Introducerea unui sistem de garantare a creditelor contractate
de catre firme private pentru proiecte UE a fost discutata in
sedinta de miercuri a Guvernului, iar premierul a cerut
institutiilor implicate sa gaseasca o formula juridica potrivita in
interval de o saptamana, au aratat sursele participante la
sedinta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Bancile restructureaza in special creditele mari, cu garantii
ipotecare, care pleaca de la o valoare medie de 45.000 de euro,
reiese din datele comunicate de bancile din top zece la solicitarea
Gandul. Asta nu inseamna ca nu se cauta solutii si pentru romanii
cu credite de nevoi personale si care nu-si mai pot achita ratele
pe timp de criza, insa prioritatea bancilor este restructurarea
imprumuturilor garantate, mai ales a celor in valuta.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Pachetul de aparare a euro aprobat de Ecofin, denumit Mecanismul
de Stabilizare Financiara European, va consta in doua elemente:
– credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro pentru Grecia. Acest
fond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi
tarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de
pe pietele financiare devine prea ridicat.
– o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.
FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
solicitante si in transe acordate in functie de monitorizarea
acestora. Directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn,
a declarat
imediat ca saluta masurile luate la Bruxelles si a confirmat ca
Fondul este gata sa sprijine statele zonei euro, “prin stabilirea
si monitorizarea masurilor de ajustare economica si prin asistenta
financiara, atunci cand va fi solicitata, in coordonare cu
mecanismul de stabilizare europeana”.
Ambele forme de sprijin anuntate la Bruxelles sunt asemanatoare
cu pachetul de 110 de miliarde reprezentand credite bilaterale
aprobate de statele zonei euro si FMI pentru Grecia: sustinerea va
fi acordata doar la cerere, doar in baza unor conditii impuse
statelor solicitante, dobanzile vor fi stabilite dupa aceeasi
formula de calcul, iar eliberarea banilor si monitorizarea vor fi
facute in coordonare cu FMI. In caz de necesitate, primul mecanism
care va fi activat este facilitatea de 60 de miliarde de euro, dupa
acelasi principiu ca pentru Grecia.
Deciziile au fost prezentate, la
conferinta de presa ce a urmat reuniunii de 11 ore a Ecofin, de
catre Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare, si
Elena Salgado, ministrul spaniol de finante, a carei tara detine
presedintia Consiliului UE. Anuntata initial pentru ora 19,30 (ora
Bruxellesului), conferinta de presa pentru comunicarea rezultatelor
reuniunii Ecofin a inceput in cele din urma dupa ora 2 noaptea.
Ministrii au dorit sa anunte rezultatele inainte de inceperea
tranzactiilor de luni pe pietele financiare, spre a preintampina
noi presiuni asupra monedei europene.
Intrebat cum defineste “circumstantele exceptionale” care
motiveaza extinderea facilitatii de sustinere a balantei de plati
spre a sprijini direct state din zona euro, Olli Rehn a raspuns,
referindu-se la speculatiile de pe pietele financiare, ca “avem
de-a face cu o provocare sistemica pentru stabilitatea financiara a
eurozonei – nu doar un atac la adresa unui stat sau a altuia, ci o
amenintare la adresa stabilitatii zonei euro”.
Tot la conferinta Ecofin, ministrul Elena Salgado a anuntat o
noua tinta de deficit bugetar pentru Spania – 9,3% din PIB, fata de
tinta precedenta de 9,8%. Anul trecut, Spania a avut 11,2% deficit
bugetar. Vineri, Portugalia
a anuntat la randul sau o noua tinta, respectiv 7,3%, fata de 8,3%
anterior si raportat la deficitul de 9,4% de anul trecut.
BCE VA CUMPARA OBLIGATIUNI ALE STATELOR EUROZONEI
Intrebat ce implicare va avea Banca Centrala Europeana,
comisarul Rehn a spus ca prefera sa lase institutia sa comunice
propriile decizii, spre a sublinia independenta acesteia, insa a
precizat ca “BCE a luat decizia de a interveni pe piata secundara a
titlurilor guvernamentale”.
Dupa conferinta de presa, Consiliul
guvernatorilor BCE a anuntat ca a decis, in virtutea
“circumstantelor exceptionale care se manifesta pe piata”, sa
intervina pe piata datoriei publice si private a titlurilor de stat
din zona euro, “pentru a asigura adancime si lichiditate in
segmentele disfunctionale ale pietei” si in conditiile in care
statele membre iau toate masurile necesare spre a-si indeplini
obiectivele fiscale in 2010 si in anii urmatori. “Pentru a
steriliza impactul acestor interventii, vor fi efectuate operatiuni
speciale de reabsorbire a lichidiatii injectate pe piata, pentru a
nu afecta linia politicii monetare a BCE”, respectiv asigurarea
stabilitatii preturilor.
BCE va reactiva, in coordonare cu Rezerva Federala a SUA, Banca
Angliei, Banca Japoniei si bancile centrale din Canada si Elvetia,
liniile de swap valutar folosite in timpul crizei financiare din
2008 si va relua operatiunile de furnizare de dolari la termene de
7 si 84 de zile, prin licitatii cu dobanda fixa, prima urmand sa
aiba loc la 11 mai.
Financial Times a scris ca 47 de banci europene ar fi facut un
“apel disperat” catre Banca Centrala Europeana sa procedeze la
cumpararea de pe piata secundata a obligatiunilor emise de tarile
zonei euro, spre a evita situatia – temuta de multi analisti si
investitori – in care ar aparea o noua criza de lichiditate,
similara celei create de falimentul din 2008 al Lehman Brothers.
Criza de lichiditate ar aparea din cauza temerilor ca bancile
europene (dar nu numai ele) ar fi afectate de incapacitatea de
plata intr-una sau alta dintre “verigile slabe” ale zonei euro
(Grecia, Portugalia, Spania, poate si Irlanda sau Italia).
Comisarul Olli Rehn a luat in serios ipoteza, declarand ca in
septembrie 2008, autoritatile americane stiau prea putin la ce va
duce falimentul Lehman Brothers. “Consecinta a fost ca sistemul
financiar global a fost paralizat intr-un mod care a dus la cea mai
mare recesiune din anii ’30 incoace. Consecintele unei insolvente a
Greciei ar fi similare, daca nu si mai rele.”
FMI SI UE APROBA PACHETUL DE SPRIJIN PENTRU GRECIA
Cu cateva ore inainte, consiliul director al FMI a aprobat in
procedura de urgenta partea de 30 de miliarde de euro ce ar urma
sa-i revina din pachetul de asistenta financiara pentru Grecia.
Implicarea FMI va consta intr-un credit stand-by pe trei ani, din
care primele 5,5 miliarde de euro vor fi disponibile imediat pentru
Grecia, iar in tot anul 2010 vor fi eliberate 10 miliarde de euro.
Comunicatul
FMI precizeaza ca aranjamentul stand-by “implica un acces
exceptional la resursele FMI, insemnand de peste 3.200 de ori cota
de participare a Greciei la FMI” si este conditionat de reducerea
deficitului fiscal al acestei tari de la 13,6% la mai putin de 3%
din PIB pana in 2014.
Decizia FMI vine dupa ce sefii de state si de guverne din zona
euro au aprobat formal, vineri, pachetul de salvare a Greciei
anuntat la 3 mai, in valoare de 110 miliarde de euro, constand din
credite acordate de statele eurozonei si de FMI. Contributia zonei
euro este de 80 de miliarde de euro.
Dupa aprobarea acestui pachet de sprijin, cancelarul german
Angela Merkel a declarat ca el va trimite “un semnal foarte clar”
speculatorilor de pe pietele financiare sa inceteze atacul contra
euro, iar presedintele francez
Nicolas Sarkozy a adaugat ca “moneda euro este un element
esential al Europei si nu-l putem lasa la discretia speculatorilor.
Nu putem sa-i lasam pe altii sa distruga ceea ce s-a creat in curs
de generatii”.
Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului (ministrii de finante
ai zonei euro), a declarat la randul sau ca “avem de-a face cu un
atac global contra euro, iar eurozona trebuie sa reactioneze
unitar”.
“Vedem pe piete comportamente de haita de lupi, iar daca nu
oprim aceste haite, ele vor sfasia tarile mai slabe”, a comentat
ministrul suedez de finante
Anders Borg, inainte de inceperea reuniunii Ecofin. “Avem
nevoie de resurse pentru a opri turbulentele de pe pietele
financiare. Daca ele continua mai mult de cateva zile, redresarea
va fi foarte, foarte problematica.”
Efectul anunturilor din partea FMI si a liderilor zonei euro s-a
vazut in primele tranzactii de luni de la
bursele asiatice, unde moneda europeana a castigat 2% fata de
dolar si 3% fata de yen. Saptamana trecuta, euro pierduse 4,1% din
valoare fata de dolar.
Reducerea dobanzii de politica monetara la 6,25% pe an este
aplicabila incepand de miercuri, 5 mai. Totodata, banca centrala a
reiterat ca urmareste gestionarea adecvata a lichiditatii din
sistemul bancar.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
In primul trimestru din 2010, intregul sistem bancar a obtinut
un profit de aproximativ 100 de milioane de euro, fata de o
pierdere de 50 de milioane de euro in aceeasi perioada din 2009.
“Profitul sistemului bancar a fost consistent, in jur de 100 de
milioane de euro (…) E semn ca s-a reluat activitatea in banci. A
inceput sa mearga creditul si s-a reluat activitatea bancara pe mai
multe segmente”, a declarat Nicolae Cinteza, directorul general al
Directiei Supraveghere din BNR, citat de Mediafax.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Membrii boardului IIF au convenit sa se implice in sustinerea
guvernului grec si a bancilor grecesti”, suna declaratia IIF,
citata de Reuters.
Declaratia de principiu a boardului IIF vine in contextul in
care ministrii europeni de finante ar fi cazut de acord sa ceara
marilor grupuri bancare sa nu-si reduca expunerea din prezent pe
Grecia pe toata durata derularii acordului de sustinere FMI-UE,
respectiv in urmatorii trei ani – adica sa nu ceara rambursari
anticipate si sa nu anuleze liniile de credit existente.
Ministrii de finante ai zonei euro au convenit duminica sa
acorde un pachet de asistenta financiara de 110 miliarde de euro
pentru Grecia, urmand ca prima plata in contul acestuia sa fie
facuta inainte de 19 mai, cand ajung la scadenta obligatiuni
grecesti in valoare de 8,5 miliarde de euro. Statele membre ale
zonei euro vor contribui cu 80 de miliarde de euro, iar FMI cu
restul de 30 de miliarde.
Luni la amiaza, un oficial german a anuntat deja ca guvernul
condus de cancelarul Angela Merkel a aprobat legea in virtutea
careia Germania va contribui la programul de asistenta financiara
pentru Grecia. Acum, legea va fi inaintata pentru dezbatere in
proceduta de urgenta in ambele camere parlamentare, astfel incat sa
poata fi adoptata pana vineri. Contributia Germaniei va fi de 8,4
miliarde de euro in primul an al programului.
CE INSEAMNA IMPLICAREA BANCILOR
Josef Ackermann (foto), directorul executiv al Deutsche Bank, a
avut pana acum cel mai coerent demers de a prelua in sarcina
bancilor efortul financiar al salvarii Greciei. Ackerman, in
colaborare cu autoritatile, s-a angajat sa coordoneze discutiile cu
banci, cu firme de asigurari si cu companii industriale, a caror
implicare ar trebui sa reduca din nemultumirea germanilor fata de
ideea ca efortul financiar pentru Grecia ar urma sa fie suportat
din bani publici. Deutsche Bank a promis deja sa contribuie cu 1-2
miliarde de euro, cu care ar putea cumpara obligatiuni
grecesti.
Cancelarul german Angela Merkel a spus, intr-un interviu publicat duminica de Bild am Sonntag,
ca “ar saluta o participare voluntara din partea bancilor”, iar
vicecancelarul Guido Westerwelle a declarat ca se asteapta ca banci
din mai multe tari ale zonei euro sa contribuie la pachetul de
sprijin pentru Grecia, cumparand obligatiuni grecesti, ceea ce ar
da un semnal de incredere pe piete si ar contracara speculatiile pe
titlurile de valoare elene.
Nu toate bancile germane s-au aratat entuziasmate. Theodor Weimer, CEO al HypoVereinsbank, e de parere ca
“bancile nu pot si nu trebuie sa incaseze nota de plata”, fiindca
nu ele sunt responsabile de datoriile facute de guverne.
Bancile germane au cea mai mare expunere pe Grecia, dupa cele
franceze. Dupa raportarile la Banca Reglementelor Internationale,
grecii datorau la sfarsitul anului trecut creditorilor straini 236
de miliarde de dolari, din care 75 de miliarde creditorilor din
Franta si 45 de miliarde celor din Germania.
Daca Deutsche Bank a anuntat ca nu are expunere directa,
Commerzbank si Hypo Real Estate au impreuna 11 miliarde de euro expunere. Grupul belgiano-olandez
Fortis avea 4 miliarde expunere la sfarsitul lui 2009. Credit Agricole din Franta a comunicat ca expunerea sa
directa se limiteaza la 850 de milioane de euro, din care 600
pentru Emporiki Bank, pe care o controleaza. Austriecii de la
RZB si Erste au imprumutat in Grecia 4,6
miliarde de euro in total.
Estimarile Nomura se refera la BNP Paribas si Societe Generale ca fiind cele
mai expuse banci in mod direct, prin ponderea creantelor fata de
statul grec, iar analistii de la Bernstein cred ca expunerea
bancilor franceze si germane la datoria Greciei, a Portugaliei, a
Italiei, a Spaniei si a Irlandei se ridica la 20% din totalul
riscului lor extern.
Asiguratorii Allianz si MunichRe ar fi promis sa contribuie la
randul lor cu credite in valoare de 300, respectiv 200 de milioane
de euro, anunta Financial Times Deutschland in editia de luni.
AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRA
Ostilitatea opiniei publice si a presei germane a ramas la cote
inalte fata de ideea de a credita guvernul de la Atena, tinand cont
ca Germania va duce greul salvarii Greciei, urmand sa contribuie,
potrivit estimarilor de pana acum, cu circa 25 de miliarde de
euro.
Dupa ce acum cateva luni publica pe coperta o imagine a Afroditei din Milo cu degetul mijlociu ridicat in semn
de sfidare a Europei, revista Focus are azi pe coperta
imaginea aceleiasi Afrodite, de data aceasta cu mana intinsa, ca o
cersetoare, alaturi de titlul “Grecia – si banii nostri!”. La
randul sau, tabloidul Bild se ocupa de magnatul Spiros
Latsis, cel mai bogat grec (cu o avere personala estimata de Forbes
la 4 miliarde de euro), proprietar de afaceri cu nave, petrol si
banci, actionarul majoritar al EFG Eurobank Ergasias. Bild scrie ca
EFG a cumparat in timp obligatiuni de stat grecesti de 12 miliarde
de euro, la dobanzi foarte avantajoase pentru el, iar acum cade in
sarcina contribuabililor germani sa ajute statul grec sa-si
plateasca datoriile, adica sa-i bage bani in buzunar lui Latsis.
“Banca lui Latsis detine cea mai mare pondere de obligatiuni
grecesti dintre toate”, a declarat un bancher din Frankfurt pentru
Bild.
“Decizia vine in corelatie cu trendul de descrestere a costului
de finantare al bancii precum si cu politica BNR privind dobanda de
politica monetara”, se arata intr-un comunicat al BCR.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Costurile creditelor au fost in scadere in ultimul an, acest
trend estimandu-se si pentru perioada imediat urmatoare”, au spus
reprezentantii companiei.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Proiectul a fost discutat cu bancherii la Ministerul Finantelor
impreuna cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, fiind
lansat in procedura de urgenta.
Pentru a incuraja reabilitarea termica prin credit, statul
intentioneaza sa le acorde proprietarilor o reducere de 75% a
impozitului anual pe locuinta pe perioada derularii
imprumutului.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
Gandul anunta ca hipermarketurile si supermarketurile au
fost de acord cu propunerea Agentiei Nationale Sanitar-Veterinare
de a accepta
produse traditionale din diverse zone ale tarii, in cadrul unor
raioane speciale. Tot Gandul scrie ca, dupa trei ani si jumatate de
activitate, CNVM a retras, la cerere, autorizatia de intermediere
pentru singura firma de brokeraj din Iasi, TGH Investment.
Pretul terenurilor din localitatile vecine Bucurestiului au
revenit, in mare parte, la valorile dinainte de perioada de boom
imobiliar, sustine Adevarul, conchizand ca posesorii de
lichiditati sau cei cu acces la finantare pot cumpara acum terenuri
si la
jumatate din pretul afisat in 2009. Potrivit aceluiasi ziar,
daca la nivel mondial, consumul de programe TV a atins o medie
zilnica de 3 ore si 12 minute, romanii s-au uitat la televizor
chiar si cinci ore pe zi in prima parte a acestui an, sustine
Adevarul, citand o statistica a Eurodata TV.
Romania Libera publica un interviu cu
directorul de dezvoltare al Mastercard pe zona Europei Centrale
si de Sud-Est, din care reiese ca este doar o chestiune de timp
pana ce orice tip de plati vor putea fi facute prin SMS, gratie
tehnologiei contactless, inclusiv in Romania. Un alt subiect:
decalajul dintre revenirea economiei si cea a industriei de
asigurari de viata va fi de circa 5-6 luni, dupa estimarile unui
oficial al Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si
Reasigurare.
Guvernul pregateste
creditul “Primul termopan”, titreaza Ziarul Financiar,
referindu-se la proiectul prin care proprietarii de locuinte si-ar
putea izola termic casele cu credite in lei garantate de stat, fara
avans, in valoare de pana la 1.500 de euro pe camera de apartament.
Si tot despre programele statului: viteza cu care Ministerul de
Finante a facut plata de peste 50.000 de euro catre BCR dupa ce un
beneficiar de credit “Prima Casa” din Constanta a ramas fara loc de
munca ridica intrebarea daca nu cumva bancile castiga prea mult in
conditiile unor riscuri practic inexistente.