BusinessMagazin

Tag: parlament

  • Ce bine era înainte de referendum

    Acum, în plină campanie electorală, această configuraţie evoluează cu atâta stridenţă de ambele părţi, încât face ca perioada dinainte de referendum să pară acum suportabilă şi civilizată. De partea ARD, fanii formaţiunii care se întâmplă să fie şi comentatori în presă cer direct o anulare a rezultatului alegerilor dacă ele vor aduce la putere USL, invocând groaznicul spectru lăzăroian al excluderii României din UE sau măcar al retragerii dreptului ei de vot.

    De partea USL, Crin Antonescu îl acuză pe preşedintele Traian Băsescu că e o “slugă” a Occidentului (mai exact, după Norica Nicolai, a Angelei Merkel, de sub ale cărei “fuste” ar urma ca USL să extragă România după 9 decembrie), iar premierul Victor Ponta încearcă bătător la ochi să câştige puncte electorale, cu spectacolul inutil din Parlament în care i-a cerut lui Băsescu bată cu pumnul în masă îla negocierile cu UE ca să arate că nu e “moale”.

    Într-un asemenea climat, era de aşteptat atât o scădere în sondaje a ARD în faţa PP-DD (ultimul sondaj Avangarde, făcut în perioada 11-19 noiembrie, arată faţă de octombrie o creştere a USL de la 60% la 62%, o scădere a ARD de la 19% la 15% şi o creştere a PP-DD de la 11% la 14%) sau apariţia pe margine în USL a unor potenţiali viitori lideri ca Tăriceanu sau Geoană, cu şanse de a profita de pe urma eşecului actualilor, dar şi o scădere a intenţiei de vot (de la 69% în octombrie la 55% în noiembrie, conform aceluiaşi sondaj Avangarde, care asumă o marjă de eroare de 3,3%).

  • Ponta: Rompuy taie 7-8 miliarde euro din banii României şi afectează capacitatea de absorbţie

    Premierul a arătat, în plenul Parlamentului, că aceste noi condiţii înseamnă reducerea nivelului de cofinanţare a proiectelor UE de la bugetul comunitar de la 85% la 75% (ceea ce ar impune costuri suplimentare în bugetul României de 6 miliarde euro), trecerea taxei pe valoarea adăugată în categoria cheltuielilor neeligibile (ceea ce presupune alte cheltuieli suplimentare din bugetul naţional de 12 miliarde euro) şi reducerea avansurilor plătite din fonduri europene de la 7% la 2%. “Aceste cifre trebuia prezentate şi explicate de Guvern, de preşedinte, de toţi cei care doresc să reprezinte România, explicând efectul asupra fiecărui cetăţean. Nu doar 400 de euro dintr-o împărţire extrem de mecanică a sumei la populaţia României, ci ce înseamnă acest lucru pentru capacitatea României de a avea o producţie agricolă competitivă, o infrastructură apropiată de standarde europene, capacitatea de dezvoltare în ideea unei convergenţe cu standardele europene”, a spus Ponta.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ponta solicită prezenţa miniştrilor în Parlament, premierul insistând pentru un buget corect din partea UE

    “Anul 2014 este un orizont mult peste disputele actuale de campanie electorală, dar cred că ce se întâmplă după 2014 şi până în 2020, atât cu fondurile pe care le vom primi pentru politica agricolă comună, cât şi cele pentru coeziune influenţează viaţa fiecărui cetăţean român (…) Vreau să amintiţi de fiecare dată că România a cerut mai mult chiar decât a fost trecut în propunerea Comisiei Europene, dar propunerea, susţinută şi de Parlamentul European, este una corectă”, a spus Ponta miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului. El a reluat ideea că, în 2014, dată de la care este calculat bugetul din partea UE, preşedintele Traian Băsescu se va afla la pensie. Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au decis, luni seară, convocarea şedinţei de plen reunit, marţi, la ora 13 pentru mesajul adresat de prim-ministrul Victor Ponta pe tema poziţiei României în privinţa bugetului UE 2014-2020, iar deputaţii vor dezbate în plen cazul Trăşculescu la ora 12.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Regele Mihai împlineşte 91 de ani. Discursul integral susţinut în Parlament anul trecut

    Discursul pe care Majestatea Sa Regele Mihai l-a rostit marţi în Parlament a fost publicat integral pe site-ul Principelui Radu.

    Prezentăm discursul integral al Majestăţii Sale:

    “Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

    Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului. Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

    Continuarea pe mediafax.ro

  • Jose Manuel Barroso, în România: Preşedintele Comisiei Europene a ajuns la Guvern pentru a discuta cu Ponta, înainte de Congresul PPE

    Premierul Victor Ponta a declarat anterior că principala temă a discuţiei pe care o va avea, miercuri, cu şeful CE va fi rezolvarea problemelor legate de absorbţia fondurilor europene. Premierul Victor Ponta va avea, miercuri, la sediul Guvernului, o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, oficialul european fiind prezent la Bucureşti pentru a participa la Congresul Partidului Popular European (PPE).

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ponta: USL nu îi va spune lui Becali să se ducă să se spele pe mâini. Îi răspunde bine lui Diaconescu

    “Decizia cu Gigi Becali am susţinut-o din două motive: unul strategic, în care ne-am asumat că USL nu este doar adunarea liberali cu pesedişti sau Antonescu-Ponta, ci adunarea tuturor celor care vor să ne sprijine să scăpăm de regimul Băsescu. Ne-am asumat strategic că orice om care este alături de noi în această bătălie nu începem să-i spunem: Dom’ne, de tine nu-mi place, tu mai du-te pe la şcoală, tu mai du-te mai spală-te pe mâini…Tactic, în momentul în care PDL şi-a construit această relaţie directă cu Dan Diaconescu şi cu un discurs de tipul Dan Diaconescu, care este foarte mult promovat, Becali îi răspunde lui Diaconescu mult mai bine decât aş putea s-o fac eu. Eu îi răspund cu cifre, cu texte de legi lui Diaconescu, dar nu pare să-l impresioneze nici legea, nici bunul-simţ sau răspunsul raţional. Dacă Diaconescu vrea să candideze la Parlament, o să candideze Becali împotriva lui”, a spus Ponta la Antena 3.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Topul prezenţei şi al activităţii în Parlament: Cine a depus cele mai multe iniţiative legislative şi cine a depus cele mai puţine

    Crin Antonescu a înregistrat la Senat o prezenţă de doar 6,1 % în cei patru ani de mandat la voturile finale din Camera Superioară, fiind cap de listă. El şi-a exercitat votul de 129 de ori. La rândul său, Viorel Hrebenciuc a a înregistrat o prezenţă de doar 27,1 % în cei patru ani de mandat la voturile finale din Camera Deputaţilor, fiind cap de listă. El şi-a exprimat votul de 580 de ori.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • CCR mută, PDL dă şah la Antonescu

    CCR a stabilit însă că tot sub controlul ei intră şi hotărârile legate de regulamentele şi procedurile de numire a conducerii Camerelor, contrazicându-şi astfel propria decizie din 9 iulie, când, sesizată de PDL asupra înlocuirii lui Vasile Blaga la conducerea Senatului, aprecia că “revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului este un act juridic cu caracter individual, care nu poate fi supus controlului exercitat de CCR, deoarece nu priveşte probleme de drept ce ar putea fi supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la normele şi principiile fundamentale”.

    Ca să fie şi mai clar, CCR explica atunci că ea “nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opţiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la alegerea preşedintelui unei Camere, a conducerii sau a membrilor Biroului permanent al fiecărei Camere sau ai altor organe de lucru”.

    Prin urmare, grupul parlamentar al senatorilor PDL a depus rapid la CCR o sesizare privind schimbarea lui Vasile Blaga de la şefia Senatului, ştiind că întoarcerea lui Blaga ar însemna o mare lovitură pentru USL, din moment ce l-ar înlătura din funcţie pe Crin Antonescu, candidatul uniunii la preşedinţie. Este de aşteptat ca o sesizare similară să fie făcută şi de grupul deputaţilor PDL pentru Roberta Anastase, al cărei înlocuitor în funcţie este Valeriu Zgonea (PSD).

  • Plenul reunit al Parlamentului pentru citirea deciziei CC privind referendumul, luni, la ora 15.00

    El a precizat că s-a decis ca şedinţa să aibă loc luni, la ora 15.00, pentru ca parlamentarii să aibă timp să vină în Bucureşti, pentru ca cvorumul de lucru să fie îndeplinit. Preşedintele Camerei a declarat că luni va avea loc în plen doar o citire a deciziei CC, iar Parlamentul va lua act.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce se întâmplă dacă nu se prezintă la referendum 50% plus unu dintre alegători?

    Validarea referendumului intră, conform legii, în atribuţia Curţii Constituţionale a României (CCR), care verifică dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia, într-o hotărâre care se publică în Monitorul Oficial.

    Validarea referendumului, conform Legii referendumului 3/2000, este posibilă dacă la vot se prezintă cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor. Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă în urma desfăşurării referendumului, în condiţiile prezenţei la vot de cel puţin 50% plus unu dintre alegători, propunerea de demitere a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, conform articolului unic al Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, promulgată de preşedintele interimar Crin Antonescu şi publicată în Monitorul Oficial din 17 iulie.

    Când a judecat constituţionalitatea Legii 131/2012, la 10 iulie, CCR a menţionat că aceasta este conformă cu Constituţia “în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” special pentru a sublinia faptul că noua lege cu articol unic se va corobora, urmând logica juridică, cu Legea referendumului 3/2000, cea care a instituit de la bun început pragul de prezenţă de 50% plus unu pentru toate tipurile de referendum.

    Dacă referendumul este validat, preşedintele Traian Băsescu este demis, iar în termen de trei luni, conform art. 97 (2) din Constituţie, Guvernul organizează alegeri prezidenţiale. Dacă referendumul este invalidat, la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii CCR, încetează interimatul lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României, iar Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor de preşedinte al României.

    Decizia CCR privind validarea referendumului se adoptă cu o majoritate de două treimi dintre membri (respectiv 6 din cei 9 membri).

    DE CÂTE VOTURI ESTE NEVOIE PENTRU DEMITERE?

    Numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente este de 18.292.514, uşor mai mic decât la consultările electorale precedente, după cum urmează:

    Referendum demitere preşedinte, mai 2007: 18.301.309
    Referendum vot uninominal, noiembrie 2007: 18.296.459
    Alegeri parlamentare, decembrie 2008: 18.464.274
    Alegeri prezidenţiale, noiembrie 2009: 18.303.224
    Alegeri locale, iunie 2012: 18.315.880.

    Pentru aprobarea demiterii este necesar deci ca la vot să se prezinte cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, respectiv 9.146.258, iar majoritatea simplă – cel puţin 4.573.130 dintre aceştia – să voteze DA la referendum. Dacă însă există cel puţin 4.573.130 de voturi pentru demitere, iar la vot nu se prezintă numărul minim de alegători prevăzut de lege, referendumul nu poate fi validat.

    Mai departe, în condiţiile în care preşedintele suspendat şi PDL au cerut alegătorilor să boicoteze referendumul şi în condiţiile în care toate sondajele de opinie au dat ca majoritară opţiunea pro-demitere, se poate estima că numărul voturilor DA va fi superior voturilor NU. Ca atare, premierul Victor Ponta a declarat, joi, că dacă pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu vor fi exprimate mai multe voturi decât cele cu care a fost ales în 2009, atunci “este închisă deja problema. Nu poate decât să plece. Nu mai are ce să facă altceva”, lăsând de înţeles că un număr mare de voturi DA ar justifica demiterea chiar şi dacă nu s-ar întruni pragul de prezenţă la vot cerut de lege.

    Cu alte cuvinte, dacă preşedintele Băsescu a fost ales în 2009 cu 5.277.068 de voturi, acum ar însemna că poate fi demis, de pildă, cu 5.277.069 de voturi DA, în virtutea principiului juridic al simetriei. Are temei legal această logică?

    În Decizia 147 din 21 februarie 2007 privind una dintre legile de modificare a Legii referendumului, care voia să instituie praguri diferite de aprobare a demiterii preşedintelui în funcţie de felul cum a fost ales (din primul tur sau din al doilea tur), CCR arată că legea era neconstituţională, motivând astfel:

    “Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă. Astfel, (…) în cazul Preşedintelui României, deţinerea acestei funcţii este încredinţată persoanei care a câştigat alegerile prezidenţiale, iar încetarea exercitării ei are loc ca urmare a unei hotărâri de condamnare pentru înaltă trădare, a aprobării demiterii prin referendum, a apariţiei unor incompatibilităţi etc. Aşadar, exigenţele stabilite de Constituţie pentru alegerea Preşedintelui României şi cele care se referă la demiterea acestuia în urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezintă instituţii juridice diferite, cu roluri şi scopuri diferite, fiecare având un tratament juridic distinct.
    Astfel, alegerea Preşedintelui României este reglementată de un grup omogen de norme juridice, care stabilesc regulile privitoare la organizarea şi desfăşurarea scrutinului prezidenţial. (…) În schimb, demiterea prin referendum a Preşedintelui României nu are semnificaţia unei asemenea competiţii electorale. Dimpotrivă, ea reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave prin care Preşedintele României încalcă prevederile Constituţiei.”

    Prin urmare, pentru ca preşedintele Traian Băsescu să fie demis, nu poate fi invocat niciun alt temei legal decât cel prevăzut de legile referendumului, respectiv întrunirea unei majorităţi de voturi DA în condiţiile unui prag de prezenţă de 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste. La limită, dacă acest prag înseamnă 9.146.258, ar putea exista chiar 9.146.259 de voturi DA, fără ca referendumul să fie validat şi deci fără ca demiterea să poată avea loc.

    În fine, dacă pragul de prezenţă nu este întrunit, adică mai mult de jumătate dintre alegători nu se prezintă la vot, nu se poate considera că absenţii pot fi asimilaţi unui vot pro-demitere, aşa cum se întâmplă în Parlament când o lege este aprobată tacit când nu există cvorum suficient ca s-o discute.

    Mai exact, la ora actuală, după intrarea în vigoare a Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, legislaţia după care se organizează în România toate tipurile de referendum (pentru probleme de interes naţional, local şi pentru demiterea preşedintelui) a fost complet unificată, în conformitate cu recomandările CCR şi ale Comisiei de la Veneţia. Prin urmare, dacă la referendumul din 29 iulie nu s-ar prezenta 50% plus unu alegători, situaţia ar fi identică celei de la referendumul din noiembrie 2007, când electoratul a fost chemat să se pronunţe asupra propunerii de trecere la votul uninominal. Referendumul respectiv a fost invalidat pentru că nu au existat suficienţi alegători interesaţi să se pronunţe asupra ei (prezenţa a fost atunci de aproape 27%), iar propunerea a căzut, chiar dacă în favoarea ei s-au pronunţat peste 81% dintre alegătorii prezenţi la vot.

    POATE URMA UN NOU REFERENDUM?

    Hotărârea 34/12 a Parlamentului publicată în MO din 6 iulie prevede că “În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat.”

    Înseamnă aceasta că, în cazul unui referendum nevalidat, Parlamentul poate trece peste decizia CCR şi poate convoca un nou referendum sau chiar mai multe, interpretând că perioada de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu s-ar încheia doar atunci când un referendum validat ar decide demiterea lui sau reluarea funcţiei de preşedinte?

    În Decizia 734 din 24 iulie 2012, referitoare la hotărârea 34/2012 a Parlamentului, CCR arată, referitor la atribuţiile sale de validare a referendumului, că “Nicio autoritate publică nu poate dispune în locul Curţii Constituţionale sau în mod contrar celor reţinute prin hotărârea general obligatorie a Curţii Constituţionale. Tot astfel, nicio autoritate publică nu poate dispune continuarea unei proceduri constatate ca fiind încheiată în mod oficial la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. i) din Constituţie şi în conformitate cu cele statuate prin această hotărâre.”

    CCR arată în continuare că, în situaţia unei eventuale nerespectări de către Parlament a hotărârii Curţii Constituţionale sau a convocării unui nou referendum de demitere “în cadrul aceleiaşi proceduri întemeiate pe art. 95 din Constituţie, procedură finalizată în momentul publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale pronunţate cu privire la referendum”, hotărârea respectivă poate face la rândul ei obiectul controlului de constituţionalitate.

    Ce ar decide CCR într-o astfel de situaţie este deja expus în Decizia 420 din 3 mai 2007, care arată că “în sensul prevederilor art.95 alin.(3) din Constituţie, referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui României reprezintă un act unic de manifestare a voinţei populare, care nu poate fi repetat în cadrul aceleiaşi proceduri, indiferent de rezultatul său”.

    Art.95 alin.(3) din Constituţie prevede că “Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui”. Propunerea de suspendare a fost aprobată la data de 6 iulie, astfel încât unicul referendum posibil pentru demitere în cadrul acestei proceduri este cel din 29 iulie.