BusinessMagazin

Tag: bnr

  • DISCUŢII pe tema creşterii francului elveţian: Ministrul Finanţelor se întâlneşte cu Isărescu la sediul BNR

    Anterior, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Vâlcov să discute cu oficialii BNR pe această temă.

    Cursul francului elveţian anunţat de BNR a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, şi a atins un nou maxim, în timp euro a urcat de la 4,5034 lei la 4,5095 lei, iar dolarul a atins şi el un nou maxim, de 3,8863 lei.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crrescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro impus în 2011 a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.

    Francul s-a apreciat joi foarte repede după anunţul Băncii Eleveţiei, cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.

    Românii care au credite imobiliare în franci elveţieni vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, luând în calcul aprecierea masivă a monedei elveţiene.

    Finanţările în franci elveţieni au o pondere de 4,5% în soldul total al împrumuturilor din sistemul bancar, din care 3,8% revine populaţiei şi 0,7% firmelor.

    Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor se situa în luna noiembrie a anului trecut la 213,66 miliarde lei. Raportat la această valoare, împrumuturile în franci pentru persoane fizice reprezintă 8,12 miliarde lei.
     

  • Paul (PNL): Conducerea BNR să fie audiată în Cameră, în criza creditelor în franci elveţieni

    Ea a spus că această audiere ar trebui să se facă “cât mai repede”, arătând că, dacă există voinţa majorităţii parlamentare, aceasta s-ar putea întâmpla înainte de 1 februarie, într-o sesiune extraordinară.

    “PNL consideră că trebuie agreat cât mai repede un mecanism de sprijin pentru cei afectaţi de calamităţile financiare, similar cu cele existente în agricultură”, a mai spus prim-vicepreşedintele PNL.

    Ea a susţint că, spre exemplu, un român care are un credit şi o rată lunară de 400 de franci trebuie să scoată din buzunar “de pe o zi pe alta”, din cauza cursului de schimb, o sumă egală cu cea pentru un plin de benzină.

    “Un român creditat în franci, care are o rată lunară de 400 de franci se vede nevoit să scoată din buzunar cu aproape 240 de lei mai mult de pe o zi pe alta, în urma unei mişcări artificiale, brutale a cursului de schimb. E echivalentul unui plin de benzină”, a explicat Paul, secretar al Comisie de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor.

    Băncile trebuie să evalueze individual cazurile pentru creditele în franci elveţieni şi să găsească soluţii împreună cu fiecare client în parte, aşa cum Banca Naţională a “încurajat întotdeauna” instituţiile de credit, a declarat vineri pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

    Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a precizat că Banca Naţională nu poate interveni cu reglementări care să afecteze piaţa liberă, reluând ideea că impactul aprecierii francului elveţian asupra sistemului bancar nu poate fi major.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, să discute cu oficialii BNR despre situaţia creată prin creşterea bruscă a francului elveţian în raport cu euro şi leu, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale, informaţie confirmată ulterior de premier.

    Cursul francului elveţian anunţat de banca centrală a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, şi a atins un nou maxim. Astfel, referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro impus în 2011 a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.


     

  • Purtătorul de cuvânt al BNR: Soluţiile pentru creditele în franci elveţieni trebuie găsite între bănci şi debitori

    “Banca Naţională a încurajat întotdeauna soluţiile individuale, de la caz la caz, discuţii între debitor şi bancă, cred că este primul aspect de care trebuie ţinut cont şi, dacă este să vorbim de soluţii de sistem, trebuie să nu vorbim de una discriminatorie în raport cu ceilalţi debitori în alte valute“, a afirmat Suciu.

    El a arătat că băncile sunt cele care trebuie să-şi evalueze cazurile cu probleme şi să găsească soluţii, în concordanţă cu capacitatea lor de a răspunde la această situaţie.

    La rândul său, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a precizat că Banca Naţională nu poate interveni cu reglementări care să afecteze piaţa liberă, reluând ideea că impactul aprecierii francului elveţian asupra sistemului bancar nu poate fi major.

    Suciu a precizat că nu au fost stabilite încă detalii privind vizita ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, la BNR, dar că este binevenit.

    “BNR este dispusă la orice discuţie cu toate instituţiile statului şi vom pune la dispoziţie toate datele pe care le avem. (…) Evident că se poate discuta orice (privind soluţiile – n.r.), dacă cineva îşi asumă anumite costuri, fie băncile, fie bugetul, pentru că implică anumite costuri”, a spus Suciu.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, să discute cu oficialii BNR despre situaţia creată prin creşterea bruscă a francului elveţian în raport cu euro şi leu, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale, informaţie confirmată ulterior de premier.

    “I-am cerut ministrului să discute cu BNR şi să fie propuse măsuri”, a spus Ponta.

    Cursul francului elveţian anunţat de banca centrală a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, şi a atins un nou maxim. Astfel, referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro impus în 2011 a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.

    Francul s-a apreciat joi foarte repede după anunţul Băncii Eleveţiei, cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.

    Românii care au credite imobiliare în franci elveţieni vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, luând în calcul cursul anunţat joi.

    Debitorii care au contractat de la bănci împrumuturi în franci elveţieni ar fi plătit pentru o rată medie de 500-600 de franci între aproape 1900 şi 2.250 lei pe lună, valori calculate la cursul de miercuri anunţat de BNR.

    În schimb, după creşterea bruscă înregistrată joi, pentru aceeaşi rată suma de plată urcă la 2.200 – 2.600 de lei, astfel că de la o zi la alta au o datorie suplimentară de 300-350 de lei.

    Finanţările în franci elveţieni au o pondere de 4,5% în soldul total al împrumuturilor din sistemul bancar, din care 3,8% revine populaţiei şi 0,7% firmelor.

    Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor se situa în luna noiembrie a anului trecut la 213,66 miliarde lei. Raportat la această valoare, împrumuturile în franci pentru persoane fizice reprezintă 8,12 miliarde lei.

  • Francul elveţian continuă să crească la cursul BNR de vineri, dar într-un ritm mai lent

     Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut joi cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, maxim istoric, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Francul elveţian s-a apreciat joi cu 30% faţă de euro, atingând un nivel record pe pieţele internaţionale, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la plafonul minim de schimb valutar, de 1,2 franci/euro, considerând că existenţa sa nu mai este justificată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ponta îi cere lui Vâlcov să discute cu BNR despre impactul aprecierii puternice a francului elveţian

    Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut, joi ,cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, maxim istoric, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Românii care au credite imobiliare în franci elveţieni vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, dacă este luat în calcul cursul anunţat, joi, de BNR, de 4,3287 lei/franc, care a urcat cu 15,7% şi a atins un maxim istoric.

    VOM REVENI CU AMĂNUNTE

     

  • Cursul BNR pentru dolar a trecut de 3,8 lei, aproape de nivelul record, iar euro a depăşit 4,49 lei

    Referinţa publicată de Banca Naţională a României (BNR) a crescut cu 0,82 bani, la 4,4935 lei/euro, maximul începând de miercuri, 7 ianuarie, când cursul s-a situat la 4,4960 lei/euro.

    Pentru dolar, paritatea a avansat cu 2,21 bani, la 3,8230 lei/dolar. Un curs mai ridicat a fost înregistrat pe 24 iulie, când paritatea s-a situat la maximul record de 3,8343 lei.

    Deprecierea leului în raport cu dolarul este determinată de declinul euro faţă de dolar, dar şi de evoluţia mai slabă a monedei naţionale comparativ cu euro. Dolarul s-a întărit în ultimele luni pe pieţele financiare externe, susţinut de economia solidă a SUA, aşteptările ca Rezerva Federală să înceapă majorarea dobânzilor, dar şi de perspectiva unui program de achiziţie de obligaţiuni de către Banca Centrală Europeană, care ar pune presiune de depreciere pe euro.

    Euro se afla la mijlocul zilei în depreciere pe pieţele externe cu 0,26% faţă de dolar, la 1,1742 dolari/euro.

    Francul elveţian a fost cotat de banca centrală la 3,7415 lei, în urcare cu 0,69 bani faţă de marţi.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin înainte de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4935 – 4,4950 lei, în urcare de la 4,4878 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de marţi.

    “S-a deschis sus, cu celelalte monede din regiune. (…) Forintul şi zlotul au pierdut teren destul de mult, în timp ce leul este mai mult contagiat de regiune. La noi datele economice sunt bune. Est-europenele sunt pe frică, iar leul a rămas un pic în urmă în ceea ce priveşte deprecierea”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Volumele din piaţa interbancară au fost ridicate în prima jumătate a zilei, foarte aproape de media pentru o întreagă şedinţă de tranzacţionare, după ce în deschidere activitatea a fost mai redusă.

    Operaţiunile au avut loc între un curs minim de 4,4910 lei/euro, înregistrat în prima oră, şi un maxim de 4,4990 lei/euro.

    În regiune, forintul şi zlotul s-au depreciat cu 0,35 faţă de euro, oar coroana cehă cu 0,4%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se află miercuri la 0,06% – 0,45% pe an, faţă de 0,05% – 0,43% pe an, marţi.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se situează la 0,11% – 0,6% pe an, comparativ cu 0,1% – 0,56% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a urcat la 1,56% pe an, de la 1,55% pe an marţi.

  • Cursul BNR pentru dolar a trecut de 3,8 lei, aproape de nivelul record, iar euro a depăşit 4,49 lei

    Referinţa publicată de Banca Naţională a României (BNR) a crescut cu 0,82 bani, la 4,4935 lei/euro, maximul începând de miercuri, 7 ianuarie, când cursul s-a situat la 4,4960 lei/euro.

    Pentru dolar, paritatea a avansat cu 2,21 bani, la 3,8230 lei/dolar. Un curs mai ridicat a fost înregistrat pe 24 iulie, când paritatea s-a situat la maximul record de 3,8343 lei.

    Deprecierea leului în raport cu dolarul este determinată de declinul euro faţă de dolar, dar şi de evoluţia mai slabă a monedei naţionale comparativ cu euro. Dolarul s-a întărit în ultimele luni pe pieţele financiare externe, susţinut de economia solidă a SUA, aşteptările ca Rezerva Federală să înceapă majorarea dobânzilor, dar şi de perspectiva unui program de achiziţie de obligaţiuni de către Banca Centrală Europeană, care ar pune presiune de depreciere pe euro.

    Euro se afla la mijlocul zilei în depreciere pe pieţele externe cu 0,26% faţă de dolar, la 1,1742 dolari/euro.

    Francul elveţian a fost cotat de banca centrală la 3,7415 lei, în urcare cu 0,69 bani faţă de marţi.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin înainte de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4935 – 4,4950 lei, în urcare de la 4,4878 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de marţi.

    “S-a deschis sus, cu celelalte monede din regiune. (…) Forintul şi zlotul au pierdut teren destul de mult, în timp ce leul este mai mult contagiat de regiune. La noi datele economice sunt bune. Est-europenele sunt pe frică, iar leul a rămas un pic în urmă în ceea ce priveşte deprecierea”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Volumele din piaţa interbancară au fost ridicate în prima jumătate a zilei, foarte aproape de media pentru o întreagă şedinţă de tranzacţionare, după ce în deschidere activitatea a fost mai redusă.

    Operaţiunile au avut loc între un curs minim de 4,4910 lei/euro, înregistrat în prima oră, şi un maxim de 4,4990 lei/euro.

    În regiune, forintul şi zlotul s-au depreciat cu 0,35 faţă de euro, oar coroana cehă cu 0,4%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se află miercuri la 0,06% – 0,45% pe an, faţă de 0,05% – 0,43% pe an, marţi.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se situează la 0,11% – 0,6% pe an, comparativ cu 0,1% – 0,56% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a urcat la 1,56% pe an, de la 1,55% pe an marţi.

  • Investiţiile străine au crescut la 11 luni cu 60%, atingând cel mai mare nivel în noiembrie

    “Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 2.122 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au însumat2.364 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 242 milioane euro (net)”, se arată într-un comunicat al BNR.

    În perioada similară din 2013, investiţiile străine s-au situat la aproape 1,33 miliarde euro.

    Anterior, în luna mai fusese înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, de 306 milioane euro, iar cele mai reduse niveluri s-au consemnat în februarie, cu 36 milioane euro şi în octombrie, cu 80 milioane euro.

    În ianuarie, investiţiile au totalizat 244 milioane euro, în martie 290 milioane euro, în aprilie 215 milioane euro, în iunie 101 milioane euro, în iulie 117 milioane euro, în august 115 milioane euro, iar în septembrie 90 milioane euro.

    În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.

  • 2015, cel mai bun an de după criză pentru piaţa imobiliară. Prima Casă şi investitorii în locuinţe vor umple blocurile

    „O nouă bulă imobiliară este pe punctul de a se declanşa atât în Europa, cât şi în România. Nu că investitorii ar fi uitat de criza de acum câţiva ani, dar nu au ce face cu banii strânşi după ce băncile au scăzut drastic dobânzile la depozite în întreaga Europă. Dobânzile real negative oferite de bănci la depozite i-ar putea determina pe cei care economisesc să caute alternative pentru plasarea banilor în pământuri şi locuinţe“, era scenariul fatalist lansat de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în vara anului trecut.

    „Raportându-ne la evoluţia din ultimele 12-18 luni şi la noul context din mediul de afaceri, în general, şi sectorul imobiliar, în particular, păstrând o notă de moderaţie şi de realism, ne aşteptăm ca anul 2015 să fie unul al stabilizării, al maturizării pieţei şi al unor creşteri ponderate pe anumite sectoare ale activităţii noastre“, previzionează Alina Necula, şeful departamentului de marketing şi vânzări al Adama Group, deţinut de austriecii de la Immofinanz. Alina Necula crede că piaţa imobiliară locală, în general, are un suflu nou, susţinut şi de ocuparea unui loc patru în topul investiţiilor din Europa Centrală şi de Est, cu o creştere semnificativă faţă de 2013.

    În 2014, activitatea pieţei imobiliare per total a fost vizibil mai intensă decât cea a anului precedent – volumul de investiţii s-a ridicat în 2014 la circa 2 miliarde de euro. Anul trecut a confirmat ieşirea din criză şi reaşezarea pieţei, după cum spun aproape la unison dezvoltatori, investitori, vânzători şi cumpărători. Dezvoltările imobiliare au fost reluate şi sunt mult mai bine conectate la cererea şi necesităţile pieţei, băncile arată din nou un apetit în creştere pentru creditarea clientului final, în timp ce clienţii se dovedesc a fi mult mai informaţi şi mai atenţi privind alegerea imobiliară pe care o fac.

    Revenirea pieţei este promisă mai ales de statistici care au ţinut capetele de afiş la sfârşitul anului trecut: în 2014, numărul locuinţelor noi livrate a crescut până la 7.500 de unităţi în Capitală şi pa 45.000/total potrivit INS (conform unor consultanţi, numărul lor ar fi de fapt cu circa 50% mai mare, ţinând cont că mulţi dezvoltatori nu şi-au întabulat proprietăţile, alegând să declare locuinţele abia după vânzarea acestora). Semnale pozitive au venit şi din tranzacţiile încheiate, care au ajuns anul trecut la circa 800.000, cu 100.000 peste nivelul anului 2007 şi în creştere cu 50.000 faţă de 2013. „Suntem pe un trend ascendent al numărului de tranzacţii, la preţuri mult mai mici decât în 2007, dar la preţuri constante faţă de 2013. Asta înseamnă că suntem în momentul de faţă într-un punct de cotitură şi ne putem aştepta în orice moment să se inverseze trendul“, speră optimist Dragoş Vîlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari din România şi proprietarul Agenţie.Net.

    Faptul că încrederea oamenilor în investiţii în imobiliare a crescut rezultă nu doar din numărul de oferte, mai mari cu circa 25% faţă de anul anterior, ci şi dintr-un nivel al cererii direct proporţional cu aceasta, cu 62% mai mare faţă de 2009, potrivit INS. „Cererea a crescut semnificativ, oamenii au încredere în viitor, au încredere să se împrumute şi, în acelaşi timp, sunt şi încurajaţi să se împrumute”, observă Vîlceanu. Armonizarea raportului cerere-ofertă explică şi stabilitatea în ce priveşte preţurile locuinţelor, cu oscilaţii în intervalul +-2-3%.

  • BNR a redus dobânda de politică monetară la un nou minim istoric

    Decizia băncii centrale este în linie cu aşteptările analiştilor, care estimau o reducere de 0,25 puncte procentuale.

    Prin îngustarea coridorului simetric de la 2,5 puncte procentuale la 2,25 puncte procentuale faţă de rata de politică monetară, începând cu data de 8 ianuarie 2015, rata dobânzii aferente facilităţilor de creditare (Lombard) se va reduce la 4,75% pe an de la 5,25%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an, a anunţat BNR într-un comunicat de presă.

    De asemenea, banca centrală a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, la 10%, respectiv 14%.

    BNR a menţionat, totodată, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

    Banca centrală a operat anul trecut trei reduceri ale dobânzii de politică monetară după reluarea ciclului de scădere, în luna august, când a decis o primă tăiere de 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%.