BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Cele mai mari recolte din ultimul deceniu: România este pe locul cinci în UE la cereale şi pe podium la rapiţă, floarea-soarelui şi soia

    Cele aproape 22 milioane de tone de cereale şi cele 3,3 milioane de tone de seminţe au făcut din România un jucător-cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la cereale şi pe locul trei la seminţele oleaginoase.

    Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, iar soarele nu a dogorit prea mult în timpul verii.

    Jumătate din recolta totală de cereale este acoperită de cele 11 milioane de tone de porumb care au consolidat poziţia României pe a doua treaptă a podiumului european pentru acest produs, ceea ce înseamnă ca piaţa locală va oferi cereale suficiente şi ieftine pentru a hrăni vacile olandezilor, belgienilor sau francezilor până în toamna viitoare. Recolta românească de porumb înseamnă şi 15% din cea europeană dar şi 1,1% din întreaga producţie mondială, unde Statele Unite şi ţările din America de Sud dictează discreţionar.

    Ploile din vară au ţinut recolta de porumb aproape de recordurile istorice, dar au afectat calitatea unei părţi din producţia de grâu, astfel că o parte din marfă a fost trimisă direct în fermele de animale sub formă de furaje.

    Dacă pentru cereale producţia a fost una excelentă, pentru seminţele oleaginoase anul 2014 va fi unul despre care se va vorbi ca un etalon mult timp de acum înainte. România şi-a apărat cu succes poziţia de lider european la floarea-soarelui, cu 2,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă că pe piaţa locală s-a strâns aproape un sfert din întreaga recoltă europeană. Recolta de floarea-soarelui a fost şi cea mai mare din istorie, iar rezultatul a fost secondat de cel de la rapiţă, de asemenea cea mai mare producţie înregistrată istoric.

    Pe piaţa rapiţei România nu joacă un rol la fel de important ca şi cel de la floarea-soarelui, fiind pe locul al şaselea în UE la mare distanţă faţă de Franţa şi Germania. Rapiţa a fost şi în acest an un adevărat motor de profit pentru ferme, cu marje brute de profit care s-au apropiat de 50%. Agricultorii au redescoperit în 2014 şi apetitul pentru producţia de soia, iar ploile le-au recompensat încrederea cu 221.000 de tone strânse, ceea ce a însemnat cea mai mare recoltă din ultimii nouă ani.

    Vremea bună şi recoltele mari au ajutat şi alţi producători agricoli importanţi din Uniunea Europeană, America de Nord sau Sud. Stocurile suficiente şi apetitul mai redus al importatorilor tradiţionali pentru achiziţii au trimis preţurile într-o spirală a scăderilor, iar mulţi dintre agricultori şi-au văzut năruite planurile de afaceri făcute la începutul anului. Primele veşti pentru anul viitor sunt mai bune având în vedere că în Rusia şi Ucraina se manifestă temeri din cauza secetei şi a vremii reci, ceea ce înseamnă că depozitarea poate fi un as în mânecă pentru fermierii cu răbdare până în primăvară.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Monica Iavorschi, locul al optulea

    Compania, parte a grupului turc Arçelik, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de euro, cu 50% mai mare faţă de 2009. Peste 85% din producţia fabricii merge peste hotare spre circa 40 de pieţe, principalele destinaţii fiind Turcia, Spania, Polonia, Italia, Germania, Marea Britanie şi Franţa.

    Pe poarta fabricii ies circa 70 de tipuri de tipuri de produse, toate fiind în gama frigiderelor. Arctic este printre cei mai mai angajatori din judeţul Dâmboviţa, cu peste 2.500 de angajaţi.

    Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din Bucureşti, Monica Iavorschi a lucrat doar pentru o scurtă perioadă ca instructor de informatică. Cariera şi-a început-o propriu-zis la Avon, unde a acumulat experienţă timp de patru ani, iar în 2001 a preluat funcţia de director de marketing la Arctic; un an mai târziu a fost numită şi la conducerea departamentului de vânzări.

    În opinia ei, „datoria fiecărui manager este să-şi folosească punctele forte şi să-şi dezvolte capitolele la care are de învăţat. Aproape orice se învaţă şi orice abilitate ţi-o poţi câştiga dacă vrei şi dacă munceşti pentru asta“.

    Monica Iavorschi face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Compania antreprenorială autohtonă Bittnet Systems ţinteşte listarea la bursă în 2015

     

    Majorarea se bazează pe cinci obiective de dezvoltare. Primul obiectiv îl reprezintă expansiunea teritorială, după deschiderea biroului regional din Cluj-Napoca, în octombrie a.c., şi a tot mai multor cereri de colaborare din diferite oraşe mari ale ţării. Al doilea obiectiv constă în mărirea echipelor de vânzări, tehnice şi de marketing. “Aceste obiective presupun eforturi financiare, însă experienţa ne-a învăţat că cea mai importantă resursă dintr-o companie este factorul uman”, declară Cristian Logofătu, Chief Financial Officer (CFO) al Bittnet Systems.

    Ca integrator IT, Bittnet vrea să se concentreze pe serviciile de migrare în cloud (private cloud, hybrid cloud) şi pe soluţiile de securitate, care au ajutat la creşterea companiei în 2014.

    În ceea ce priveşte serviciile de training, compania doreşte să-şi dezvolte portofoliul de cursuri, urmărind detaşarea în poziţia de “one stop shop”. Al cincilea obiectiv al Bittnet pentru 2015 îl reprezintă menţinerea ritmului accelerat de creştere prin atragerea de noi surse de finanţare. O sursă ar putea fi chiar listarea la bursă. “Avem două surse posibile de creştere: fie investitori iprivaţi, fie listare publică. Le analizăm pe Amândouă. În cazul în care condiţiile vor fi prielnice, vom prefera varianta de listare publică, în special pentru vizibilitatea şi transparenţa câştigate în ochii clienţilor”, explică Cristian Logofătu.

    Bittnet Systems este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, înfiinţată în 2007 şi deţinută de fraţii Mihai Logofătu (29 de ani) şi Cristian Logofătu (33 ani). Compania oferă clienţilor săi implementare, servicii de suport şi echipamente hardware, fiind axată pe tehnici, tehnologii noi,precum şi pe inovare. La finalul celui deal treilea trimestru al acestui an, Bittnet a atins o cifră de afaceri de circa 1,3 milioane de euro, estimând posibilitatea de a încheia 2014 cu afaceri de 2,5  milioane de euro.

     

  • Marcel Bărbuţ, AdePlast: “Ne aşteaptă un an la fel de complicat. Dar ne-am obişnuit”

    Producătorul de materiale de construcţii AdePlast estimează că va închide anul 2014 cu cifră de afaceri de 299 milioane de lei (aproximativ 67 milioane de euro).

    “Am avut un an incredibil de bun pentru climatul economic general în care ne-am desfăşurat activitatea, bazându-ne pe o creştere de aproximativ 19 procente. Dar asta nu înseamnă că a fost un an uşor. Este posibil să fi fost cel mai tumultos şi mai ciudat an din istoria noastră. Piaţa a înregistrat suişuri şi coborâşuri neregulate pe tot parcursul anului, nu am avut deloc predictibilitate, iar investiţiile au fost mărunte. Ne aşteaptă un an la fel de complicat. Dar ne-am obişnuit. Ştim ce avem de făcut, strategia e pregătită şi vom intra urgent în 2015 cu toate motoarele turate”, a declarat Marcel Bărbuţ, proprietarul Adeplast.

    Pe parcursul anului toate platformele AdePlast de la Oradea, Ploieşti şi Roman au funcţionat la capacitate. Platforma Roman a înregistrat cea mai mare creştere, de 33% şi este urmată de Ploieşti cu 14%. Din punct de vedere funcţional, AdePlast este împărţită pe trei divizii: mortare uscate, vopsele şi polistiren. “Pe fiecare divizie am obţinut rezultate mulţumitoare. La mortare suntem aproape la acelaşi nivel cu anul trecut, la vopsele am avut o creştere de 14 procente, iar la polistiren aproape 16 procente. Am reuşit, în acelaşi timp, să ajungem lideri pe piaţa de polistiren extrudat, cu 107.000 metri cubi vânduţi, ceea ce înseamnă 11% pondere în cifra noastră de afaceri”, precizează Marcel Bărbuţ.

    AdePlast a finalizat în 2014 implementarea unei strategii de IT şi automatizare în care s-au investit peste 330.000 euro, la care se adaugă cei 775.000 euro pentru dezvoltarea centrului de cercetare de la Ploieşti şi un upgrade în zona de producţie. “Anul acesta am făcut cei mai importanţi paşi în dezvoltarea şi cercetarea de produse noi şi în creşterea calităţii produselor existente.

    În 2014 exporturile companiei au ajuns la 3.080.000 de euro, în condiţiile în care anul trecut acestea s-au cifrat la 2.000.00 de euro.

    „Anul 2014 a fost pentru AdePlast anul cercetării şi al dezvoltării calitative. În 2015 ne vom orienta multe eforturi către mediu, iar primul pas pe care îl vom face va fi să înnoim parcul auto cu 20 de camioane euro 6, pentru aceasta având aprobat un leasing de 2.000.000 euro”, mai adaugă Marcel Bărbuţ.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • ANOFM: Rata şomajului în noiembrie a fost de 5,18 la sută, numărul şomerilor a ajuns la 468.849

    Potrivit ANOFM, rata şomajului din luna noiembrie a fost cu 0,42 puncte procentuale mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.

    Numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a crescut cu 5.220 de persoane în noiembrie faţă de octombrie, ajungând la 468.849 de persoane. Rata şomajului masculin a crescut de la 5,49 la sută în octombrie la 5,57 la sută în noiembrie, iar cea a şomajului feminin, de la 4,71 la sută la 4,74 la sută.

    Cei mai mulţi şomeri, respectiv 124.589, sunt în categoria de vârstă 40-49 de ani. Alţi 99.361 de şomeri au între 30 şi 39 de ani, 81.008 au sub 25 de ani, 67.039 au peste 55 de ani, 59.178 au între 50 şi 55 de ani şi 37.674 au vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani.

    “Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (74,08 la sută). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 20,32 la sută din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare, 6,41 la sută”, informează ANOFM.

    Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost în judeţele: Vaslui (10,95 la sută), Teleorman (10,63 la sută), Mehedinţi (9,81 la sută), Buzău (9,53 la sută), Galaţi (9,13 la sută), Dolj (9,05 la sută), Olt (8,17 la sută) şi Dâmboviţa (7,77 la sută).

    Din totalul şomerilor înregistraţi, 130.046 au fost indemnizaţi şi 338.803 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.125 în noiembrie faţă de octombrie, iar al celor neindemnizaţi, cu 2.095.

  • ANOFM: Rata şomajului în noiembrie a fost de 5,18 la sută, numărul şomerilor a ajuns la 468.849

    Potrivit ANOFM, rata şomajului din luna noiembrie a fost cu 0,42 puncte procentuale mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.

    Numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a crescut cu 5.220 de persoane în noiembrie faţă de octombrie, ajungând la 468.849 de persoane. Rata şomajului masculin a crescut de la 5,49 la sută în octombrie la 5,57 la sută în noiembrie, iar cea a şomajului feminin, de la 4,71 la sută la 4,74 la sută.

    Cei mai mulţi şomeri, respectiv 124.589, sunt în categoria de vârstă 40-49 de ani. Alţi 99.361 de şomeri au între 30 şi 39 de ani, 81.008 au sub 25 de ani, 67.039 au peste 55 de ani, 59.178 au între 50 şi 55 de ani şi 37.674 au vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani.

    “Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (74,08 la sută). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 20,32 la sută din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare, 6,41 la sută”, informează ANOFM.

    Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost în judeţele: Vaslui (10,95 la sută), Teleorman (10,63 la sută), Mehedinţi (9,81 la sută), Buzău (9,53 la sută), Galaţi (9,13 la sută), Dolj (9,05 la sută), Olt (8,17 la sută) şi Dâmboviţa (7,77 la sută).

    Din totalul şomerilor înregistraţi, 130.046 au fost indemnizaţi şi 338.803 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.125 în noiembrie faţă de octombrie, iar al celor neindemnizaţi, cu 2.095.

  • Huawei estimează că va încheia anul cu 200.000 de unităţi vândute

    Smartphone-urile aflate în topul vânzărilor sunt modelele Ascend Y530 şi Ascend P7, primul din categoria entry, iar cel de-al doilea din cea high-end. În ceea ce priveşte tendinţele din 2015, românii vor continua să caute smartphone-uri cu camere foto performante, întrucât calitatea fotografiilor este unul din factorii în funcţie de care se ia decizia de cumpărare, precum şi device-uri cu tehnologia 4G inclusă.

    Modelul Huawei Ascend Mate7, lansat la IFA şi disponibil deja pe piaţa din România, este unul din puţinele smartphone-uri disponibile pe piaţa locală care suportă LTE Cat 6.

    Creşterea veniturilor a fost generată de schimbările făcute de companie în portofoliul de produse cu care este prezentă pe plan local – mai exact renunţarea la telefoanele simple („feature phones“) – şi adăugarea unor modele mai scumpe.

    La sfârşitul lui 2013, produsele şi serviciile Huawei erau utilizate în 170 ţări, deservind mai bine de o treime din populaţie la nivel mondial. Huawei se clasează pe locul trei în ceea ce priveşte livrările globale de smartphone-uri în 2013. Huawei a înfiinţat 16 centre R&D în ţări precum: Statele Unite ale Americii, Germania, Suedia, Rusia, India şi China. Una din cele trei divizii ale Huawei, Huawei Consumer Business Group (BG) oferă telefoane mobile, device-uri pentru Internet mobil (MBB) şi device-uri pentru acasă.

  • Paralela 45 atinge cifra de afaceri de 40 milioane euro la finalul anului 2014

    “Creşterea din acest an a venit pe de-o parte pe fondul extinderii numărului de agenţii cu cele de la Chişinău, Tulcea şi Satu Mare, dar şi a numărului de destinaţii şi chartere. Odată cu noile măsuri privind TVA-ul din turism ne aşteptam la un 2015 mult mai bun”, a declarat Alin Burcea, preşedinte Paralela 45.

    Paralela 45 activează de peste 24 de ani pe piaţa vacantelor, fiind unul dintre cele mai vechi branduri de turism din România. Compania, care a terminat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 35 de milioane de euro, deţine o reţea naţională formată din 35 de agenţii şi aproape 200 de angajaţi.