BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Joe Biden ar putea efectua un turneu în Europa în următoarele săptămâni

    Potrivit oficialilor citaţi, Preşedinţia SUA a iniţiat discuţii preliminare pentru pregătirea eventualului turneu al preşedintelui Joseph Biden.

    Turneul ar include participarea la reuniuni la Bruxelles cu liderii statelor NATO şi Uniunii Europene, precum şi o vizită în Polonia, informează CBS News.

    Turneul va avea loc în contextul vizitelor efectuate recent în Europa de vicepreşedintele Kamala Harris şi de secretarul de Stat Antony Blinken. Kamala Harris a vizitat săptămâna trecută Polonia şi România.

    Joseph Biden menţine activ contactele cu liderii ţărilor europene din cadrul NATO, dar şi cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

  • ONU: Peste 2,8 milioane de persoane au părăsit Ucraina din cauza războiului

    Peste 2,8 milioane de oameni s-au refugiat în afara Ucrainei din cauza invaziei militare ruse, care a început pe 24 februarie, anunţă marţi Agenţia Naţiunilor Unite pentru Migraţie.

    “Oamenii continuă să fugă de războiul din Ucraina în fiecare minut. Până astăzi, peste 2,8 milioane de oameni au fugit în ţările vecine, inclusiv 127.000 de cetăţeni din naţiuni terţe”, a comunicat Agenţia ONU pentru Migraţie, prin Twitter.

    “Aceşti oameni au nevoie de asistenţă continuă”, subliniază agenţia Naţiunilor Unite.

    Sâmbătă, Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) anunţase că 2,59 milioane de civili din Ucraina s-au refugiat în alte ţări din cauza războiului. Cei mai mulţi refugiaţi ucraineni au ajuns în Polonia, peste 1,57 milioane.

  • Preţurile gazelor naturale în Europa scad odată cu progresele negocierilor dintre Rusia şi Ucraina

    Preţurile gazelor naturale în Europa au prelungit scăderea de săptămâna trecută, deoarece negocierile dintre oficialii ruşi şi ucraineni au ajuns luni la cea de-a patra rundă, scrie Bloomberg.

    Orice indiciu de progres în negocierile dintre Rusia şi Ucraina ar oferi pieţei de gaze un respiro după volatilitatea ridicată din ultimele câteva săptămâni. Războiul a zguduit pieţele de mărfuri, de la gaze la cereale, sancţiunile care vizează izolarea Moscovei punând comercianţii într-un pericol sever.

    „Orice progres în discuţiile de pace va duce probabil la o scădere mai mare a primei de risc din preţul gazului”, a declarat consultantul Inspired Energy Plc.

    Gazul olandez a scăzut cu până la 16%, în timp ce preţurile la energie electrică din nord-vestul Europei au scăzut, de asemenea, cu peste 10%. Fluxurile de gaz de la furnizorul de top din Rusia au rămas la niveluri normale atât prin Ucraina, cât şi pe alte rute, la fel cum cererea s-ar putea, de asemenea, să scadă din cauza sosirii vremii mai blânde.

    Negocierile dintre oficialii ruşi şi ucraineni au fost reluate luni, principalul negociator al Ucrainei afirmând că cele două părţi lucrează la o potenţială încetare a focului, deşi discuţia a fost deosebit de „deficilă”. Delegaţiile au făcut unele progrese în negocieri, potrivit lui Leonid Slutsky, un înalt parlamentar rus şi unul dintre negociatorii ţării sale, a informat agenţia de presă Interfax. Totuşi, Kremlinul a spus că Rusia îşi va realiza toate planurile în operaţiunea sa din Ucraina.

    Comercianţii de gaze din regiune se concentrează pe fiecare pas al negocierilor, deoarece există încă un risc real ca fluxurile să fie reduse. Chiar dacă Uniunea Europeană intenţionează să reducă importurile din Rusia cu două treimi în acest an, combustibilul este extrem de necesar pentru a completa lipsa record din rezervoarele continentale.

    Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a declarat că rămâne împotriva oricăror iniţiative de a afecta livrările de petrol şi gaze, a informat duminică ziarul Tagesspiegel.

    Prognozele meteo indică o creştere a temperaturilor în nord-vestul Europei pentru săptămâna viitoare. Mai multe nave cu gaz natural lichefiat care sosesc în porturile europene vor spori, de asemenea, aprovizionarea.

    „Vremea mai blândă vine ca o veste binevenită pe piaţa gazelor”, a declarat Michael Yip, analist GNL la BloombergNEF, într-un raport de luni.

    Acest lucru a „atenuat presiunea asupra nivelurilor de stocare a gazelor europene”. Rezervoarele din Europa sunt în prezent pline cu 26%.

     

  • Peste 18 milioane de lei, valoarea ajutorului oferit în contextul războiului de Patriarhia Română

    Potrivit unui comunicat al Patriarhiei, eparhiile aflate la graniţa cu Ucraina, Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului şi Episcopia Tulcii, au fost primele care, în mod concret, au oferit asistenţă umanitară la punctele de frontieră prin care soseau şi sosesc refugiaţii.

    În acelaşi timp, au fost activate platformele online ajutăcubucurie.ro a Patriarhiei Române în colaborare cu Federaţia Filantropia şi fiideajutor.ro a Arhiepiscopiei Iaşilor.

    La nivelul Patriarhiei Române, până în 10 martie, au participat la acţiuni caritabile 4.310 persoane din rândul preoţilor şi al voluntarilor, care au asigurat asistenţă permanentă în cadrul unor echipe ce lucrează în ture de câte opt ore.

    „Sprijinul umanitar acordat a constat în bani şi produse (hrană caldă, produse alimentare, hrană pentru bebeluşi, produse igienico-sanitare, medicamente, pături, articole de îmbrăcăminte, jucării etc.). La acest sprijin se adaugă o serie de servicii sociale aflate în derulare (de traducere – 42.707 beneficiari; de consiliere şi orientare – 29.587 beneficiari şi medicale – 9.048 beneficiari). În ceea ce priveşte cazarea refugiaţilor, au fost identificate 8.174 locuri, dintre care 7.521 cu servicii de masă incluse”, se arată în comunicat.

    De asemenea, intervenţia caritabilă a Bisericii Ortodoxe Române a constat şi în organizarea de transporturi umanitare. Până acum au fost realizate 128 transporturi pe teritoriul României, 47 transporturi în Ucraina şi 10 transporturi în Republica Moldova.

    În acelaşi context, Patriarhia a organizat şi o campanie de donare de sânge, care va continua şi în zilele de 15 şi 16 martie 2022 la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

    „Până la data de 10.03.2022, ajutorul umanitar oferit de Biserica Ortodoxă Română în contextul provocat de războiul din Ucraina este în valoare de 18.823.874 lei”, se arată în comunicatul Patriarhiei.

  • Războiul creşte panica în rândul populaţiei: Cererea de adăposturi subterane a explodat în urma conflictului dintre Rusia şi Ucraina

    În două decenii, Minus Energie a construit un total de 50 de adăposturi subterane. În ultimele două săptămâni, producătorul italian de buncăre a primit 500 de noi cereri din partea clienţilor, a raportat New York Times.

    O creştere a cererii de adăposturi subterane după invazia Ucrainei de către Rusia a fost resimţită şi de companiile cu sediul în SUA, au declarat trei producători pentru Insider, în februarie.

    În mod obişnuit, astfel de adăposturi au fost cunoscute ca o plasă de siguranţă neconvenţională pentru cei bogaţi şi paranoici. În contextul crizei din Ucraina şi a ameninţărilor lui Vladimir Putin, două companii europene au declarat pentru Times că baza lor de clienţi s-a extins semnificativ, dincolo de cei bogaţi, până la oamenii din clasa muncitoare.

    „Oamenii bogaţi nu au aceste temeri, având adesea avioane sau elicoptere care sunt deja o cale de evacuare validă pentru ei”, a declarat proprietarul Minus Energie, Giulio Cavicchioli, pentru Ansa, principalul serviciu de televiziune din Italia. „În majoritatea lor, clienţii sunt proprietari de afaceri mici, comercianţi şi informatori în domeniul sănătăţii”.

    Preţul celui mai mic buncăr al Minus Energie începe de la 32.000 de dolari, costând între 1.300 şi 2.100 de dolari pe metru pătrat, potrivit site-ului companiei.

    Gary Lynch, directorul general al companiei Rising S din Texas, specializată în adăposturi de supravieţuire, a confirmat o creştere a substanţială a numărului de apeluri telefonice care solicită informaţii despre buncărele subterane ale companiei.

    Lynch a confirmat pentru Insider că Rising S a vândut cinci buncăre pe 24 februarie, la preţuri cuprinse între 70.000 USD şi 240.000 USD. El a spus că Rising S Company vinde în mod normal între două şi şase buncăre pe lună, vânzările scăzând de obicei iarna.

    „Rusia este o superputere, iar ameninţarea ca o superputere să intre în conflict cu noi reprezintă un subiect extrem delicat”, a declarat Lynch. „Astăzi, încă mai există oameni în viaţă care îşi amintesc de criza rachetelor din Cuba”.

  • Rusia şi China neagă acuzaţiile SUA privind asistenţa militară

    “Rusia are capabilităţile de a efectua operaţiunea din Ucraina, nu a cerut asistenţă din partea altor ţări. Moscova nu a cerut Beijingului ajutor pentru operaţiunea militară specială din Ucraina. Informaţiile că Rusia ar fi cerut asistenţă militară din partea Chinei nu sunt adevărate”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Moscova, citat de postul CNBC.

    Peskov a avertizat că Rusia nu exclude posibilitatea de a prelua controlul total asupra oraşelor ucrainene încercuite deja de forţele militare ruse, explicând că, până acum, preşedintele Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să nu lanseze atacuri rapide asupra centrelor urbane, nici măcar asupra Kievului, potrivit cotidianului Le Monde.

    La rândul său, Ministerul de Externe de la Beijing a negat că Rusia ar fi cerut asistenţă militară. Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al instituţiei, a denunţat, potrivit CNN, “dezinformarea răspândită de partea americană”. “Poziţia Chinei asupra problemei Ucrainei este clară, noi jucăm un rol constructiv în promovarea negocierilor de pace”, a subliniat oficialul chinez, cerând găsirea rapidă a unei soluţii politice, “nu escaladarea conflictului”.

    Ambasada Chinei în Statele Unite a exprimat preocupări în legătură cu războiul din Ucraina şi a anunţat că depune eforturi pentru a evita escaladarea confruntărilor militare, informează BBC News şi agenţia Reuters. “Situaţia din Ucraina este într-adevăr preocupantă. Acum, prioritatea este să evităm ca actuala situaţie tensionată să escaladeze sau chiar să scape de sub control”, a declarat duminică seară Liu Pengyu, purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei din Washington. Rugat să comenteze informaţiile difuzate de cotidianul Financial Times privind o presupusă cerere a Rusiei pentru a primi asistenţă militară şi economică din China, Liu Pengyu a răspuns: “Nu am auzit deloc despre aceste lucruri”.

    Oficiali de la Washington au avertizat Beijingul că se va expune consecinţelor dacă va oferi asistenţă Rusiei, vizată de sancţiuni economice masive din cauza războiului din Ucraina. China, care are relaţii bune cu Rusia, a evitat să condamne direct invazia militară rusă în Ucraina, dar a pledat în mai multe rânduri pentru respectarea suveranităţii naţiunilor şi a cerut Moscovei să găsească o soluţie diplomatică.

  • O femeie din Sibiu a pretins că e refugiată din Ucraina pentru a primi bunuri din donaţii

    Un sibian, organizator al unei campanii umanitare destinate sprijinirii refugiaţilor din Ucraina, a mers, duminică seara, la Poliţia Sibiu şi a reclamat faptul că o femeie necunoscută s-a prezentat la un punct de colectare din municipiul Sibiu unde, sub pretextul că este refugiată din Kiev-Ucraina, l-ar fi determinat pe bărbat să-i doneze mai multe bunuri alimentare şi nealimentare.

    „În cauză, la nivelul Poliţiei Municipiului Sibiu – Biroul de Investigaţii Criminale, s-a deschis un dosar de cercetare penală privind săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, iar în urma investigaţiilor efectuate cu celeritate, poliţiştii au reuşit identificarea femeii, o sibiancă în vârstă de 32 de ani”, au transmis, luni, reprezentanţii Poliţiei Sibiu.

    Prejudiciul, în valoare de aproximativ 1.500 de lei, constând în bunuri de igienă personală, alimente, jucării şi rechizite şcolare, a fost recuperat în totalitate.

    Cercetările continuă la nivelul Poliţiei municipiului Sibiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu.

  • O nouă rundă de negocieri între Rusia şi Ucraina va începe în curând

    O a patra rundă de negocieri între Rusia şi Ucraina trebuie să înceapă luni dimineaţă la ora locală 10:30, potrivit lui Anton Gerashchenko, consilier al ministrului de interne ucrainean.

    Speranţele de a avea progrese diplomatice au crescut după ce negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a declarat anterior că negocierile din weekend au fost „constructive”, fiind cea mai optimistă evaluare de până acum, notează Sky News.

    „Rusia începe deja să vorbească în mod constructiv”, a declarat Podoliak într-o înregistrare video online.

    „Cred că vom obţine unele rezultate în câteva zile”.

    Luni vor avea loc, de asemenea, discuţii separate între SUA şi China, pe măsură ce cresc îngrijorările legate de posibilitatea ca Beijingul să trimită ajutor Rusiei.

  • Actorul britanic Benedict Cumberbatch vrea să ofere cazare refugiaţilor din Ucraina

    Actorul britanic Benedict Cumberbatch speră să poată participa la un program guvernamental prin care se oferă refugiaţilor ucraineni un loc de cazare.

    Programul „Case pentru Ucraina” permite cetăţenilor, organizaţiilor de caritate, întreprinderilor şi grupurilor comunitare să ofere cazare refugiaţilor care vor ajunge în Marea Britanie, chiar dacă nu au legături familiale.

    „Este un moment cu adevărat şocant să fii un european aflat la două ore şi jumătate de zbor de Ucraina” a declarat Cumberbatch pentru Sky News pe covorul roşu al Premiilor Academiei Britanice de Film.

    Cumberbatch, cunoscut pentru rolurile sale din „Sherlock”, „The Imitation Game” şi „Doctor Strange”, purta la reverul sacoului o insignă în culorile steagului ucrainean.

    „Avem nevoie să facem mai mult decât să purtăm o insignă. Trebuie să donăm, trebuie să facem presiuni asupra politicienilor noştri pentru a continua să creeze siguranţă pentru refugiaţi şi un refugiu aici pentru oamenii care suferă. Lumea trebuie să facă cât de mult poate. A fost un număr record de oameni care s-au oferit voluntari pentru a caza refugiaţi în locuinţele lor, sper să fac şi eu parte din program”, a spus actorul.

    Cumberbatch candidează la Premiile BAFTA pentru cel mai bun actor în rol principal, cu rolul unui fermier în „În ghearele câinilor” – „The Power of the Dog”.

  • Războiul din Ucraina. Cum se va resimţi în economia românească plecarea a 200 de mari companii occidentale din Rusia?

    ♦ Această situaţie poate fi analizată din două perspective – cea a oportunităţilor de noi investiţii şi cea a preţurilor în continuă urcare.

    Unele dintre cele mai mari companii din lume, în total circa 200 de jucători, şi-au anunţat retragerea parţială sau totală din Rusia în contextul războiului ruso-ucrainean.

    Pornind de la această situaţie, ZF a încercat să afle dacă aceste exit-uri pot să aibă vreun impact asupra pieţei locale şi asupra economiei româneşti. Pe de-o parte, poate fi vorba de atragerea de noi investiţii care să acopere capacităţile de producţie şi export „pierdute“ ca urmare a ieşirii din Rusia? Pe de altă parte, Rusia era pentru multe dintre aceste companii o importantă piaţă de consum, o ţară cu o populaţie de aproape 150 de milioane de oameni. Gaura lăsată în business – atât ca cifră de afaceri, cât şi ca profit – ar putea fi compensată? Şi dacă da, cum? Există posibilitatea ca preţurile la raft să crească şi mai mult ca urmare a acestui fapt?

    „Penalizarea clienţilor cu un preţ majorat, doar pentru acoperirea pierderilor financiare din Rusia, nu este o bună practică şi consider că nu va fi folosită de companiile responsabile“, spune Ciprian Lăduncă, managing partner la LCL Advisory. El adaugă însă că firmele afectate au alte soluţii pentru reducerea im­pactului financiar, precum optimizarea costurilor, amâ­narea unor investiţii planificate sau intensificarea acti­vi­tăţilor care generează rezultate pozitive pe termen scurt.