BusinessMagazin

Tag: Facebook

  • STUDIU: Filtrele Facebook influenţează conţinutul politic afişat mai puţin decât o fac utilizatorii înşişi

    Studiul realizat de cercetători ai Facebook a investigat posibilitatea ca filtrele “fluxului de ştiri” (news feed) al site-ului să excludă de la afişare conţinuturi cu care utilizatorii nu sunt de acord din punct de vedere politic, potrivit bbc.com.

    Cercetarea a descoperit că algoritmii Facebook filtrează unele subiecte provocatoare, dar acest lucru are un efect mai mic decât propria decizie a utilizatorului de a da sau nu da click pe un link. Cel mai mare impact în ceea ce priveşte filtrarea ideologică a conţinutului afişat fiecărui utilizator în parte îl are lista de prieteni a fiecăruia.

    Unii experţi au catalogat studiul ca binevenit şi necesar, dar au cerut, de asemenea, o analiză mai largă a subiectului.

    Studiul a fost publicat în revista Science şi a fost motivat de ideea apărută frecvent în dezbateri referitoare la faptul că accesul la informaţii prin intermediul reţelelor sociale îi poate izola pe utilizatori de accesul la diversitatea de opinii.

    Criticii au argumentat că acest efect, mai ales dacă este exacerbat de “algoritmii sociali” care selectează conţinutul ce este servit utilizatorilor, are efecte negative asupra democraţiei şi dezbaterii publice.

    “Oamenii apelează din ce în ce mai mult la reţelele de socializare online pentru a avea acces la ştiri şi informaţii”, a declarat Solomon Messing, coautor al studiului şi cercetător la Facebook.

    “Am vrut să evaluăm măsura în care oamenii distribuie conţinut informativ divers din punct de vedere ideologic şi gradul de «întâlnire» şi citire a acestui conţinut pe reţelele sociale”, a spus Messing.

    Cercetătorul şi colegii săi au studiat 10,1 milioane de utilizatori ai Facebook din Statele Unite ale Americii, selectaţi dintre utilizatorii adulţi ai platformei care îşi declară afilierea politică pe profilul public, descriindu-se “conservatori” (republicani, n.r.) sau “liberali” (democraţi, n.r.), de exemplu.

    Cercetătorii au găsit 226.000 de articole informative şi ştiri care au fost distribuite fiecare de mai mult de 20 dintre aceşti utilizatori şi au acordat fiecărui articol un scor de “aliniere” politică pe baza ideologiei asumate de userii care au distribuit conţinutul.

    Apoi, cercetătorii au evaluat cât de mult conţinut din sfera ideologică opusă celei la care a aderat un utilizator îi este servit acestuia prin intermediul reţelei de socializare.

    În cazul utilizatorilor care accesau postări în mod aleatoriu direct din Facebook (nu din fluxul de ştiri oferit), studiul a arătat că 40-45% din ceea ce aceştia vedeau se încadra în această categorie, a conţinutului referitor la ideologia politică opusă. Desigur, acesta nu este modul în care funcţionează fluxul de ştiri al Facebook, pentru că utilizatorii văd în news feed doar ceea ce distribuie prietenii lor, explică BBC.

    Plecând de la conţinutul publicat de prietenii fiecărui utilizator, participanţii la studiu ar fi putut avea acces la doar 29,5% din conţinuturile ideologice diferite din punct de vedere politic.

    Diferenţa este una masivă, provocată în mare parte de tendinţa oamenilor de a se împrieteni şi pe Facebook cu persoane asemănătoare lor. Studiul a arătat că, în medie, circa 80% dintre prietenii unui utilizator, dacă declară o preferinţă de ordin politic, au vederi similare cu acel user.

    După ce utilizatorul îşi alege prietenii, Facebook “rafinează” conţinutul afişat în fluxul de ştiri folosind algoritmii săi complicaţi, controversaţi şi confidenţiali. Potrivit cercetării, acest proces a dus la încă o scădere a procentului de conţinut ideologic diferit afişat, dar doar până la 28,9%.

    Mai mult, chiar şi în ceea ce priveşte conţinutul oferit de fluxul de ştiri al Facebook, link-urile către articole cu idei diferite din punct de vedere politic au fost accesate de mai puţine ori: doar 24,9% dintre materialele accesate erau diferite din punct de vedere ideologic de preferinţele politice ale utilizatorilor.

    Aceste procente variază în rândul utilizatorilor Facebook autodeclaraţi “conservatori” şi “liberali”, dar ideea susţinută de cercetătorii Facebook este clară, potrivit BBC. “Dacă se iau în considerare valorile medii în cazul liberalilor şi conservatorilor, se poate vedea foarte uşor că selectarea pe care o face fiecare user contează mai mult decât algoritmii fluxului de ştiri al Facebook”, a declarat Solomon Messing.

    Cercetătorul a fost de acord cu ideea că lista de prieteni a fiecărui utilizator este foarte importantă din punct de vedere al conţinutului servit şi că, pe baza acestui studiu, accesarea ştirilor prin intermediul acestui filtru, cel al prietenilor, elimină o mare parte din conţinutul aparţinând ideologiei opuse celei preferate, în raport cu conţinutul care este distribuit pe platforma de socializare.

    Cea mai importantă întrebare care nu are încă un răspuns este dacă nu cumva această situaţie plasează utilizatorii într-un spaţiu în care sunt bombardaţi cu conţinut similar din punct de vedere ideologic, fără diversitate, comparativ cu accesarea ştirilor direct de la instituţii media consacrate sau din alte surse pe care utilizatorii le descoperă singuri.

    Într-un comentariu publicat tot în revista Science, profesorul David Lazer, de la Northeastern University din Boston, a spus că aceasta este o comparaţie ciudată: “Nu se poate stabili definitiv dacă Facebook încurajează sau împiedică dezbaterea politică între grupurile cu vederi diferite, comparativ cu societatea de dinainte de Facebook, pentru că nu avem aceeaşi cantitate sau calitate a informaţiei din perioada de dinainte de Facebook”.

    Profesorul Mason Porter, cercetător la Universitatea Oxford din Marea Britanie, consideră că subiectul este unul care merită o cercetare mai aprofundată.

    “Este un subiect pe care este foarte important să îl înţelegem”, a declarat Porter pentru BBC, profesorul fiind de părere că pasul următor ar fi cel de comparare a datelor cu ceea ce se întâmplă în alte medii online.

    “Cât din ceea ce am aflat se confirmă şi în cazul altor reţele de socializare? Principalul lucru legat de astfel de studii este că vrei să le repeţi în moduri diferite. Cred că va duce la efectuarea de şi mai multe studii noi, lucru care este una dintre cele mai bune consecinţe ale unei cercetări”, a declarat Mason Porter.

  • Trei ardeleni fac revoluţia tehnologiei. Ideea lor a luat prin surprindere Google şi Facebook, proiectul Pangea face valuri în domeniul IT din SUA

    Trei IT-işti clujeni, Vlad Iuhas, Radu Iuhas şi Sebastian Presecan, au lăsat o lume întreagă cu gura căscată, după ce şi-au prezentat proiectul pe o scenă din New York. Cei trei ardeleni au găsit o soluţie prin care pot să îi conecteze la internet pe cei aproximativ 4 miliarde de oameni care nu au, deocamdată, acces la această tehnologie. Ideea lor i-a luat prin surprindere şi pe cei de la Google şi Facebook, care îşi doresc acelaşi lucru, dar nu s-au gândit la această soluţie inedită.

    La conferinţa TechCrunch Disrupt din New York, IT-iştii clujeni au urcat pe scenă şi au prezentat start-up-ul lor numit Pangea Communications.

        Vreau să vă gândiţi la cei 4 miliarde de oameni care nu au acces la tehnologia pe care voi o folosiţi. Nu pot intra pe Facebook sau Twitter sau nicio altă aplicaţie care ar putea să le îmbunătăţească viaţa. Asta pentru că nu sunt conectaţi la internet. În 2015, majoritatea oamenilor, două treimi din populaţie, nu au acces la internet, la conţinut online. Asta se întâmplă din două motive principale: infrastructură slabă sau costuri mari”, a explicat Vlad Iuhas.

    Acesta a precizat că, de exemplu, în Africa, un continent cu peste 1 miliard de oameni, are o acoperire de trafic de date doar 8%. Mai mult, potrivit acestuia, costurile sunt atât de mari încât foarte puţini oameni îşi permit să aibă acces la internet.

    Clujeanul a dat exemplele Google şi Facebook, care încearcă, prin diferite proiecte, să mărească acoperirea, însă durează foarte mult şi costă la fel.

    Citit mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Trei ardeleni fac revoluţia tehnologiei. Ideea lor a luat prin surprindere Google şi Facebook, proiectul Pangea face valuri în domeniul IT din SUA

    Trei IT-işti clujeni, Vlad Iuhas, Radu Iuhas şi Sebastian Presecan, au lăsat o lume întreagă cu gura căscată, după ce şi-au prezentat proiectul pe o scenă din New York. Cei trei ardeleni au găsit o soluţie prin care pot să îi conecteze la internet pe cei aproximativ 4 miliarde de oameni care nu au, deocamdată, acces la această tehnologie. Ideea lor i-a luat prin surprindere şi pe cei de la Google şi Facebook, care îşi doresc acelaşi lucru, dar nu s-au gândit la această soluţie inedită.

    La conferinţa TechCrunch Disrupt din New York, IT-iştii clujeni au urcat pe scenă şi au prezentat start-up-ul lor numit Pangea Communications.

        Vreau să vă gândiţi la cei 4 miliarde de oameni care nu au acces la tehnologia pe care voi o folosiţi. Nu pot intra pe Facebook sau Twitter sau nicio altă aplicaţie care ar putea să le îmbunătăţească viaţa. Asta pentru că nu sunt conectaţi la internet. În 2015, majoritatea oamenilor, două treimi din populaţie, nu au acces la internet, la conţinut online. Asta se întâmplă din două motive principale: infrastructură slabă sau costuri mari”, a explicat Vlad Iuhas.

    Acesta a precizat că, de exemplu, în Africa, un continent cu peste 1 miliard de oameni, are o acoperire de trafic de date doar 8%. Mai mult, potrivit acestuia, costurile sunt atât de mari încât foarte puţini oameni îşi permit să aibă acces la internet.

    Clujeanul a dat exemplele Google şi Facebook, care încearcă, prin diferite proiecte, să mărească acoperirea, însă durează foarte mult şi costă la fel.

    Citit mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Veniturile Facebook au urcat cu 42% în primul trimestru. Profit în scădere, în urma investiţiilor

    Veniturile Facebook s-au situat la 2,5 miliarde de dolari în primul trimestru al anului trecut, iar profitul net a fost de 642 milioane de dolari.

    Publicitatea a generat venituri în valoare de 3,32 miliarde de dolari, în urcare cu 46% faţă de primele trei luni din 2014, se arată în raportul financiar publicat de compania americană.

    Numărul utilizatorilor activi lunar a crescut cu 13%, la 1,44 miliarde, 87% dintre aceştia accesând servicul de pe smartphone-uri sau alte aparate mobile.

    Astfel, veniturile generate de publicitatea de device-uri mobile au reprezentat 73% din veniturile totale din publicitate. În primul trimestru al anului trecut, publicitatea pe platforme mobile a însemnat 59% din veniturile totale din publicitate.

    Cheltuielile operaţionale au crescut cu 83% în primul trimestru, la 2,6 miliarde dolari, comparativ cu acelaşi interval din 2014, în condiţiile în care costurile pentru cercetare şi dezvoltare au urcat cu 133%.

    Facebook a anunţat anterior că va creşte nivelul invetiţiilor în acest an, pentru a încerca să extindă mai multe dintre produsele deţinute, cum ar fi serviciul de mesagerie WhatsApp, serviciul de photo-sharig Instagram şi producătorul de dispozitive pentru realitate virtuală Oculus.

    Profitul net al Facebook aproape s-a dublat anul trecut în comparaţie cu 2013, ajungând la 2,9 miliarde de dolari, în timp ce veniturile au urcat cu 58%, la 12,46 de miliarde de dolari, datorită creşterii publicităţii pe platformele mobile.

     

  • Micii antreprenori mizează pe reactivarea mândriei naţionale şi tradiţia românească pentru a marca profituri sigure

    “La noi s-a activat în ultimul timp o mândrie naţională: dacă acum zece ani voiam să fim mai mult ca alţii şi luam exemple de afară, acum ne regăsim identitatea din ce în ce mai mult şi am început să apărăm ce avem în ţară“, descria Cătălin Dobre, executive creative director în cadrul agenţiei de publicitate McCann Erickson şi creatorul personajului Ghiţă Ciobanul, unul dintre fenomenele din peisajul advertisingului recent, dar şi din economia autohtonă.

    „Era firesc să avem o «contraofertă» naţională la paneuropenismul şi globalismul manifestate în anii 2000, istoria modernă e plină de tran-ziţii mai line sau mai bruşte dinspre deschiderea către cultura europeană către introspecţia în tradiţiile româneşti şi invers“, argumentează şi Andreea Florea, managing partner al companiei de branding BrandTailors, referitor la numărul mare de proiecte care fac parte generic din sfera „tradiţional“. Descrierea sferei „tradiţional“ se poate face doar în urma unor constatări subiective, în lipsa unui cod CAEN dedicat la Registrul Comerţului pentru astfel de activităţi sau a unei statistici care să înglobeze multitudinea de domenii din sfera tradiţiilor româneşti.

    Excepţie de la regulă fac produsele alimentare tradiţionale, pentru care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a înăsprit condiţiile de obţinere a atestării de „tradiţional“: dacă în 2012 numărul produselor alimentare marcate drept tra-diţionale trecea de 4.000, acesta s-a redus de zece ori în prezent, până la aproximativ 400, ca urmare a condiţiilor im-puse de MADR. O perspectivă asupra numărului meşteşugarilor din zona artei tradiţionale oferă şi UCECOM, Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti, instituţie ce reprezintă la nivel naţional şi internaţional sectorul cooperaţiei meşteşugăreşti, potrivit căreia există în prezent 20 de cooperative (asociaţii autonome de persoane fizice şi/sau juridice construite în scopul promovării intereselor economice, sociale şi culturale ale membrilor) din domeniul artei populare, artizanatului şi meşteşugurilor artistice, ce îşi desfăşoară activitatea în 15 judeţe, cu pondere în regiunile de dezvoltare Nord-Est (Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ), Sud-Vest (Vâlcea, Gorj) şi Sud (Argeş, Dâmboviţa).

    Tradiţia este apreciată, dar reţeta viitorului comercial al unor afaceri din această sferă trebuie să respecte nişte principii fundamentale, crede Andreea Florea: „Dincolo de autenticitate şi de credibilitate, e important ca produsele tradiţionale să acomodeze gradul de confort cu care s-a obişnuit între timp consumatorul: ia românească trebuie să poată fi curăţată la maşina de spălat, stilurile arhitectonice tradiţionale trebuie adaptate pentru a răspunde unor nevoi care nu existau la vremea manifestării lor iniţiale, mâncarea tradiţională are nevoie de ingrediente speciale pentru a-i extinde termenul de valabilitate şi a putea fi transportată dintr-un loc în altul şi consumată atât de departe de locul în care a fost preparată, într-un fel în care bunicii noştri nici nu şi-ar fi imaginat că va fi posibil“.

    Răspunsul la nevoi noi vine la pachet cu reinterpretarea tradiţiilor într-un mod care are potenţial să atragă cât mai mulţi oameni. Cu alte cuvinte, un produs care, promovat în social media cum se cuvine, are şanse să facă înconjurul lumii.

    „Greu de plasat stilistic, dar uşor de îndrăgit, un scaun pictat, din lemn, aduce în actualitate tradiţiile meşteşugăreşti româneşti printr-o broderie asemănătoare printurilor digitale“, descriu specialiştii de la The Wall Street Journal scaunul Lana realizat pentru brandul de mobilier Photoliu, ce se vindea la data publicării articolului cu 575 de dolari. Scaunul ce i-a determinat pe jurnaliştii de la The Wall Street Journal să vorbească despre meşteşugurile româneşti în toamna anu-lui trecut poartă numele Lanei Dumitru sau, după cum este mai cunoscută publicului larg, al Lanei Bălana, tânăra de-signer în vârstă de 27 de ani ce a făcut înconjurul lumii cu creaţiile sale prin intermediul blogurilor, publicaţiilor interna-ţionale şi colaborărilor cu mărci de renume.

    „La noi ceva devine trendy dacă este acceptat într-un fel de celelalte ţări. Când am început să folosesc motivele etno eram departe de business, a durat cinci ani până ca acestea să devină cool şi ca toată brandurile să le ceară, indiferent dacă acestea le plăceau sau nu“, spune Lana Dumitru, ale cărei creaţii au fost primite iniţial cu scepti-cism. După ce a publicat numeroase cărţi de poezie în copilărie şi în adolescenţă, şi-a expus manifestul artistic în două creaţii inedite: rochia Facebook, care a fost inclusă în 2012 în TrendHunter.com, şi rochia Etno, cu print digital ce ilustrează motive româneşti reinterpretate, digitizate, redesenate şi pixelizate, parte a colecţiei Romania Apparel, proiectul Lanei de absolvire a Universităţii de Arte din Bucureşti, din 2009.

    Au urmat o colecţie ce pune în plan central personajele cimitirului vesel din Săpânţa, dar şi operele lui Brâncuşi. Chiar dacă transformarea creaţiilor ei într-o afacere nu reprezintă o prioritate, spune că un pas important în această direcţie a fost colabo-rarea cu brandul Puma, câştigată în urma unui concurs de creativitate ca urmare a propunerii unui motiv tradiţional. Colaborările similare celor cu Puma au continuat să apară: un model digitalizat pentru o companie a mărcii de origine românească Dero, parte a Unilever, cât şi scaunul pentru Photoliu menţionat mai sus. Un alt mod prin care activitatea designerului român e remunerată este prin intermediul site-ului ei, unde, spre exemplu, un plic cu imprimeu etno stilizat costă 79 de euro, iar o jachetă, 349.

  • Facebook se confruntă cu un val de investigaţii în Europa, privind respectarea vieţii private

    Investigaţiile de referă la utilizarea de către companie a informaţiilor personale despre peste 300 de milioane de utilizatori din Europa, prin combinarea datelor din servicii precum Instagram şi WhatsApp, pentru a atrage publicitate, relatează MarketWatch.

    Autorităţile de reglementare se referă şi la felul în care Facebook foloseşte butonul “like” pentru a urmări obiceiurile utilizatorilor de navigare pe Internet.

    Investigaţiile ar putea duce la ordine oficiale de modificare a practicilor de afaceri ale Facebook, dar şi la posibile amenzi care ar putea atinge milioane de euro.

    Eforturile comune ale autorităţilor de reglementare sunt semnificative având în vedere că până nu demult Facebook a fost investigată de o singură instituţie de acest tip, cea din Irlanda, unde se află sediul central din Europa al companiei americane.

    În ultima perioadă, autorităţile europene de reglementare s-au concentrat pe practicile marilor companii americane, înainte de introducerea unei legi care urmează să modifice felul în care sunt tratate problemele referitoare la respectarea vieţii private în Uniunea Europeană.

  • Tranzacţia de 500 de milioane de dolari prin care Facebook a cumpărat LiveRail duce România în topul fuziunilor şi achiziţiilor din Europa Centrală şi de Sud-est în 2014

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a fost dominată în 2014 de investitorii financiari şi de tranzacţiile interne, numărul acestor tranzacţii cumulând 55% din total. Industria serviciilor a fost cea mai activă în fuziuni şi achiziţii, în timp ce tranzacţiile cele mai mari au avut loc în IT, servicii şi imobiliare. România a marcat anul acesta cea mai mare tranzacţie din domeniul IT şi tehnologie, prin achiziţionarea companiei LiveRail Inc de către Facebook cu suma de 500 milioane dolari.

    În 2014, investitorii din Germania şi Austria au fost cei mai importanţi investitori externi în piaţa din România, cu 9 şi respectiv 6 tranzacţii fiecare totalizând 8% din total, urmaţi de cei din Olanda, comparativ cu 2013 când Polonia era cel mai activ investitor extern.

    Din numărul total de 182 de tranzacţii finalizate, 47% au fost încheiate de către investitori strategici – cu 16% mai puţin decât în 2013, în timp ce restul au fost încheiate de investitori financiari. Procentul investitorilor financiari a înregistrat o nouă creştere în 2014, ajungând la 53%, de la 37% cât reprezentau în 2013, ceea ce evidenţiază faptul că  fondurile private de investiţii identifică mai uşor obiective potrivite portofoliului lor în România.

    Industria serviciilor a fost cel mai atractiv sector (după numărul de tranzacţii), cu 25 de tranzacţii în 2014. Aceasta a fost urmată de sectorul de retail şi distribuţie (cu 20 de tranzacţii) şi sectorul IT (cu 16 tranzacţii). În ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul IT, urmat de cel al serviciilor.

  • Realitatea virtuală şi dispozitivele sale promit să schimbe modul în care oamenii socializează

    Nu aţi fi citit acest articol dacă în lumea realităţii virtuale nu ar fi apărut numele lui John Carmack, un ins care nu este chiar Dumnezeul gamerilor, dar unul din cei patru apostoli sigur este, pentru că a fost principalul programator pentru Wolfenstein, Doom sau Quake, unele dintre cele mai importante jocuri ever. În august 2013 Carmack, un tip serios care nu se joacă cu proiectele şi care este cumva departe de presiunile la care sunt supuşi corporatiştii, a devenit CTO la proiectul Oculus, compania de realitate virtuală fondată de Palmer Luckey şi Brandan Iribe, preluată de Facebook în urmă cu un an pentru 2 miliarde de dolari cash.

    Prezent, cu câteva zile în urmă, la Game Developers Conference, Carmack a vorbit, spune lumea, nu cu determinarea unui specialist în marketing care încearcă să îţi vândă ceva, ci cu entuziasmul unui programator, despre viitorul dispozitivelor de realitate virtuală; concret, Oculus va intra pe piaţă cu un produs comercial undeva la sfârşitul acestui an, împreună cu următoarea generaţie de produse mobile de la Samsung. Carmack spune că pentru a merge în realitatea virtuală oamenii trebuie să înveţe să păşească, asemeni unui copil. Iar echipamentele Oculus şi mobilele Samsung vor permite oamenilor să înveţe să meargă în VR, şi crede că acţiunea va avea succes. „Este un clişeu să spui că produsul tău se adresează miliardelor de oameni. Dar eu chiar cred într-o lume în care miliarde de oameni folosesc ochelari VR”, a spus el.

    Aceeaşi viziune pare să o aibă un alt arhanghel al jocurilor, Gabe Newell, şeful Valve Corporation, răspunzător pentru seria Half-Life şi pentru platforma de distribuţie Steam şi care s-a îngrijorat pentru disconfortul utilizării ochelarilor VR, pe care îi numeşte „cei mai buni generatori de greaţă”. Drept urmare Valve lucrează la propriul proiect de ochelari, care îşi propune să reducă la zero procentul celor care suferă din cauza VR; o componentă a soluţiei este un sistem de control al mişcării care utilizează lasere pentru a reproduce într-un mod cât mai realist mişcările reale ale unei persoane. Newell a precizat că sistemul, numit Lighthouse, va fi oferit gratuit producătorilor de hardware.  Pe lângă aceasta Valve colaborează cu HTC la un proiect de ochelari numit Vive care ar putea apărea pe piaţă înainte de finele anului.

    Şi cei de la Sony par determinaţi să intre în plutonul fruntaş al tehnologiilor VR, deoarece că au anunţat că vor lansa în a doua jumătate a anului propriul sistem de ochelari, Project Morpheus, pentru consola PlayStation 4.

    Cea mai de impact integrare a realităţii virtuale cu actuala tehnologie o face Facebook, care plănuieşte introducerea acesteia în newsfeed. Chris Cox, chief product officer, a prezentat luna trecută versiuni demo ale respectivei integrări: într-una userul zbura cu echipa Blue Angels într-un F-18 Hornet peste ţinuturile din Colorado, iar în alta erai invitat într-o iurtă din Mongolia, alături de o femeie care pregătea mâncarea la foc. „Nu am fost niciodată în Mongolia şi nu sunt prea mulţi cei ce au fost”, a spus Cox. „Dar aşa poţi privi în jur. Este frumos. Şi imediat înţelegi că este ceva magic, că priveşti spre viitor.“ Oamenii vor putea împărtăşi astfel de experienţe pe Facebook, adăugând o altă dimensiune fotografiilor, filmelor, textelor şi ideilor de acum. Şi este o concretizare a ideilor lui Mark Zuckerberg făcute publice la preluarea Oculus – jocuri, un mediu realist, săli de clasă sau cabinete medicale virtuale. 

    Până acum implicarea Google în lumea realităţii virtuale însemna un dispozitiv rudimentar, numit Cardboard, realizat în principal din carton, care poate îngloba un telefon mobil şi permite vizualizarea de imagini în relief. Dar relatări din presă vorbesc de un proiect major, secret, de realitate virtuală, la care lucrează un număr de ingineri ce se concentrează pe dezvoltarea unei soluţii pentru ca Android să ruleze aplicaţii VR. Trecerea de la dispozitive din carton, pe care le poţi construi singur, la realitate virtuală integrată în Android înseamnă o presiune pentru industrie în ansamblu, ştiută fiind dedicaţia şi rapiditatea şi inteligenţa cu care Google se implică în astfel de proiecte.

    Aşadar, avem pe piaţă o efervescenţă asemănătoare celei de după lansarea iPhone, când cineva a trasat o direcţie şi toată lumea s-a lansat în cursă. Dar, dincolo de jocuri, de demo-uri, de dispozitive mobile, de integrări sau de aplicaţii, rămân întrebările: „va fi realitatea virtuală un hit? La ce sunt buni, până la urmă, ochelarii VR?”. „Este o întrebare de un milion de dolari”, a răspuns Levi Miller, inginer la Valve, atunci când a fost chestionat asupra celei mai bune, plăcute şi folositoare experienţe din realitatea virtuală. Iar un jurnalist de la New York Times a adăugat că pentru Mark Zuckerberg este o întrebare nu de un milion, ci de 2 miliarde de dolari.

  • Facebook îşi modifică regulile privind îndepărtarea conţinutului inadecvat de pe platformă. Ce tip de nuditate este permisă

    Compania cofondată de Mark Zuckerberg a anunţat că speră că noile reguli vor fi mult mai “clare”, informează bbc.com.

    Unul dintre consilierii pe probleme de securitate ai platformei de socializare a lăudat iniţiativa companiei, dar a precizat că este “frustrant” că alte măsuri nu au fost luate.

    Potrivit datelor furnizate de Facebook, aproximativ 1,4 miliarde de oameni utilizează serviciile platformei de socializare cel puţin o dată pe lună.

    Noul ghid privind publicarea de conţinut va înlocui vechile reguli publicate pe site-ul Facebook şi va fi trimis utilizatorilor care se plâng referitor la conţinutul publicat de alţii.

    Monika Bicket, oficialul Facebook responsabil de conţinut la nivel global, a declarat că rescrierea ghidului privind publicarea de conţinut a fost efectuată cu scopul de a rezolva problema confuziei şi neînţelegerilor ce au apărut în trecut în urma refuzului Facebook de a îndepărta conţinut reclamat de unii utilizatori.

    “În trecut, timiteam utilizatorilor un mesaj în care spuneam că nu îndepărtăm conţinutul pentru că nu încalcă standardele noastre, iar ei ne răspundeau că nu înţeleg exact. Primeam multe astfel de reacţii”, a declarat Monika Bicket pentru BBC.

    “Oamenii aveau şi întrebări referitoare la ce vrem să spunem când afirmăm că nu permitem conţinutul menit să îi intimideze pe alţii (bullying, în original, în limba engleză, n.r.) sau care este mai exact politica noastră privind terorismul. De exemplu, acum o spunem clar că nu numai că nu permitem organizaţiilor teroriste şi membrilor lor să facă parte din comunitatea utilizatorilor Facebook, ci, de asemenea, nici nu permitem conţinut care laudă sau susţine grupuri teroriste, acţiunile sau pe liderii acestora, lucru care nu era detaliat înainte în ghidul de publicare a conţinutului”, a mai explicat Monika Bicket.

    Oficialul Facebook a subliniat însă că politicile însele privind conţinutul nu au fost modificate.

    Noua versiune (în limba engleză, n.r.) a regulilor privind publicarea de conţinut are aproape 2.500 de cuvinte, fiind de aproape trei ori mai lungă decât textul anterior.

    Secţiunea care tratează conţinutul ce poate fi catalogat drept “nuditate” este mult mai detaliată, comparativ cu textul vag despre “limitări” care fusese publicat anterior.

    Noul ghid Facebook precizează că imaginile “care prezintă în prim plan fesele dezgolite” sunt interzise, ca şi “imaginile sânilor femeilor, dacă aceste imagini includ şi sfârcul”.

    Regulile prevăd şi că restricţiile se aplică şi în cazul conţinutului digital creat cu ajutorul programelor de calculator, cu excepţia cazurilor în care mesajele şi imaginile publicate au scop educaţional sau satiric. Totodată, descrierile de tip text ale actelor sexuale care conţin “detalii vii” sunt interzise.

    Pe de altă parte, Facebook adaugă că “va permite întotdeauna publicarea de imagini cu femei care alăptează sau care arată sâni cu cicatrice post-mastectomie”.

    Alte secţiuni care au fost detaliate mai sunt cele referitoare la intimidare (bullying , n.r.) – imaginile modificate pentru a “înjosi” o persoană şi videoclipurile care prezintă intimidări de ordin fizic, publicate pentru a face de râs victima sunt interzise în mod expres -, discursul urii – deşi Facebook menţine neschimbată lista de subiecte interzise, adaugă că utilizatorii pot distribui exemple de “discurs al urii” al altora pentru a ridica gradul de conştientizare al acestei probleme, dar trebuie să indice clar că acesta este scopul lor.

    De asemenea, secţiunea privind conţinutul referitor la activităţi infracţionale a fost detaliată, regulile precizând că utilizatorilor li se interzice publicarea de conţinut care să celebreze orice infracţiune pe care au comis-o, dar este permisă propunerea legalizării unor activităţi considerate ilegale în prezent.

    Secţiunea privind conţinutul despre automutilare precizează că Facebook va îndepărta conţinutul care identifică victime şi le expune, făcându-le vulnerabile unui atac, chiar dacă acest lucru implică umor. Facebook spune în noile reguli că nu consideră “modificările aduse corpului” a fi un tip de automutilare.

    Clarificarea regulilor privind conţinutul publicat pe Facebook a fost salutată de Family Online Safety Institute (Fosi), una dintre cele cinci organizaţii independente care alcătuiesc consiliul responsabil cu siguranţa Facebook.

    “Cred că este foarte bine că Facebook a înnoit standardele comunităţii sale, pentru a face regulile mai uşor de citit şi mai accesibile. Îmi doresc ca mai multe platforme de socializare şi aplicaţii online să facă acelaşi lucru”, a declarat, pentru BBC, Stephen Balkam, preşedinte al Fosi.

    Balkam s-a arătat îngrijorat de faptul că Facebook nu a făcut încă destul pentru a proteja tinerii referitor la vizualizarea de videoclipuri cu puternic impact emoţional.

    Deşi noile reguli ale Facebook prevăd că utilizatorii “vor avertiza întotdeauna publicul referitor la ceea ce urmează să vadă, dacă imaginile conţin violenţă extremă”, platforma nu furnizează nicio metodă prin care membrii săi să adauge un tip de copertă clipurilor video astfel încât să prevină rularea automată a acestora.

    În ianuarie, după mai multe luni de presiune din parte Fosi şi a altor organizaţii, Facebook a anunţat că a creat o modalitate prin care proprii angajaţi pot adăuga astfel de avertismente “interstiţiale”. Acestea au fost folosite, spre exemplu, în cazul videoclipului care prezenta uciderea unui poliţist în timpul atacurilor teroriste de la Paris, de la redacţia Charlie Hebdo.

    Facebook adaugă însă avertismentul doar în urma primirii unei plângeri şi nu permite utilizatorului care a publicat conţinutul să facă el singur acest lucru.

    “Este frustrant că, după atât timp, utilizatorii Facebook încă nu pot folosi mesaje interstiţiale în cazul videoclipurilor violente sau controversate”, a declarat Balkam.

    Monika Bicket a precizat că Facebook a luat la cunoştinţă referitor la existenţa acestei probleme.

    “Căutăm întotdeauna noi metode de a furniza utilizatorilor cât mai multe instrumente pe care să le folosească singuri. În acest moment nu putem furniza aceste instrumente utilizatorilor, dar încercăm întotdeauna să facem lucrurile mai bine”, a declarat Monika Bicket.

  • Facebook a eliminat emoticonul “mă simt gras”

    Facebook a eliminat, marţi, din lista de stări disponibile pe această platformă de socializare emoticonul prin care un utilizator al reţelei le putea transmite prietenilor lui că se simte “gras”.

    Eliminarea emoticonului “mă simt gras” s-a produs după ce în mediul online a fost promovată o petiţie prin care a fost solicitat acest lucru. Această petiţie a strâns peste 16.000 de semnături, conform theverge.com.

    “Am aflat de la comunitatea noastră că listarea stării «mă simt gras» ca opţiune poate determina o creştere a imaginii negative asupra corpului, în special pentru persoanele care se confruntă cu tulburări de alimentaţie. Astfel, vom înlătura starea «mă simt gras» din lista de opţiuni”, a declarat un purtător de cuvânt al Facebook pentru time.com.

    Starea “mă simt gras” se afla pe lunga listă de emoticoane pusă la dispoziţie de Facebook utilizatorilor săi, alături de statusuri precum “mă simt binecuvântat”, “mă simt iubit” şi “mă simt beat”.

    Semnatarii petiţiei online au susţinut că faptul de a fi gras nu este un sentiment şi, prin folosirea acestui emoticon, prezentat într-o manieră grafică pozitivă, Facebook a încurajat o imagine negativă a corpului în rândul tinerelor.

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, având 1,35 de miliarde de utilizatori activi în fiecare lună.