BusinessMagazin

Tag: roman

  • Tânăra de 30 de ani care conduce businessul Mercador.ro: Vrem să fim lideri incontestabili

    „S-a încercat chiar şi vânzarea echipei de fotbal a României în urma meciului pierdut cu Grecia, dar, evident, acest anunţ nu a trecut de filtre. În schimb, biletele de loterie duse la moaştele unor sfinţi au fost postate pe Mercador şi au fost vândute” descrie amuzată Cristina Gheorghiţoiu câteva dintre produsele din categoria „Diverse” postate pe site-ul de anunţuri. După o serie de posturi ocupate în cadrul unor companii precum Metromind şi Machteam Soft, Cristina Gheorghiţoiu este, de mai bine de un an, business maganager în cadrul unuia dintre cele mai vizibile site-uri de anunţuri generaliste, Mercador.ro, parte a Allegro Group, deţinut de grupul sud-african Naspers.

    Cristina Gheorghiţoiu conduce o echipă formată din aproximativ 20 de persoane, dar potenţialul de creştere al acesteia este mare, odată cu dezvoltarea site-ului. Majoritatea angajaţilor lucrează în departamentul de customer support,  dominant în echipa Mercador. Departamentul IT este localizat în Polonia. În ce îi priveşte pe angajaţi, ei sunt recrutaţi chiar de pe băncile facultăţii, în angajare primând nu experienţa, ci mai ales intersul manifestat pentru companie şi clienţi. „Proceduri şi lucruri se învaţă foarte uşor, în schimb când e vorba de a arăta o deschidere şi o dorinţă nativă de a ajuta omul de dincolo de telefon sau de e-mail, e nevoie de abilităţi pe care nu le formezi odată cu experienţa”. Odată ce au trecut de interviu, angajaţii Mercador.ro sunt supuşi unui experiment: toţi trebuie să posteze ceva pe site-ul de anunţuri pentru că, din punct de vedere al lui Gheorghiţoiu: „E foarte important să îţi foloseşti produsul ca să îl optimizezi, trebuie să te pui în pielea clientului”.

    Prezent pe piaţă de trei ani, Mercador. ro a crescut în vizibilitate concomitent cu celelalte site-uri de anunţuri, datorită procesului de maturizare a pieţei şi a competiţiei acerbe între jucători. „În România, piaţa de anunţuri este în proces de maturizare, prin urmare este loc de creştere şi aş putea spune că este una dintre cele mai competitive pieţe din Europa Centrală şi de Est. Deşi suntem prezenţi în Polonia, Bulgaria, Ucraina şi Ungaria, în România se dă cea mai puternică luptă pentru ocuparea poziţiei de lider”, observă Gherghiţoiu.

    Piaţa autohtonă este una atipică şi pentru că, spre deosebire de alte ţări, în România este nevoie de educarea consumatorului: „Majoritatea persoanelor îşi depozitează lucrurile pe care nu le mai folosesc sau le oferă rudelor şi prietenilor, fără să conştientizeze valoarea mare a acestora”. Potrivit unei cercetări realizate de GfK la solicitarea Mercador.ro, peste 80% din români preferă să îşi depoziteze lucrurile sau să le ofere prietenilor,  40% dintre intervievaţi nu se gândiseră să îşi vândă lucrurile pe Mercador şi 25 % nu au vândut nimic niciodată.

    În ce priveşte obiectele căutate pe Mercador.ro, cele mai căutate categorii sunt auto, imobiliarele şi electronicele. „Din start, bărbaţii sunt mai dispuşi să vândă decât femeile, însă categoriile noastre de Modă şi frumuseţe şi Mama şi copilul sunt foarte dezvoltate.

    Un site de anunţuri se adresează tuturor utilizatorilor, dar majoritatea se regăseşte în profilul celor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani, atât bărbaţi, cât şi femei, cu distribuţie aproape egală, oameni activi, preocupaţi de dealurile bune, potrivit lui Gheoghiţoiu.

    Un produs poate fi vândut şi  la câteva zile de la postare sau chiar  în câteva ore, dar cel mai sigur ca timp mediu este între câteva zile până la două-trei săptămâni. Un modificator important îl reprezintă plata anunţului. „Anunţurile promovate beneficiază de vizibilitate mai mare, fără doar şi poate şi se vând de zece ori în medie mai repede decât cele nepromovate”, spune Gheorghiţoiu. Costurile pentru anunţurile plătite sunt de la doi până la şapte euro, în funcţie de secţiune, dar şi de durata promovării, care poate să fie cuprinsă între o săptămână şi trei săptămâni.

    Explicaţia pentru promovarea intensă cu care ne-am obişnuit vine din partea business managerului Mercador. ro: „Este o piaţă cu competitori puternici şi automat, pe genul acesta de pieţe există perioade în care se fac investiţii puternice pentru a fi numărul unu”. Spre exemplu, un aport important a fost adus de cei de la The Geeks care au conceput spoturile TV ale Mercador.ro şi care au adus o creştere vizibilă a site-ului, potrivit business managerului companiei. „La nivel de piaţă, toată lumea face scenarii referitoare la bugetele investite. Sunt bugete mari la mijloc, dar obiectivele îndrăzneţe  necesită eforturi pe măsură.”

    În ce priveşte 2014, obiectivul Mercador.ro este de a fi „lideri incontestabili pe piaţa aceasta extrem de competitivă şi de a livra produse de calitate în aşa măsură încât toţi cei care ne folosesc să ne recomande mai departe”. În prezent, piaţa de anunţuri generaliste din România este condusă, pe lângă Mercador.ro, de Tocmai.ro şi de Okazii.ro.

  • Povestea românului care a ajuns să lucreze la cele mai mari filme de la Hollywood

    După ce a muncit în nordul Spaniei până în 2009, Adrian s-a întors în ţară şi s-a angajat în cadrul unei multinaţionale, dar a ajuns la concluzia că postul îl limita din punct de vedere profesional. Şi-a deschis o afacere specializată în consultanţă în proiectare şi servicii tehnice. A fost la un interviu pentru un post de freelancer la Trixter, in Munchen, iar cei de acolo i-au oferit un post pe două luni; ulterior, i s-a propus un post permanent.

    Trixter, compania la care lucrează acum Adrian, este specializată efecte speciale şi animaţie, având drept clienţi, printre alţii, pe cei de la Warner Bros., Marvel sau 20th Century Fox. Românul ocupă funcţia de Computer Graphics Supervisor, iar faptul că Trixter este una din companiile care prelucrează spre final producţia înseamnă că mare parte din ceea ce face Adrian ajunge pe marile ecrane.

    Adrian Ursei a învăţat de unul singur bazele graficii animate, culegând informaţia cu ajutorul motoarelor de căutare pe vremea când lucra în Spania. Îi place România, dar nu ştie încă dacă se va întoarce în ţara în care s-a născut.

  • A fugit din România şi a ajuns în Canada doar cu hainele de pe el. Acum e milionar în dolari

    “Dacă mi-aţi fi pus întrebări în limba română, aş fi înţeles, dar nu pot să vă şi răspund, pentru că nu mă exprim foarte bine”, a spus glumind Călin Rovinescu la sfârşitul interviului cu jurnaliştii din România, pe care i-a întâlnit la reuniunea din Viena a membrilor consiliului director pentru planificarea strategiei pentru anul următor a alianţei aviatice Star Alliance.

    Executivul în vârstă de 58 de ani, îmbrăcat în costum negru, cu cravată roşie şi cu părul grizonat, este unul dintre cei mai bine plătiţi români, cu un salariu care, cu tot cu un generos bonus de fidelizare, a ajuns în 2012 la 9,5 milioane de dolari. CEO-ul zâmbea des şi părea mai destins decât în timpul conferinţei, unde împărţea pupitrul cu Mark Schwab, CEO al Star Alliance, cu Christoph Franz, CEO al Lufthansa, şi cu Rohit Nandan, preşedinte şi managing director al companiei Air India, pentru care a fost anunţată integrarea în alianţă la eveniment.

    Compania condusă de Rovinescu este una dintre cele mai competitive companii aviatice din lume, cel mai puternic argument fiind profitul de 131 de milioane de dolari din 2012, într-o industrie în care pierderile şi ameninţarea falimentului sunt la ordinea zilei. În 2013, acţiunile au crescut cu 277%, creşterea fiind întrecută, dintre companiile aviatice nord-americane, doar de gigantul American Airlines.

    Deocamdată, originea CEO-ului Air Canada este singura legătură a companiei cu România, aspect care s-ar putea modifica în următorii ani. În cele 20 de minute pe care le-a destinat jurnaliştilor români, Rovinescu a explicat posibilitatea introducerii zborurilor către România ale transportatorului canadian. „Este o chestiune de timp şi de dezvoltare a industriei aviatice odată ce ţara va creşte numărul de afaceri din diferite părţi ale lumii. Nu este suficient să ai un zbor pe săptămână, acest model funcţiona în trecut, dar acum operaţiunile pot avea succes doar în cazul curselor zilnice”, a explicat Rovinescu. Aderarea transportatorului naţional TAROM în alianţa SkyTeam şi nu în cea condusă de Rovinescu se justifică prin acoperirea pe care alianţa o are deja în regiune prin companiile membre ale Lufthansa Group, Lufthansa, Austrian şi Swiss: „Europa Centrală şi de Est este bine acoperită, putem spune că Star Alliance este alianţa  care acoperă cel mai bine România„.

    Rovinescu nu s-a ferit în a oferi soluţii pentru companiile autohtone, executivul fiind de părere că modelul Air Canada poate fi urmat de acestea: „România se confruntă cu provocări proprii în contextul economic actual şi nu este uşor pentru companiile din ţara aflată într-o etapă de dezvoltare să obţină ceea ce pot şi companiile cu tradiţie. Cred că pot învăţa din exemplul nostru„, a explicat Călin Rovinescu.

    Situaţia actuală a Air Canada este cu totul diferită faţă de perioada din  2009, când Rovinescu a devenit CEO şi compania părea să fie un avion în prăbuşire din cauza crizei globale. Situaţia turbulentă de atunci a fost unul dintre motivele alegerii lui Rovinescu în poziţia de CEO, potrivit relatărilor din presa canadiană.

     

  • Cum vrea şeful eMAG să aducă noi clienţi în online: E nevoie de ceva tare, de spectacol combinat cu preţ

    ÎN BIROUL LUI IULIAN STANCIU, CEO ŞI ACŢIONAR MINORITAR AL EMAG, situat într-una din clădirile corporatiste din nordul Bucureştiului, televizoarele nu stau deschise pe vreun post de televiziune. În timp ce răsfoieşte rapoarte legate de activitatea companiei, privirea îi merge din când în când pe ecranele din partea dreaptă unde vede, în timp real, numărul de vizitatori din magazin, dar şi valoarea vânzărilor din ziua respectivă. Cifrele au ajuns la un nivel record la sfârşitul lunii noiembrie, când eMAG a câştigat cei mai mulţi bani dintr-un eveniment organizat până la acea vreme.

    PREŢUL ESTE FOARTE IMPORTANT. Am început cu aceste evenimente în urmă cu trei ani, când am făcut o promoţie în noaptea de Revelion. A fost un eşec total din care am învăţat foarte mult. Am greşit atunci pentru că nu ştiam cât de mare este impactul. Am trimis un e-mail pe 31 decembrie şi am anunţat reducerile. Am avut 100.000 de oameni care în loc să bea şampanie se uitau pe eMAG.ro.” Evenimentul se petrecea la trecerea dintre 2009 şi 2010, însă festivalul reducerilor a prins un contur puternic în 2013, când, pe final de an, eMAG a organizat în mai puţin de o lună trei campanii consecutive de tăiere de preţuri.

    De Black Friday, eMAG.ro a vândut peste 250.000 de produse în perioada campaniei de reduceri, valoarea comenzilor totalizând 23 milioane de euro, cu un milion de euro mai mult decât nivelul estimat, după cum anunţa Dante International, firma care deţine eMAG.ro. Compania a ales să organizeze mai devreme sărbătoarea importată de peste ocean. „Dacă am fi făcut pe 29 noiembrie, intram mult în luna decembrie, aglomerată pentru curierat.

    Ne apropiam şi de ziua eMAG şi de sărbători şi nu am fi reuşit să livrăm până la Crăciun. Ar fi fost haos toată luna. Produceam mai multe frustrări decât bucurii. Am greşit însă că nu am anunţat media mai devreme„, explică Stanciu. În total, clienţii eMAG.ro au cumpărat, de Black Friday, 40.000 de tablete, 30.000 de telefoane, 10.000 de televizoare, 12.000 de camere foto şi video, 45.000 de produse electrocasnice, de la frigidere şi maşini de spălat până la mixere, storcătoare şi expresoare.

    Câteva zile mai târziu, eMAG.ro a decis să sărbătorească Ziua Naţională a României, oferind în perioada 29 noiembrie – 1 decembrie preţuri mai mici şi câte un drapel pentru fiecare client. Toate produsele au fost livrate gratuit clienţilor, indiferent de valoarea comenzilor, iar 10% din valoarea cumpărăturilor a fost returnată pe carduri cadou, pentru a stimula o achiziţie ulterioară. Aceeaşi strategie a fost aplicată şi cu prilejul aniversării a 11 ani de la înfiinţarea eMAG, valoarea reducerilor oferite fiind de circa un milion de euro, conform informării transmise de companie.

    “NU CONTEAZĂ DOAR PREŢUL., IMPORTANTĂ E ŞI ZONA EMOŢIONALĂ: FAC CEVA COOL, PARTICIP LA O SĂRBĂTOARE UNDE E PREZENTĂ TOATĂ LUMEA. DE FAPT ESTE O INVESTIŢIE ÎN MARKETING. Clientul are nişte drumuri bătătorite şi preferă să meargă să cumpere de la magazin”, admite Stanciu. Potrivit estimărilor eMAG.ro, doar 10% din populaţie pune valoare pe timp, iar beneficiul principal pe care comerciantul online îl aduce clientului este tocmai rapiditatea. „Din momentul în care te gândeşti că ai o nevoie, până când o documentezi, iei o decizie şi o finalizezi, mergând la un magazin, durează de trei ori mai mult decât comanda online. Un român din zece este online şi face majoritatea cumpărăturilor de acolo, dar pentru a-i aduce pe ceilalţi în mediul nostru e nevoie de ceva tare, de spectacol combinat cu preţ”, explică managerul.

  • Victor Spirescu, imigrantul român devenit celebru în Marea Britanie, a dispărut fără urmă

     Angajaţii de la spălătoria auto din Biggleswade (comitatul Bedfordshire) au povestit că românul Victor Spirescu s-a întors după prima zi de muncă în apartamentul în care locuia împreună cu colegii săi, şi-a făcut bagajul, şi-a luat toate lucrurile şi i-a anunţat că pleacă să-şi vadă fratele, aflat la Londra. “Nu ştim unde se află în acest moment şi nici ce face şi nici poate fi contactat pe telefonul mobil din România, pentru că l-a închis”, au povestit foştii săi colegii, relatează Daily Mail, în ediţia electronică.

    Ei spun că Victor Spirescu a lucrat o singură zi şi a renunţat la locul de muncă de bunăvoie. De asemenea, conducerea spălătoriei auto din Biggleswade neagă categoric că românul a fost concediat.

    Românul Victor Spirescu, în vârstă de 30 de ani, a ajuns în Marea Britanie la 1 ianuarie, fiind întâmpinat pe Aeroportul Luton de jurnalişti şi de parlamentarul laburist Keith Vaz, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Interne din Camera Comunelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retailerul de încălţăminte Leonardo şi-a deschis magazin online

     Leonardo, care a deschis primul magazin în 1994 în Oradea, are în administrare directă 98 magazine, situate în 59 de oraşe, potrivit datelor de pe site-ul companiei. În Bucureşti, retailerul are 12 unităţi.

    În a doua jumătate a anului 2009, compania, cu datorii de 100 milioane euro, a intrat în insolvenţă din cauza scăderii cererii pe piaţa internă şi a reducerii vânzărilor.

    În anul dinainte de intrarea în insolvenţă, 2008, retailerul avea peste 200 de magazine în principalele zone urbane din România, Ungaria, Bulgaria şi Moldova, peste 3.000 angajaţi şi afaceri de 500 milioane de lei. În 2012, Leonardo a înregistrat o cifră de afaceri de 219,7 milioane lei, pierderi de 27,7 milioane lei şi avea peste 1.100 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Muzeului Satului: Am certitudinea că Ministerul Culturii nu îşi va acordul privind comasarea cu MŢR

     “Ministrul Ştirbu (Gigel Ştirbu, n.r.) a procedat aşa cum trebuie, ne-am chemat pe toţi trei (directorul Muzeului Antipa, Dumitru Murariu, cel al Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, şi cel al Muzeului Satului, n.r) pentru a ne ştii punctul de vedere. Evident că punctul nostru de vedere a fost că nu se poate ca trei muzee să facă un asemenea joc absolut imposibil şi fără niciun fel de temei logic. Concluzia care s-a tras este că nu se va face această comasare de muzee de niciun fel”, a declarat directorul Muzeului Satului.

    De asemenea, directorul general al Muzeul Satului a spus că ideea a fost “una absurdă” şi că speră că “nu se va mai relua niciodată”. Totodată, aceasta a precizat că ministrul Culturii, Gigel Ştirbu, a cerut în scris un punct de vedere din partea celor trei directori ai instituţiilor muzeale, opinia acestora urmând să fie transmisă cabinetului premierului Victor Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă cu adevărat un şofer de tir român: „Dacă lucrezi ca la carte aduci acasă în jur de 1.000 de lei”

    Şoferii care fac şi transport internaţional au un venit de 2.100 de lei, sumă la care se mai adaugă şi diurna lunară.

    Comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, salariile din România, pe aceeşi zonă de transporturi, sunt de aproximativ trei ori mai mici.

    Nemulţumirile şoferilor sunt nenumărate, astfel că ei nu se plâng doar de veniturile mici pe care le au, ci şi de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea. Ei susţin că maşinile sunt foarte vechi, nesigure şi încărcate peste greutatea maximă, iar toate amenzile şi penalizările sunt plătite de către angajaţi, ceea ce le poate diminua veniturile chiar şi cu 50%.

    „Maşinilie sunt foarte vechi şi te pot lăsa oricând pe jos, pentru că angajatorii le repară doar când îşi amintesc sau când se strică în ultimul hal. Ni se cere să încărcăm peste greutatea maximă, iar amenzile sunt foarte mari şi de obicei le plăteşte angajatul. Nu poţi comenta, pentru că rişti să fii dat afară. Penalizările pentru întârzierile de livrare sunt plătite de angajaţi, deoarce firma nu trebuie să piardă nimic. Am fost nevoit să conduc de foarte multe ori peste program ca să ajung la timp şi dacă te prinde poliţia că ai condus peste noapte, iar iei amendă”, spune Laurenţiu B., şofer de tir cu experienţă la două firme din România.

    Mulţi dintre şoferi recunosc că nu mai pot accepta situaţia actuală a transporturilor şi sunt determinaţi să părăsească România pentru un trai mai decent.

     

  • Primul interviu al moştenitoarei celui mai bogat om din România: „Nu mă văd făcând altceva”

    Fiica cea mică a lui Ioan Niculae a absolvit facultatea de management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi lucrează pentru tatăl ei încă din studenţie: „Am ales să fac o facultate românească tocmai ca să fiu aproape de tata şi să intru în compania noastră”. Adina Niculae ar fi putut studia la una dintre universităţile de top ale lumii, la fel ca ceilalţi copii ai celor mai bogaţi români, însă după terminarea liceului a ales să înveţe în capitală.

    “Mă ocup de mai multe proiecte din grupul Interagro, de la agricultură, energie şi în special partea de trading. Îmi place foarte mult. Nu mă văd făcând altceva. Asta îmi doream să fac de când eram copil”, spune Adina Niculae. Sora ei, cu 12 ani mai mare, nu activează în InterAgro, ci în domeniul asigurărilor.

    “Peste 20 de ani aş putea prelua afacerea familiei/ Acum nu. Nu e un domeniu de fete, dar de când eram mică eram pasionată de motoare şi de domenii care nu au neapărată legătură cu feminitatea. Aici e locul meu, aşa mă simt eu bine, între bărbaţi. Vin mai rar la Zimnicea pentru că locuiesc la Bucureşti. Avem şi o casă la Sinaia unde ne petrecem şi sfârşiturile de săptămână şi prefer mai degrabă muntele decât căldura de aici”, a mai spus Adina Niculae, la inaugurarea fabricii de ulei de la Zimnicea, ca urmare a unei investiţii de 35 de milioane de euro a grupului InterAgro. Adina conduce un Ferrari 612 Scaglietti.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

  • Fabuloasa poveste a singurului român din Formula 1

    „Am fost concentraţi să reuşim în Germania, am lăsat totul în România. Nu ne-a fost greu, ţinând cont de regimul Ceauşescu, din cauza căruia ne-a fost confiscat totul. Totuşi, când iei totul de la zero, există mari implicaţii, printre care şi faptul că nu am avut timp să mă întorc în ţară”, explică Colesnic motivele pentru care vizitele sale în România sunt rare.

    Călin Colesnic, alias Colin Kolles, vorbeşte româna la perfecţie deşi, după ce familia lui a imigrat din ţară în urmă cu 30 de ani, şi-a schimbat nu doar numele, ci întregul stil de viaţă.

    S-a născut în România , dar este un cetăţean german şi, înca de la o vârstă fragedă a intrat în business-ul familiei – stomatologie. “Am studiat medicina fiindcă m-a interesat acest domeniu, iar apoi am decis să merg în direcţia stomatologie şi să mă alătur mamei mele la clinica deschisă de ea.” Adela Colesnic, mama sa, este cunoscută de pacienţii germani drept Dr. Adele Kolles. 

    Deşi lucrează de mai bine de 12 ani ca stomatolog, Călin Colesnic a avut întotdeauna o afinitate pentru maşini, datorită pasiunii trasmise de la tatăl lui:  “Tatăl meu, de profesie inginer, participa la raliuri încă din perioada în care eram în România. Când eram copil, mergeam şi eu cu el la curse, ca o mascotă”, îşi aminteşte Colesnic.  Călin a învăţat tainele automobilismului de la tatăl său, fost pilot de raliuri. Pentru că încercările de a devenit pilot au eşuat, Călin a decis să intre în afacerea cu maşini a familiei din landul Bavaria.

    Începând din 2000, şi-a lansat cariera în sporturile cu motor. A fost mai întâi la conducerea Team Kolles şi TME, două echipe din Formula 3. În ciuda lipsei de succes notabil, a fost mai numit managing director şi team principal al echipei Jordan de către proprietarul său – Alex Schaider, în 2005, iar între 2009-2010 a participat cu echipa sa, Team Kolles, la cursa de la Le Mans.

    A rămas în echipă în timpul tranziţiei de la Midland, Spyker şi  în cele din urmă Force India , dar a fost demis în 2009, când Vijay Mallya i-a luat locul ca Team Principal. Deşi echipa a luptat pentru puncte sub mandatul lui Kolles, el a avut  de-a face cu cel mai mic buget pe grilă şi eforturile sale au  apreciate.

    În 2009, a introdus două Audi R10s în Le Mans 24 Hours şi a terminat al şaptelea şi al nouălea cu un fost pilot de la Jordan – Narain Karthikeyan  şi cu un fost pilot de la Midland, Christijan Albers.

    În februarie 2010, Kolles a fost numit Team Principal al echipei debutante în Formula 1, Hispania Racing, înlocuindu-l pe fondatorul echipei, Adrian Campos. A părăsit această poziţie în decembrie 2011.

    Întrebat cum a fost să fie unul dintre cei 12 manageri din Formula 1, a asemănat munca lui cu conducerea unei afaceri: „Funcţia pe care eu am avut-o eu a fost puţin diferită decât funcţia lui Stefano Domenicali de exemplu, care are un buget de la Ferrari şi este de fapt doar un supraveghetor de buget în principiu. Funcţia mea a fost să cumpăr o echipă, să ajut să supravieţuiască, să o construiesc şi să o aduc la un nivel. Este ca şi cum aţi cumpăra o firmă falimentară pe care trebuie să o curăţaţi şi să o aduceţi în sus iarăşi”.

    Deşi nu a fost campion mondial, Colesnic se declară mulţumit de faptul că a îndeplinit toate misiunile primite: „Am reuşit să aduc echipele la nivelul propus, lucru deloc uşor, ţinând cont de timpurile pe care le trăim, în care finanţările se lasă aşteptate.”

    Colesnic consideră că cele două coordonate ale carierei sale – medicina şi maşinile – au în comun precizia: „În stomatologie trebuie să fii foarte precis, iar asta ajută şi la automobile. Trebuie să fii precis, să te ţii şi să mergi a „long side alined”.

    Zvonuri din presa internaţională spun însă că între profesia de stomatolog şi pasiunea pentru maşini ar fi existat şi legături mai practice: se spune că el l-ar fi operat pe Tiago Monteiro înaintea Marelui Premiu al Turciei din 2005, după ce pilotul a acuzat grave probleme dentare, în perioada în care era la Jordan. De asemenenea, un an mai târziu ar fi realizat o procedură similară şi în cazul lui Christijan Albers, la Midland.
    În afară de realizările profesionale, Călin Colesnic şi-a întemeiat în Germani, în Ingolstadt şi o familie. Este căsătorit cu o femeie de naţionalitate germană şi are două fete. Deşi cu ele vorbeşte în germană, cu părinţii lui vorbeşte „ o mixtură, care cuvânt apare mai repede”.