisternele alea sunt cele mai lipsite de valoare active ale firmei. Nu iau în garanţie pământul, nu iau alte active. E şi o chestiune de încredere poate”, a afirmat Isărescu la dezbaterea “Isărescu şi invitaţii săi”, organizată la BNR.

    Întrebându-i pe bancheri ce face banca, în caz de executare, cu cisternele, directorii “de jos” i-au spus că se supun normelor BNR. Isărescu a relatat că s-a adresat şi şefului Supravegherii din banca centrală, Nicolae Cinteză, care i-a spus că bancherii îşi întocmesc normele, iar BNR doar le validează.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romcab Târgu-Mureş ajunge la finanţări de 70 mil. lei luate de la Eximbank

    Producătorul de cabluri electrice Romcab Târgu-Mureş (MCAB), controlat de omul de afaceri Zoltan Proszer prin intermediul firmei Sadalbari SRL, va majora cu 14 mi­lioa­ne de lei o linie de credit pe un an de la Eximbank, în sco­pul finanţării cheltuielilor curente ale societăţii, potrivit unei ho­tărâri luate în adunarea generală a acţionarilor (AGA) pe 22 iulie.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Nicolăescu: Spitalele să găsească resurse pentru a acoperi finanţarea fără a tăia din salarii

     Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, preşedintele şi vicepreşedintele CNAS, Cristian Buşoi şi Ciprian Bogdan, secretarii de stat Raed Arafat şi Adrian Pană au discutat, marţi, în videoconferinţă, cu vicepreşedintele Federaţiei Sindicale Sanitas, Marius Sepi, prefecţii tuturor judeţelor, managerii spitalelor publice, directorii Direcţiilor de Sănătate Publică şi ai Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate.

    Eugen Nicolăescu a spus că principala direcţie de reformă pe care conducerile Ministerului Sănătăţii (MS) şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate o au în vedere este echilibrarea componentelor sistemului sanitar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană încurajează Finanţele să emită obligaţiuni pentru populaţie

    Emiterea obligaţiunilor dedicate populaţiei, după o pauză de aproape 10 ani, poate să devină un element de stabilizare a strategiei managementului datoriei publice, se arată într-un document al Comisiei Europene (CE), care evaluează cele două programe cu România.

    Comisia aminteşte că Ministerul Finanţelor analizează oportunitatea de a emite din nou obligaţiuni dedicate populaţiei pentru lărgirea bazei de investitori şi stimularea unui comportament de economisire pe termen lung.

    În ultimii ani statul a preferat să se bazeze pe finanţarea de la bănci şi a evitat să le concureze la atragerea de resurse prin lansare unor instrumente proprii de investiţii destinate persoanelor fizice.

    „Chiar dacă această abordare poate fi mai scumpă, este mai fiabilă. Ca atare, obligaţiunile dedicate populaţiei pot fi unul dintre elementele de stabilizare în cadrul strategiei de gestionare a datoriei”, se arată în raport.

    România a făcut până acum notă discordantă din acest punct de vedere cu alte ţări europene, inclusiv din regiune, care acordă importanţă finanţării de la populaţie pentru asigurarea unor resurse mai stabile, chiar dacă uneori ceva mai scumpe, mai ales în perioade în care capitalul străin se poate dovedi extrem de volatil.

  • Ponta: Următorul acord cu FMI va fi convenit până în toamnă, cu o valoare între 3-5 miliarde euro

     Ponta a afirmat, într-un interviu acordat la Bucureşti agenţiei Bloomberg, că noul acord va ajuta la reducerea costurilor de finanţare şi va sprijini moneda naţională.

    Termenii noului acord se vor concentra pe consolidarea companiilor de stat şi pe menţinerea disciplinei fiscale, a mai spus premierul.

    “Va fi un acord îmbunătăţit…Nu vom avea un acord foarte detaliat, ca în trecut”, a declarat Ponta.

    El a adăugat că scăderea costurilor de finanţare ale statului român va continua după încheierea noului acord cu FMI şi că BNR va reduce, probabil, dobânda de politică monetară, aflată în prezent la minimul record de 5%.

    “Cea mai mare provocare pentru România în acest moment este finanţarea, având în vedere că băncile sunt mai restrictive”, a spus oficialul român.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se face educaţie cu dobândă de 100%

    EDUCAŢIA ESTE PARTE DIN ASPECTUL SOCIAL AL AFACERII CU SISTEME DE MICROCREDITARE PENTRU CARE, ÎN 2006, MUHAMMAD YUMUS A PRIMIT PREMIUL NOBEL PENTRU PACE. Soluţia pe care a găsit-o în oraşul nativ Bangladesh viza ajutorarea săracilor pentru depăşirea condiţiei lor. Cât din modelul acestuia s-a păstrat pe măsură ce instituţiile financiare nebancare s-au răspândit în întreaga lume, cu precădere în ţările mai puţin dezvoltate?

    Un studiu efectuate de compania de cercetare britanică YouGov la iniţiativa grupului International Personal Finance pe clienţii din cele şase ţări în care sunt prezenţi – România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria şi Mexic – poate ajuta la conturarea unui răspuns. „Un sfert dintre cei care se împrumută de la noi o fac în scopul educaţiei„, spune Vlad Şandru, senior corporate affairs manager al Provident.

    Educaţia copiilor este cel de-al treilea motiv de împrumuturi rapide pe termen scurt, după „mini-investiţiile în confortul vieţii de familie„ (35%) şi plata cheltuielilor curente (28%). Restul de procente este împărţit între cheltuieli pentru divertisment şi hobby-uri şi pentru alte cheltuieli personale. Datorită acestora, Provident, cea mai cunoscută instituţie financiară nebancară care face astfel de îm-prumuturi în România a avut, de la intrarea pe piaţă în 2006 şi până în prezent, circa 600.000 de clienţi.

    Creditele acordate au adus un profit de 2,7 milioane de euro şi o cifră de afaceri de 106 de milioane de euro în 2012, în creştere cu 10% faţă de anul precedent. „Nu aş spune că sunt săraci, sunt persoane cu venituri medii şi sub medie„, precizează Şandru, referindu-se la profilul clientului

    Provident. Potrivit studiului realizat online pe un eşantion de 1.478 de respondenţi, veniturile a 40% dintre clienţi se situează între 600 şi 1.000 de lei, circa 30% au venituri cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei, dar există şi un procent de aproximativ 20% care câştigă mai puţin de 600 de lei. Un portret-robot al celui care se împrumută prezintă, potrivit aceluiaşi studiu, o persoană cu vârsta cuprinsă între 31 şi 55 de ani (62%), cu un loc de muncă (76%) şi dorinţa de a face un împrumut de 1.500 de lei.

    Rambursările medii lunare sunt de aproximativ 300 de lei. Între cheltuielile zilnice ale respondenţilor primează costurile pentru alimente (30%), pentru facturile lunare (20%) sau pentru medicamente (10%). Printre produsele financiare pe care şi le doresc se numără un cont de economii (42%), asigurarea de sănătate (36%) şi investiţii pe termen lung (27%). Mai mult de jumătate din participanţii la studiu au ca principala grijă presiunea cheltuielilor zilnice asupra bugetelor personale, iar aceasta este urmată de preocuparea faţă de locul de muncă (17%) şi de educaţie(7%). În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 24 şi 34 de ani, procentul celor preocupaţi de educaţie depăşeşte 20%.