BusinessMagazin

Tag: banca

  • Banca Naţională a Elveţiei, un investitor care poate printa bani la infinit, cumpără cantităţi record de acţiuni americane

    Portofoliul a crescut de la 80,4 miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie la 84,3 miliarde de dolari în iunie.

    Pentru unii, această preferinţă a băncii centrale este îngrijorătoare. Instituţia a acumulat rezerve valutare record în încercarea de a proteja francul elveţian de pofta de profit a investitorilor cu intervenţii pe piaţă. Aceşti bani sunt cheltuiţi acum pe active străine, printre care acţiuni, banca profitând de creşterea sănătoasă a burselor din ultima vreme.

    Banca centrală condusă de Thomas Jordan a acumulat rezerve valutare de 714,3 miliarde de franci elveţieni (742 de miliarde de dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce sfaturi are tânăra de 28 de ani care s-a pensionat cu 2 milioane de dolari în bancă. Cum poţi reuşi şi tu

    După ce a petrecut şapte ani în sectorul financiar, ajungând să ocupe o poziţie de senior în cadrul firmei sale, Livingston a strâns economii de 2 milioane de dolari. 40% din această sumă provine din investiţii, iar 60% din economii.

    “Dacă nu eşti nevoit să munceşti pentru bani atunci poţi face orice”, a spus ea pentru Business Insider. 

    Totul însă nu a început de la zero, Livingston obţinând un job foarte bun încă de la absolvirea facultăţii (100.000 de dolari pe an). Totuşi ea nu şi-a cheltuit banii pe lucruri de care nu avea nevoie. Chiar şi când salariul a început să crească ea tot nu a cedat tentaţiilor şi a trăit frugal, cheltuind banii doar atunci când era nevoie . Totuşi New York nu este un oraş deloc ieftin

    Cum a reuşit? Sfaturile tinerei:

    1. Identifică cum se fac cele mai mari cheltuieli. Cele mai mari cheltuieli ale americanilor sunt: chiria, transportul şi mâncarea. Deşi salariu îi permitea, Livingston a ales să locuiască într-un apartament unde chiria era de 1050 de dolari (destul de ieftin pentru New York). “Ştiu că alte persoane de vârsta mea plătesc cu 400-600 de dolari mai mult decât mine. Asta înseamnă economii de 7000 de dolari pe an”, a mărturisit el.

    2. Cumpără mobilă second hand

    “Pentru că sunt foarte mulţi oameni în New York care se mută foarte des există multă mobilă care nu este mai veche de 1 an de zile pe piaţă”, spune ea. Livingston a cumpărat multă mobilă prin Craiglist, care au reduceri şi de 50% faţă de preţul din magazin. “Dacă nu îţi place sau nu-l foloseşti poţi să-l vinzi iar foarte repede”.

    3. Profită de densitatea oraşului

    Există foarte multe magazine, cafenele, baruri pe fiecare stradă din New York şi nu trebuie să ieşi în oraş la cele mai scumpe localuri, ci poţi găsi unele ieftine. Tot ce trebuie să faci este puţină cercetare.

    4. Gândeşte-te la fiecare achiziţie în termeni de cost pe oră

    Sfatul numărul unu al lui Livingston este să te gândeşti la preţ în termeni de cost pe oră sau cât timp trebuie să munceşti pentru a achiziţiona produsul respectiv. “Dacă te gândeşti la cât de mult câştigi şi împarţi suma la numărul de ore lucrate obţii o sumă concretă”.

    Să spunem că într-o oră câştigi 20 de dolari. Asta înseamnă că pentru un iPhone de 700 de dolari ai avea nevoie de 35 de ore de muncă. 100 de dolari pentru o ieşire în oraş, 5 ore de muncă. O bluză de 40 de dolari, 2 ore de muncă. Aşadar, puneţi întrebarea: Merită?

    “Trebuie să realizezi că nu contează doar câţi bani economiseşti, ci este nevoie să faci ca banii să lucreze pentru tine”, spune ea. Dacă renunţi la cafeaua de 5 dolari de la colţ asta înseamnă o economie de 1825 de dolari într-un an pe care ai putea obţine dobândă într-un cont. “Dacă ţii bani timp de 10 ani într-un cont cu o dobândă de 8% asta înseamnă peste 33.000 de dolari”

  • Banca Naţională a Elveţiei, un investitor care poate printa bani la infinit, cumpără cantităţi record de acţiuni americane

    Portofoliul a crescut de la 80,4 miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie la 84,3 miliarde de dolari în iunie.

    Pentru unii, această preferinţă a băncii centrale este îngrijorătoare. Instituţia a acumulat rezerve valutare record în încercarea de a proteja francul elveţian de pofta de profit a investitorilor cu intervenţii pe piaţă. Aceşti bani sunt cheltuiţi acum pe active străine, printre care acţiuni, banca profitând de creşterea sănătoasă a burselor din ultima vreme.

    Banca centrală condusă de Thomas Jordan a acumulat rezerve valutare de 714,3 miliarde de franci elveţieni (742 de miliarde de dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING România, profit de 303 milioane lei la şase luni

    În această perioadă peste 677.000 de clienţi care au folosit aplicaţia în ultimele şase luni au accesat contul de 29 milioane de ori, în 61% dintre cazuri de pe telefonul mobil. În primul semestru din 2017, clienţii au folosit aplicaţia pentru 10,4 milioane de tranzacţii, cifră în creştere cu 26% faţă de S1 2016. Totodată, funcţia din Home’Bank care oferă reduceri clienţilor, ING Bazar, a fost folosită de 29% mai mulţi clienţi. În ultimul an, cele 53.000 de persoane care au accesat reducerile ING Bazar au primit înapoi o sumă totală de 4,6 milioane lei.

    Astăzi, ING emite numai carduri contactless, care generează 20% din totalul tranzacţiilor realizate la POS-uri şi 27% din tranzacţiile e-commerce, conform rapoartelor de la finalul lunii iunie.

    Reprezentanţii ING susţin că lansarea ING Card Complet a adus o creştere cu 21% a numărului de clienţi care îşi încasează salariul la ING faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. Clienţii care îşi încasează salariul la ING şi fac minim o plată electronică lunar cu cardul sau prin Home’Bank, au zero comisioane la retragerile de la ATM, indiferent de banca de care aparţine ATM-ul, din ţară sau străinătate, precum şi la plăţi sau încasări, zero comisioane de întreţinere sau administrare a cardului şi niciun cost pentru internet banking.

    „Clienţii noştri sunt cetăţeni ai unei societăţi digitale, folosesc internet banking-ul şi soluţiile e-commerce şi adoptă imediat noi produse digitale. O economie digitală este construită pe astfel de principii şi ne dorim să venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor noştri şi să rămânem cea mai bună bancă posibilă pentru ei. Am investit în Home’Bank, platforma noastră de internet banking pentru a face mai multe funcţionalităţi disponibile online şi multe sunt încă în pregătire.”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING  România.

    După prima jumătate a anului 2017 veniturile totale ale ING România au ajuns la 698 milioane lei, cu 27% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, fără veniturile excepţionale obţinute din vânzarea acţiunilor Visa, în principal datorită volumelor mai mari şi a numărului mare de noi clienţi activi. Costurile operaţionale au crescut cu 13%, la 352 milioane lei, comparativ cu S1 2016, fiind influenţate de investiţiile în dezvoltarea activităţii, IT, infrastructură şi noi angajaţi. Costurile de risc au ajuns la 43 milioane lei, cu 45% mai mult faţă de iunie 2016, în primul rând datorită creşterii volumului de credite noi şi datorită evaluării periodice a portofoliului, pentru a asigura nivele de provizionare adecvate. Rata creditelor neperformante continuă să fie mult sub media pieţei, cu 3,8% la finalul lui S1 2017, şi cu 0,8% mai mică faţă de aceeaşi perioada a anului trecut.

    Profitul brut a ajuns la 303 milioane lei în primul semestru al anului, cu 45% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fără venitul exceptional din vânzarea acţiunilor Visa. Creşterea puternică a fost influenţată de portofoliul de clienţi de retail şi corporate, dar şi de costul operational şi nivelul de risc controlat. Profitul net este de 255 milioane lei.
     

     

  • Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naţionale: Nu e treaba BNR dacă băncile au făcut abuzuri fiscale declarând pierderi

    “Banca Naţională le-a cerut băncilor cu pierderi să aducă aporturi de capital şi s-au acumulat astfel 14,7 miliarde de lei aporturi de capital în anii post-criză. Spre deosebire de firmele cu pierderi, băncile cu pierderi au adus capital” a precizat Liviu Voinea, la ZF Live.

    “Pierderile ar putea veni din provizioane – poate au provizionat şi ce nu trebuie, pentru că nu chiar totul se provizionează – şi din vânzarea pachetelor de credite neperformante. Dar e obligaţia Ministerului Finanţelor să verifice dacă sunt îndreptăţite sau nu aceste operaţiuni. Dacă s-au făcut abuzuri, nu e treaba BNR” a mai spus Liviu Voinea.

    Viceguvernatorul BNR a menţionat că, de fapt, 2013 a fost singurul an în care băncile nu au avut pierderi.

    Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat recent că 27 de bănci au evitat plata impozitului pe profit în ultimii cinci ani şi le-a transmis acestor bănci că Fiscul ‘cunoaşte aceste operaţiuni şi nu le mai tolerează” pentru că “România nu este o ţară de mâna a treia”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum funcţiona „Banca Română de Comerţ Corcodel”, de la Jandarmerie

    „În situaţia în care împrumuturile depăşeau suma de 1.000 euro, pentru a-şi asigura achitarea debitelor şi a dobânzilor aferente, inculpatul Corcodel Marian solicita punerea la dispoziţie a unor garanţii mobiliare sau imobiliare şi / sau încheierea unor contracte de împrumut, în care era trecută suma totală datorată (adică împrumutul plus dobânda aferentă), fiind disimulate activităţile de cămătărie. Ca garanţii mobiliare, inculpatul Corcodel Marian prefera autoturisme, iar imobiliare – case, apartamente, suprafeţe de teren, cu o valoare de minim 2-3 ori faţă de cea a împrumutului”, arată procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), într-un comunicat de presă.

    În acest dosar, s-a dispus arestarea lui Marian Corcodel şi a adjunctul lui, Daniel Iancu Preoteasa, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti (CAB).

    În urma cercetărilor procurorilor, „beneficiarii” împrumuturilor cu dobândă, acordate în mod ilegal erau, în general, subordonaţi ai lui Corcodel şi ai lui Preoteasa sau persoane din cercul relaţional, iar sumele împrumutate erau cuprinse între câteva sute de euro şi câteva mii, uneori chiar şi zeci de mii de euro, la care erau percepute dobânzi cuprinse între 10 şi 20% din valoare, iar în cazul în care debitorii ajungeau în imposibilitatea de a achita camată, aceştia erau ulterior executaţi silit.

    „Astfel, în situaţia când sumele împrumutate erau mai mici de 1.000 euro, cardul de salariu al debitorului sau al intermediarului (existau situaţii în care intermedierea împrumuturilor se făcea de către angajaţi MAI, chiar dacă împrumutatul nu era din sistem) care garanta pentru împrumut era reţinut de către inculpatul Corcodel Marian, care proceda la retragerea sumelor de bani în numerar întrucât i se comunica şi codul pin. Retragerile erau făcute fie de acesta personal, fie de către interpuşi”, conform DIICOT.

    De altfel, la nivelul Bazei de Administrare, era răspândită expresia „are cardul la Corcodel” (la propriu) pentru a ilustra o persoană îndatorată financiar, iar cu privire la persoana acestuia se folosea informal ”Banca Română de Comerţ Corcodel”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cine este românul care are o pensie de 13.800 de lei pe lună şi un salariu net lunar de 100.000 de lei

    În contextul discuţiilor din ultima lună privind pensiile speciale şi a cumulării salariilor de la stat cu pensiile, guvernatorul Mugur Isărescu a precizat astăzi că BNR oferă o anumită sumă angajaţilor care împlinesc vârsta de pensionare – fără să precizeze suma sau dacă a încasat această sumă.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este românul care are o pensie de 13.800 de lei pe lună şi un salariu net lunar de 100.000 de lei

    În contextul discuţiilor din ultima lună privind pensiile speciale şi a cumulării salariilor de la stat cu pensiile, guvernatorul Mugur Isărescu a precizat astăzi că BNR oferă o anumită sumă angajaţilor care împlinesc vârsta de pensionare – fără să precizeze suma sau dacă a încasat această sumă.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • BNR menţine dobânda-cheie la 1,75% pe an şi rezervele minime obligatorii la 8%

    În şedinţa din 4 august 2017, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit Mediafax.

    În şedinţa din 5 mai, rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută au fost reduse de la 10% la 8%.

    Rata dobânzii de politică monetară a fost stabilizată la 1,75% în luna mai 2015 (când a coborât de la 2% pe an) şi tot atunci au fost stabilizate ratele pentru facilităţile de credit (3,25%), respectiv de depozit (0,25%) oferite băncilor comerciale.