BusinessMagazin

Tag: pret

  • Compania aeriană low-cost Ryanair a înregistrat anul trecut un profit record de peste 1 miliard de euro. Cum va influenţa acest rezultat investiţiile companiei în România şi preţul biletelor de avion?

    Compania aeriană low-cost Ryanair a anunţat că a înregistrat în anul fiscal care a trecut un profit net de 1,242 miliarde de euro, în creştere cu 43% faţă de anul anterior. Traficul companiei a crescut cu 18%, la 106 de milioane de pasageri, în timp ce gradul de încarcare a aeronavelor a crescut cu 5%, până la 93%. Preţul mediu al biletelor de avion a scăzut cu 1%, la 46 de euro, ca efect al scăderii costurilor per unitate cu 6% (spre exemplu, scăderea costurilor cu combustibilul cu 2%), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     “Anul fiscal care s-a încheiat a fost unul în care am înregistrat o creştere importantă a traficului aerian şi în care am înregistrat creşteri ale profitului companiei în toate cele patru trimestre (în pofida unui preţ mediu al petrolului de 90 de dolari/baril pe măsură ce programul nostru Always Getting Better atrage milioane de noi clienţi spre modelul nostru low-cost”, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul companiei.

    Livrarea a 41 de aeronave B737 anul trecut a înlesnit extinderea serviciilor low-cost/low-fare ale companiei spre mai multe aeroporturi şi rute noi. Compania a lansat în ultimul an şapte noi baze  în Belfast, Berlin, Corfu, Gothenburg, Ibiza, Milano (Malpensa) şi Santiago.

    Anul acesta, compania va primi livrările de 52 de noi aeronave B737. Până la finalul anului, flota companiei va ajunge astfel la 380 de aeronave. În consecinţă, compania a anunţat deschiderea a şapte noi baze – dintre care una în Bucureşti, iar restul în Hamburg, Nurenberg, Praga, Sofia, Timişoara şi Vilnius, ca parte a programului de iarnă al companiei.

    În România, compania operează în prezent zboruri din Bucureşti spre Madrid, Roma, Milano, Bologna, Londra, Bruxelles şi Dublin, iar din noiembrie compania va avea zboruri din Timişoara spre mai multe destinaţii, inclusiv către Capitală. Michael OíLeary, CEO al com­paniei aeriene, spunea într-un interviu acordat anterior că în cinci ani vrea să ajungă la 10 milioane de pasa­geri pe piaţa locală.

     

     

     

     

     

  • Compania aeriană low-cost Ryanair a înregistrat anul trecut un profit record de peste 1 miliard de euro. Cum va influenţa acest rezultat investiţiile companiei în România şi preţul biletelor de avion?

    Compania aeriană low-cost Ryanair a anunţat că a înregistrat în anul fiscal care a trecut un profit net de 1,242 miliarde de euro, în creştere cu 43% faţă de anul anterior. Traficul companiei a crescut cu 18%, la 106 de milioane de pasageri, în timp ce gradul de încarcare a aeronavelor a crescut cu 5%, până la 93%. Preţul mediu al biletelor de avion a scăzut cu 1%, la 46 de euro, ca efect al scăderii costurilor per unitate cu 6% (spre exemplu, scăderea costurilor cu combustibilul cu 2%), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     “Anul fiscal care s-a încheiat a fost unul în care am înregistrat o creştere importantă a traficului aerian şi în care am înregistrat creşteri ale profitului companiei în toate cele patru trimestre (în pofida unui preţ mediu al petrolului de 90 de dolari/baril pe măsură ce programul nostru Always Getting Better atrage milioane de noi clienţi spre modelul nostru low-cost”, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul companiei.

    Livrarea a 41 de aeronave B737 anul trecut a înlesnit extinderea serviciilor low-cost/low-fare ale companiei spre mai multe aeroporturi şi rute noi. Compania a lansat în ultimul an şapte noi baze  în Belfast, Berlin, Corfu, Gothenburg, Ibiza, Milano (Malpensa) şi Santiago.

    Anul acesta, compania va primi livrările de 52 de noi aeronave B737. Până la finalul anului, flota companiei va ajunge astfel la 380 de aeronave. În consecinţă, compania a anunţat deschiderea a şapte noi baze – dintre care una în Bucureşti, iar restul în Hamburg, Nurenberg, Praga, Sofia, Timişoara şi Vilnius, ca parte a programului de iarnă al companiei.

    În România, compania operează în prezent zboruri din Bucureşti spre Madrid, Roma, Milano, Bologna, Londra, Bruxelles şi Dublin, iar din noiembrie compania va avea zboruri din Timişoara spre mai multe destinaţii, inclusiv către Capitală. Michael OíLeary, CEO al com­paniei aeriene, spunea într-un interviu acordat anterior că în cinci ani vrea să ajungă la 10 milioane de pasa­geri pe piaţa locală.

     

     

     

     

     

  • Povestea antreprenorilor care aduc ”Rolls-Royceul caselor” în România

    Compania germană Huf Haus, specializată în proiectarea şi construcţia de case prefabricate premium din lemn şi sticlă, şi-a anunţat intrarea pe piaţa locală prin deschiderea a două case tip showroom în apropierea Capitalei. Compania şi-a propus ca într-un an de la inaugurarea showroom-ului să vândă între 6 şi 10 locuinţe pe piaţa locală, cu preţuri ce pornesc de la 700.000 de euro.

    Istoria Huf Haus a început în anul 1912, când Johann Huf, bunicul actualului proprietar, Georg Huf, a pus bazele unui atelier de tâmplărie în Hartenfels, Germania, acolo unde şi astăzi se află sediul central al companiei. În anul 1950, după mai multe etape de dezvoltare a atelierului şi evenimentele agitate din perioada  celor două războaie mondiale, Franz Huf a călcat pe urmele tatălui său. Până la acest moment, atelierul de tâmplărie s-a transformat într-o companie recunoscută la nivel naţional. Astăzi, compania este condusă de Georg Huf, cel care a preluat afacerea în anul 1996, de la tatăl său, Franz.

    ”Pentru piaţa din România, cea mai mică clădire va avea un preţ de circa 700.000 de euro, sumă în care  nu este inclus preţul terenului; împreună cu terenul, preţul va ajunge la aproximativ un milion de euro, pentru o suprafaţă locuibilă de circa 200 de metri pătraţi. Nu există limită în ce priveşte pragul de sus al preţului”, a declarat Michael Baumann, directorul de marketing şi vânzări al companiei.

    Una dintre particularităţile caselor Huf constă în faptul că întregul proces de producţie este realizat în Germania, iar toate elementele unei case sunt aduse de la facilitate de producţie a companiei din Hartenfels. Durata dezvoltării întregului proiect se situează astfel între patru şi cinci luni, variind în funcţie de complexitatea acestuia.  Dacă în România nemţii şi-au propus ca în primul an să vândă între 6 şi 10 astfel de locuinţe, în Regatul Unit, numărul este între între 20 şi 25 de locuinţe, dintr-un total anual de 100 de locuinţe.

    Compania nu exclude dezvoltarea de clădiri de apartamente în acelaşi sistem şi nici de clădiri de birouri. ”Totul depinde de clienţii pe care îi găsim aici – portofoliul nostru începe de la case de familie, până la clădiri de apartamente şi, de ce nu, clădiri de birouri.”

    Huf Haus este liderul de piaţă în Europa în materie de arhitectură contemporană de tip post-and-beam. Compania produce aproximativ 100 de case în fiecare an (clădiri rezidenţiale, precum şi comerciale), din care aproximativ 40% sunt exportate la nivel mondial, chiar şi în China. În anul 2015, firma cu un număr de 430 de angajaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro.

     

     

  • Preţul pe litrul de benzină, mai ieftin cu 10% decât în primele luni din 2015

    Astfel, un litru de benzină costa în medie circa 5,3 lei, în timp ce unul de motorină avea valoarea de 5,4 lei, potrivit datelor afişate pe site-ul Petrom.

    „În 2016 se estimează că marjele de rafinare vor scădea faţă de nivelul înregistrat în 2015, ca efect al persistenţei supracapacităţii de rafinare pe pieţele europene. Se preconizează că preţurile mai reduse ale produselor petroliere împreună cu creşterea consumului privat în România vor susţine cererea pentru produsele petroliere, însă concurenţa se va menţine crescută“, se arată în raportul realizat de OMV Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, pentru primele trei luni ale anului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un ceai chinezesc este de 30 de ori mai scump decât aurul

    10.000 de dolari pentru o ceaşcă de ceai exclusivistă, cam aceasta este preţul pe care oamenii bogaţi îl plătesc pentru a putea gusta din cel mai rar ceai din lume, făcut din frunze de Da Hong Pao. Un singur gram se vinde cu 1.400 de dolari, de 30 de ori mai mult decât preţul pentru un gram de aur.

    De ce este ceaiul Da Hong Pao atât de valoros? Potrivit maestrului în ceaiuri Xiangning Wu, principalele motive sunt rarietatea acestui copac şi proprietăţile lui speciale. Acesta creşte doar în munţii Wuyi din provincia Fujian, China. La preţul piperat contribuie şi modul în care frunzele sunt tratate pentru a se putea obţine un gust unicat şi calităţi terapeutice speciale. Acestea sunt culese primăvara, spălate su lapte de capră şi ţinute la păstrare şi uscare timp îndelungat. La fel ca şi în cazul vinurilor, cu cât frunzele sunt mai vechi, cu atât gustul ceaiului se consideră că va fi mai bun.

    Chinezii susţin că aceste ceaiuri de Da Hong Pao sunt un medicament extrem de eficient pentru trup şi minte, vindecând bolile fizice şi sufleteşti. Legenda spune că însăşi mama unui împărat al dinastiei Ming a fost tratată de o boală cu acest ceai, iar împăratul a îmbrăcat apoi în robe roşii aceşti copaci pentru a le mulţumi. De aici şi numele de Da Hong Pao, care înseamnă Robele Roşii Imperiale.

     

    Cititi mai multe pe wwwcunoastelumea.ro

     

  • Lucrarea unui pictor român, vândută cu 2,59 milioane de dolari la New York

    Pictorul român, în vârstă de 38 de ani, a mai reuşit anul acesta vânzarea unei picturi pentru o sumă cu şase zerouri. Este vorba de pictura „The Sunflowers in 1937”, inspirată de celebra lucrare a lui Vincent van Gogh — „Floarea soarelui”, vândută în luna februarie la Londra pentru 3.117.000 de lire sterline, un preţ record pentru artistul român, peste dublul recordului său anterior de preţ, după cum a apreciat atunci casa Sotheby’s.

    Adrian Ghenie, este un artist român foarte apreciat pe scena de artă contemporană internaţională, prezent cu lucrări în cele mai importante muzee, galerii şi colecţii private din lume: Centrul Pompidou (Paris), SFMOMA (San Francisco), Muzeul Hammer şi Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles, S.M.A.K. Collection (Ghent). Lucrările sale au fost incluse în expoziţii la Palazzo Grassi, Fundaţia François Pinault (Veneţia), Tate Liverpool, Bienala de la Praga, Fondazione Palazzo Strozzi (Florenţa). În 2015, a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneţia, cu proiectul „Darwin’s Room”.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Este antreprenor LA DOAR 15 ANI: a reinventat un produs care l-ar putea transforma în milionar

    Unele dintre cele mai profitabile afaceri sunt fondate pe baza reinventării unor produse sau servicii existente deja. Hart Maine, un puşti de 15 ani din Marysville, Ohio face acest lucru şi are deja succes. ManCans, afacerea sa, are ca obiect de activitate producţia de lumânări cu arome speciale destinate bărbaţilor.

    Start-up-ul lui aduce, în medie, 300 de comenzi pe săptămână. La început, preţul pentru o lumânare era de cinci dolari, iar odată cu extinderea companiei, preţul a crescut până la 9,5 dolari.

    “A început ca o glumă”, povesteşte Main despre originile afacerii sale. În toamna anului trecut, sora sa în vârstă de 14 ani, vindea lumânări pentru a strânge bani pentru şcoală. Main nu era foarte încântat de parfumul răspândit de lumânările surorii sale şi i-a spus că ar trebui să existe lumânări speciale pentru bărbaţii care nu îşi doresc neapărat să miroasă a săpun de lavandă. A trezit astfel interesul mamei sale care l-a încurajat să încerce să facă lumânări cu arome masculine.

    Şi-a construit astfel businessul, iar odată ce povestea sa a fost preluată de presa locală, comenzile au crescut. Chiar dacă vârsta lui Main a stârnit curiozitatea presei, aromele unice ale lumânărilor sale atrag clienţii: pizza în stil New York, plăcinta bunicii, rumeguş, foc de tabără, mănuşă de baseball nouă şi suncă.

    Iniţial, Main plănuia să vândă şi alte sortimente de lumânări, cu miros de bani şi noroi, dar, la fel ca orice alt bun antreprenor, a realizat că se extindea prea rapid şi ar trebui să se concentreze pe aromele deja create. Chiar dacă este o afacere cu scopuri comerciale, ManCans are şi o ramură caritabilă: îşi face lumânările în conserve de supă, prin urmare cumpără supa şi o donează bucătăriilor locale. Foloseşte apoi conservele goale pentru a face lumânările în propria bucătărie împreună cu mama sa.

    “Căutăm acum un spaţiu de închiriat pentru a face lumânările, la nivelul la care a ajuns acum afacerea, este prea mult pentru bucătăria noastră”, spune Main. Antreprenorul împlineşte 14 ani în iulie şi spune că se vede lucrând la propria afacere  şi nu îşi imaginează o carieră de avocat: “Îmi place că am controlul asupra lucrurilor şi pot să văd mereu care este mersul acestora”, spune tânărul antreprenor.

  • YouTube devine concurentul televiziunilor în 2017: Plănuieşte să lanseze “Unplugged”, un serviciu TV

    Vestea a apărut miercuri, pe Bloomberg şi a venit în aceeaşi zi în care Hulu a anunţat că va oferi un pachet de canale TV prin cablu şi prin comunicaţie radio în colaborare cu mai multe reţele de distribuţie prin cablu. Se pare că YouTube ar purta discuţii cu marile companii media precum CBS şi Viacom, NBCUniversal, Twenty-First Century Fox Inc., dar încă nu s-a bătut palma în acest sens.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.