BusinessMagazin

Tag: lege

  • Se pregăteşte o lege pentru “business angels”

    Legislaţia ar trebui să le permită micilor antreprenori să gă-sească mai uşor bani pentru afacerea lor, mai ales în contextul în care din cauza crizei, băncile sunt tot mai rezervate în a acorda credite afacerilor mici, mult mai sensibile la dinamica economiei şi cu un risc mai mare de a da faliment. Cu alte cuvinte, varianta proiectului de lege propune ca, în schimbul finanţării unui business mic, investitorii “business angels” să poată fi scutiţi de impozit pe dividende timp de cinci ani, dar şi pe profitul care le rămâne odată ce decid să facă un exit – cu condiţia ca acesta să fie realizat doar după o perioadă de minimum trei ani.

    Dacă în IT finanţatorii de tip business angels sunt deja o sursă de finanţare des folosită, o lege care să pună la punct un cadru pentru o astfel de investiţie ar putea determina o creştere a acestui tip de finanţări şi în alte industrii.

    “Este clar că una dintre cele mai mari problemele ale IMM-urilor este accesul la finanţare şi cum băncile sunt actori privaţi pe care nu poţi să îi influenţezi, noi trebuie să găsim alte soluţii pentru a veni în sprijinul micilor antreprenori. În plus, este important să sprijinim accesul la finanţare nu doar pentru anumite domenii de activitate care au creşteri importante, ci să încurajăm finanţarea start-up-urilor în toate sectoarele”, a spus ministrul delegat pentru IMM-uri Florin Jianu, care a avut iniţiativa elaborării proiectului de lege “business angels”.

  • Televiziunile trebuie să le asigure accesul la ştiri persoanelor cu deficienţe de auz, din octombrie

    Noul act normativ (Legea numărul 103), care a fost publicat în Monitorul Oficial din 11 iulie, modifică şi completează Legea audiovizualului numărul 504/2002.

    Potrivit noii legi, “persoanele cu handicap de auz au dreptul de acces la serviciile media audiovizuale, în funcţie de posibilităţile tehnologice”.

    “În vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire naţională: a) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron în timpul unei durate programate de cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie; b) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron programele de importanţă majoră în întregime ori rezumatele acestora”.

    Totodată, serviciile de programe de televiziune cu acoperire locală trebuie să asigure accesul la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive.

    Spre deosebire de televiziunile cu acoperire naţională, pentru a asigura accesul persoanelor cu deficienţe auditive, televiziunile cu acoperire locală au de ales între a interpreta în limbajul mimico-gestual şi a titra sincron în timpul unei durate programate de cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie.

    Totodată, televiziunile cu acoperire locală trebuie “să interpreteze în limbajul mimico-gestual şi/sau prin titrare sincron programele de importanţă majoră în întregime ori rezumatele acestora”.

    Noua lege va intra în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv în 11 octombrie.

    Totuşi, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele televiziuni şi radiouri din România, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că această lege este inaplicabilă, pentru că nu există în legislaţia audiovizualului formularea “servicii de programe de televiziune cu acoperire naţională”.

    În plus, George Chiriţă a declarat, pentru MEDIAFAX, că intenţionează să sesizeze Comisia Europeană cu privire la această nouă lege.

    Totodată, pe 25 iunie, ARCA a sesizat Departamentul Constituţional-Legislativ al Administraţiei Prezidenţiale, prezentând “câteva probleme majore de fond ale acestui proiect de lege, care ar putea constitui motive temeinice pentru o cerere de reexaminare”. George Chiriţă precizează însă că asociaţia pe care o conduce nu a primit un răspuns la sesizarea sa, iar legea a fost promulgată în forma adoptată de Parlament.

    Potrivit documentului transmis Administraţiei Prezidenţiale şi publicat pe site-ul ARCA, pe 18 iunie, plenul Senatului a adoptat proiectul de lege prin care se instituie obligaţii privind inserarea de limbaj mimico-gestual şi de subtitrare în programele de televiziune, care a fost iniţiat de deputatul PSD Ovidiu Cristian Iane.

    Potrivit ARCA, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor prin aprobare tacită şi la Comisia de cultură a Senatului s-a promovat către plenul Senatului un raport de admitere cu amendamente, raport care nu a întrunit însă în plen numărul necesar de voturi.

    “În schimb, în aceeaşi sedinţă a plenului Senatului, a primit votul de adoptare forma fără amendamente a proiectului de lege, aşa cum a fost ea adoptată tacit de Camera deputaţilor. Ca urmare, rezultatul procedurii legislative din Parlament este adoptarea unui proiect în forma depusă de iniţiator, fără a beneficia de o dezbatere parlamentară propriu-zisă, ceea ce constituie o «premieră» nedorită în istoria Parlamentului. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că proiectul iniţiatorului ar fi fost perfect, carenţele lui fiind indicate atât de observaţiile Consiliului legislativ, cât şi de amendamentele Comisiei de cultură a senatului, ci ca efect al conjuncţiei, la camera decizională, în cazul de faţă Senatul, a unor lacune procedurale ale plenului care au făcut ca nici la camera decizională, care nu are proceduri de adoptare tacită, să nu se poată evita în fapt o astfel de procedură”, a explicat ARCA.

    Cea mai importantă problemă a acestui act normativ este, potrivit ARCA, aceea că, introducând obligaţii pentru televiziuni, sub sancţiunea amenzii, de a difuza subtitrări sau traducerea unor informaţii în limbaj mimico-gestual, noua Lege contravine legislaţiei europene. “(…) instituie o contradicţie cu articolul 7 din Directiva serviciilor media audiovizuale, care prevede că «Statele membre încurajează furnizorii de servicii mass-media aflaţi sub jurisdicţia lor să asigure punerea treptată a serviciilor furnizate la dispoziţia persoanelor cu deficienţe de văz sau de auz”, prevedere implementată în legea audiovizualului, în forma în vigoare»”.

    “Ca urmare, statele membre nu pot obliga radiodifuzorii să ofere facilităţi de tipul limbajului mimico-gestual sau al subtitrării fără a intra în contradicţie cu directiva 2010/13/UE. De altfel, proiectul de lege acum adoptat nu elimină din lege prevederea prin care CNA are ca atribuţii încurajarea radiodifuzorilor în raport cu difuzarea de limbaj mimico-gestual, ceea ce instituie o contradicţie în chiar interiorul legii audiovizualului în ansamblu, căci CNA va fi acum în situaţia paradoxală de a încuraja şi amenda în acelaşi timp”, a spus ARCA.

    Totodată, potrivit ARCA, noua lege “ridică serioase probleme practice, în contextul în care în România se difuzează 296 de programe de televiziune licenţiate de CNA care ar trece la utilizarea limbajului mimico-gestual cel puţin 30 de minute pe zi”.

    “Aceasta ar conduce la necesitatea de a avea zilnic disponibili un număr echivalent de specialişti în limbaj mimico-gestual care să stea la dispoziţia fiecaruia dintre cele 296 de programe, la ora la care ar fi solicitată intervenţia lor, lucru imposibil de realizat, dată fiind inexistenţa unui număr atât de mare de specialişti şi dată fiind imposibilitatea acestora de a se afla în acelaşi timp în mai multe locuri. În plus, plăţile care se impun pentru serviciile acestora ar constitui o cerinţă imposibil de satisfăcut pentru majoritatea televiziunilor, încă aflate sub efectele crizei economice”, mai spune ARCA.

    Asociaţia remarcă şi faptul că statisticile europene arată că difuzarea de limbaj mimico-gestual se realizează în cele mai multe din televiziunile publice ca efect al legilor de organizare şi funcţionare a acestora. “(…) televiziunile private oferă doar pe baza de voluntariat subtitrarea unor emisiuni informative, state precum Slovenia, Lituania şi Belgia furnizând finanţare prin ajutor de stat pentru asemenea facilităţi, ceea ce răspunde prevederii din directivă privind procedura de «încurajare» a radiodifuzorilor de a furniza asemenea facilităţi”, mai spune ARCA.

    Pe de altă parte, contactat de agenţia MEDIAFAX, deputatul PSD Ovidiu Cristian Iane, iniţiatorul acestei legi, a declarat că, din punctul său de vedere, nu se încalcă legislaţia europeană. De asemenea, el a precizat că nu a primit nicio sesizare cu privire la proiectul său de lege, atunci când acesta era în Parlament.

    “Eu cred că Directiva e interpretată în favoarea acestei Asociaţii (ARCA, n.r.). Nu văd de ce nu ar fi interpretată în favoarea consumatorilor”, a spus Ovidiu Cristian Iane.

    El a recunoscut totuşi că există “nişte chestiuni”, care, “dintr-o eroare de procedură a Senatului”, nu au fost implementate în lege.

    “Sunt nişte chestiuni, care dintr-o eroare de procedură a Senatului – munca de la Comisie din Senat, modificările pe această lege nu au fost preluate în vot şi s-a votat legea cum era ea făcută ea iniţial. Dar nu e niciun fel de problemă de a o pune în practică şi aşa cum este. Există diferenţe mici care pot fi amendate ulterior prin nişte modificări. Eu consider că toţi operatorii ar trebui să se supună acestei legi. Nu este vorba numai despre dreptul acestor persoane defavorizate, ci şi despre o educare civică a celorlalţi”, a spus Iane.

    El a susţinut că se ocupă de “o campanie mai amplă dedicată persoanelor cu dizabilităţi”. “Este vorba despre modul în care privim această categorie. Trebuie trecut de la conceptul de asistare la cel de integrare”, a spus Iane.

    De asemenea, referitor la faptul că nu există sintagma “servicii de programe de televiziune cu acoperire naţională” în actuala Lege a audiovizualului, fapt pentru care noua lege nu ar putea fi implementată, deputatul PSD a spus că CNA va face norme de aplicare a acesteia.

    Întrebat dacă CNA trebuie să facă acest norme, Iane a răspuns: “Dacă vedem că există portiţe de scăpare vom face norme la CNA sau vom veni cu un amendament, prin care să nu mai poată fi fentată legea”.

    El a susţinut şi că punerea în aplicare a acestei legi nu implică mari costuri pentru televiziuni. “Nu este vorba de nişte costuri. Costurile sociale sunt mult mai mari. Personalul nu e o problemă – am vorbit cu preşedintele Asociaţiei Surzilor din România -, mai ales că la televiziunile locale trebuie doar subtitrare nu şi dublare mimico gestuală”, a mai spus Iane.

  • Dezbaterile în dosarul ICA, reluate la ora 10.00. Procurorii au cerut 10 ani de închisoare pentru Dan Voiculescu

     Procurorul a cerut, luni seară, pedepse mai mari pentru toţi inculpaţii şi aplicarea legii mai favorabile în acest caz, şi anume a noului Cod penal. În cazul lui Dan Voiculescu pedeapsa maximă prevăzută de noua lege penală este de 10 ani de închisoare.

    Dan Voiculescu a cerut, la termenul de luni în dosarul ICA, recuzarea completului de judecată, pe motiv că aceeaşi judecători care au pus sechestru pe bunurile fiicelor lui au decis şi în cazul contestaţiei referitoare la această măsură, şi această solicitare fiind respinsă.

    Preşedintele completului de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) care judecă dosarul ICA, Camelia Bogdan, a arătat că instanţa a decis, pe 1 iulie, impunerea măsurilor asiguratorii, iar contestaţia nu putea fi făcută decât cu privire la modul de aplicare a sechestrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul este conectat de Iaşi în şapte ore pe calea ferată, distanţa fiind de doar 400 de kilometri. Autostrada, doar pe hârtie

    Cele mai mari două oraşe din ţară după numărul de locuitori, Bucureşti şi Iaşi, sunt slab conectate în contextul în care pe linia de cale ferată ce uneşte cele două oraşe trenurile circulă cu 58 de kilometri pe oră în medie, deşi în vestul Europei viteza depăşeşte 100 de kilometri pe oră.  Şi cu  maşina călătoria durează cinci-şase ore dat fiind că autostrada care ar trebui să lege Moldova de centrul ţării este doar pe hârtie.

    Cinci trenuri de pasageri pleacă zilnic din Gara de Nord din Bucureşti spre Iaşi, capitala Moldovei, şi ajung după şapte ore – şapte ore şi jumătate la destinaţie deşi distanţa pe această rută este de doar 406 kilometri.

    „Drumul de la Bucureşti la Iaşi pe calea ferată este foarte lung, biletul este scump având în vedere câte ore se fac“, spune Paula, 28 de ani, care a călătorit pe această rută.

    Preţul unui bilet de tren pentru o călătorie (doar dus) este de 95 de lei, potrivit datelor de pe infofer.ro. Timpii de parcurs de la Bucureşti la Iaşi pe calea ferată au crescut cu 25 de minute (în 2012) faţă de 2001, potrivit datelor din memorandumul cu măsuri pentru eficientizarea sectorului de transport feroviar al României, necesare pentru aprobarea Master Planului General de Transport. Pasagerii care aleg să călă­torească cu trenul pot opta pentru tra­seul de 406 kilometri Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Focşani-Bârlad-Vaslui-Iaşi sau pentru cel care in­clude tronsonul Paşcani-Bârlad, ce mă­reşte distanţa la 460 de kilometri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Guvernul ar putea interzice autostopul. Amenzi de până la 5.000 de lei pentru transport în regim de taxi fără autorizaţie

    Autostopul poate deveni pasibil de amendă, în lumina unei modificări a legii 38/2003 pusă din nou în dezbatere publică de către Ministerul Transporturilor.

     Persoanele fizice sau juridice care efectuează transport public de persoane cu un autoturism, fără a avea autorizaţie de transport în regim de taxi emisă de autoritatea administraţiei publice locale, pot fi pasibile de amenzi între 1.000 şi 5.000 de lei, conform unei modificări aduse Legii 38/2003 (legea taximetriei) pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Transporturilor, anunţă Mediafax.

    Transportul public de persoane vizat este, evident, cel realizat contra cost, iar nu cel gratuit. Totuşi, spre deosebire de Europa de Vest, unde autostopul presupune în mod obişnuit luarea unei persoane în maşină fără a-i pretinde vreun ban, în România este ceva absolut obişnuit să „răsplăteşti” cu o sumă de bani şoferul care te ia cu maşina. Acest obicei riscă să te facă pasibil de amendă contravenţională, dacă noua prevedere a Legii 38/2003 este pusă în aplicare aşa cum a fost elaborată în acest moment.

    Este foarte greu de dovedit, pe de altă parte, că unui autostopist nu i s-au cerut bani – fie şi pentru că totul este „la mica înţelegere” între şofer şi autostopist. Tocmai din acest motiv, normele de aplicare a acestei noi prevederi ar trebui să distingă foarte clar între taximetriştii „la negru”, care vin cu maşini marcate în mod fals ca taxiuri (maşini galbene, de multe ori cu însemne care seamnănă cu cele ale taximetrelor autorizate), şi şoferii care iau „la ocazie” autostopiştii, altminteri legea ar lăsa loc unor abuzuri – în special în zonele rurale, unde foarte mulţi practică autostopul pentru a se deplasa între sate sau spre oraşe.

    De asemenea, tot normele de aplicare ar trebui să facă distincţia clară între autoturisme şi autovehicule de transport călători, fie şi pentru calificarea faptei şi stabilirea cuantumului amenzii. Pentru că una este să iei o persoană într-un autoturism, şi alta este să efectuezi transporturi „la negru” cu călători într-un microbuz.

    Pentru că legea este pusă în dezbatere, vă întrebăm şi pe voi: cum consideraţi că ar trebui să se intervină pentru a preveni fenomenul deplorabil al taximetrelor „pirat”, fără a afecta totuşi autostopul obişnuit?

  • Guvernul a modificat Legea ANL: Tinerii pot cumpăra case şi în rate sau cu credit garantat de stat

     Facilităţile la cumpărarea de către tineri a unei locuinţe ANL au fost introduse de Guvern, printr-o ordonanţă aprobată în şedinţa de miercuri.

    Legislaţia aplicată până în prezent stabileşte că locuinţele ANL pentru tineri în vârstă de până în 35 ani destinate închirierii, inclusiv cele construite şi destinate în mod exclusiv închirierii tinerilor specialişti din învăţământ sau sănătate, pot fi vândute titularilor contractelor de închiriere după expirarea a minimum un an de închiriere neîntreruptă, fără ca vânzarea să fie condiţionată de vârsta solicitantului.

    Preţul locuinţei putea fi însă achitat doar integral la data încheierii contractului, din sursele proprii ale cumpărătorului şi/sau din credite contractate de către acesta de la instituţii financiare autorizate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PMP îi cere preşedintelui Băsescu să retrimită Parlamentului legea de reducere a CAS

     “PMP solicită preşedintelui României retrimiterea legii privind reducerea CAS pentru a fi rediscutată în Parlament, constatând după trei săptămâni de dezbatere publică că cei de la guvernare nu au capacitatea de a oferi argumente privind sustenabilitatea acestui proiect şi afirmaţiile politice şi ale mediului de afaceri trebuie avute în vedere în acest proiect”, a precizat Cristian Diaconescu.

    El a arătat că guvernanţii au oferit o serie de explicaţii transmise pe diverse căi, dar este vorba despre “o mare minciună şi un dispreţ faţă de o motivare economică decentă”.

    “Observăm câtă neseriozitate, bătaie de joc ce perverteşte o măsură interesantă şi necesară, lăsând-o doar ca un manifest politic”, a mai spus Diaconescu..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reducerea CAS s-a transformat în muniţie electorală. Viitorul sistemului de impozitare rămâne incert

    Nici codul fiscal nu se schimbă din cauza reducerii CAS, nici faimosul MTO din expunerea de motive a legii privind CAS nu e cheia fiscalităţii româneşti. Numai că tratarea politicii fiscale exclusiv ca muniţie electorală deja a blocat orice discuţie raţională despre viitorul sistemului de impozitare.

    DIN CÂTE SPUN CEI CARE APAR ÎN DEZBATERILE TELEVIZATE, S-A AJUNS CA LA NOI CREŞTEREA ECONOMICĂ SĂ FIE CONSIDERATĂ POSIBILĂ NUMAI CU DEFICIT BUGETAR MARE, CUM SPUNEA SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ GUVERNATORUL BNR. ”Dar trebuie să ieşim din această capcană mentală periculoasă, pentru că deja avem probleme structurale care împing mereu deficitul să crească şi avem şi alegeri aproape la fiecare 1-2 ani. Ne-ar trebui un suflu de alergător de cursă lungă în condiţiile unor cicluri politice pe termen scurt.”

    Mugur Isărescu n-a vorbit de conflictele politice pe tema reducerii CAS ori a modificării Codului fiscal, dar sugestia era clară. Au apărut comentatorii care îl acuză pe preşedintele Băsescu că a asumat reducerea deficitului structural la 1% din PIB din 2015, mai devreme cu 2-3 ani decât state mult mai dezvoltate, periclitând astfel şansele de creştere economică începând exact din primul an după terminarea mandatului prezidenţial.

    Au apărut şi comentatorii care îl acuză pe premierul Ponta că nu-i pasă ce se va întâmpla începând din 2015, lăsând viitorului guvern decontarea minusului de aproape 5 mld. lei din reducerea CAS. Dar nici ideea de a stimula economia fără a genera deficite de peste 8% din PIB, ca în 2009 (iar scopul fixării unei limite oarecare de deficit structural este tocmai ca prognozele să câştige în realism, separând influenţa în buget a factorilor permanenţi de a celor temporari), nici ideea de a pregăti ”provizioane„ la buget pentru un stimulent fiscal oarecare n-ar trebui să fie misiuni imposibile sau surse de şoc şi groază pentru un guvern normal.

    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a enumerat din nou problemele şi soluţiile. Toleranţă zero pentru evaziunea fiscală, în special în sectoarele cele mai expuse, ţinând cont că acestea se cunosc (industria alimentară, energie electrică şi termică, tutun) şi că evaziunea a depăşit în ultimii ani nivelul record de 16% din PIB, respectiv peste 72 mld. lei la nivelul anului 2012, ceea ce, în opinia lui Dumitru, ”ameninţă securitatea naţională şi ar face necesar un pact naţional pentru combaterea evaziunii, aşa cum e pactul pentru aderarea la euro„.

    Ameliorarea colectării veniturilor, care rămâne sub 60% din total, prin accelerarea programului de restructurare a ANAF început cu Banca Mondială în 2013. Stimularea conformării voluntare a contribuabilului inevitabil scade după o perioadă de la introducerea oricărui stimulent fiscal, prin reducerea birocraţiei, ţinând cont că o companie plăteşte 39 de taxe şi impozite, faţă de 13 în Bulgaria şi 8 în Cehia, şi că lipseşte posibilitatea de a declara şi face cu uşurinţă plăţile electronic. ”Informatizarea extinsă a plăţii taxelor, care se poate realiza relativ rapid, ar face ca România să avanseze 10 locuri în clasamentul competitivităţii„, afirmă Dumitru, referindu-se la un clasament al Băncii Mondiale unde România e pe locul 134 din 189 de ţări la uşurinţa plăţii taxelor. Conformarea voluntară ar creşte şi graţie transparentizării cheltuielilor publice, ”astfel încât cetăţeanul să vadă permanent unde se duc banii lui şi să nu mai fie nevoit să vină la spital cu aspirina în buzunar„.

    Mai departe, munca la negru, devenită fenomen de masă din moment ce 1,5-1,6 milioane de persoane (patroni, întreprinzători individuali, salariaţi) nu plătesc niciun ban la stat, în special în construcţii, comerţ sau transporturi, poate fi combătută printr-o reformă a sistemului de contribuţii sociale, astfel încât veniturile din salarii să nu mai suporte o povară fiscală disproporţionat mai mare decât toate celelalte surse de venit (drepturi de autor, PFA, profesiuni liberale etc.), iar toate cotele de contribuţii sociale să fie plafonate prin lege la un număr de salarii brute, nu doar cele la pensii. ”În toate statele UE, inclusiv în cele din est, există plafoane pentru toate contribuţiile, iar plafoanele sunt mult mai jos decât în România„, arată şeful Consiliului Fiscal. Iar toate acestea ar urma să fie însoţite de o strategie pe termen mediu şi lung de încurajare a natalităţii şi a întoarcerii în ţară a cetăţenilor plecaţi să muncească în străinătate.

    Pe de altă parte, finanţatorii internaţionali au început treptat să admită implicit că o economie slabă cum este cea a României, ca şi alte economii din est, suferă din cauza globalizării şi a crizei în cel puţin două capitole esenţiale nu doar pentru creşterea economică, cât mai ales pentru dezvoltarea pe termen lung: scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei şi migrarea masivă a forţei de muncă active spre vest, în căutare de slujbe mai puţin prost plătite decât acasă, şi practica preţurilor de transfer prin care multinaţionalele, dominante în economie, transferă mare parte din profit în ţările de origine.

    Aşa se face că încă din timpul guvernărilor Boc au început să apară recomandări privind deplasarea centrului de greutate al taxării de la sursele ”mobile„, volatile spre cele ”imobile„, locale sau captive, respectiv impozitele pe avere şi proprietăţi, redevenţe şi taxe de mediu în sectorul energetic, impozitarea agriculturii (Consiliul Fiscal, 2010). Atunci apăreau idei ca impozitarea veniturilor nedeclarate, prin controale la patronii de firme sărace care şi-au cumpărat iahturi şi vile, amintind de celebra impozitare a piscinelor din Grecia reperate cu elicopterul.

    Taxa pe stâlp, majorarea impozitelor pe maşini sau pe locuinţele folosite ca sedii de firme, extinderea majorării taxelor locale, convenite cu FMI şi incluse în noul proiect de Cod fiscal, fac parte din aceeaşi filosofie, care se va reflecta în sistemul fiscal al următorilor ani indiferent cine va fi la putere. ”Din cauza marjei limitate de acţiune în domeniul finanţelor publice, recomandările CE vizează reorientarea impozitării dinspre muncă spre proprietate, consum şi mediu„ (recomandări CE pentru statele membre, iunie 2014). ”Ţările UE 11 ar trebui să transfere povara fiscală de la impozitarea muncii la taxe mai prietenoase pentru creşterea economică, aşa cum sunt taxele pe locuinţe şi taxele de mediu„ (raport Banca Mondială privind ECE, iulie 2014). ”Globalizarea şi liberalizarea comerţului îndreaptă statele spre baze de impozitare mai puţin mobile, ca proprietăţile, consumul sau veniturile din exploatarea resurselor naturale„ (raport OECD ”Provocări pentru politicile publice în următorii 50 de ani„, iulie 2014).

    În acelaşi timp, proiectul de Cod fiscal ar urma să abordeze pentru prima dată preţurile de transfer ori impozitarea persoanelor juridice străine care au conducerea efectivă în România. Actualul ministru al finanţelor, Ioana Petrescu, a cerut în primăvară ambasadorului francez să ofere ANAF expertiza Parisului în privinţa preţurilor de transfer, ştiind că această chestiune se află în vârful priorităţilor pentru guvernele din SUA ori din zona euro, care încearcă şi vor încerca şi în anii următori să limiteze scăderea veniturilor la bugetele publice din cauza delocalizării şi a optimizărilor fiscale făcute de multinaţionale.

  • Absolvenţii care vor indemnizaţie de şomaj trebuie să se înregistreze în 60 de zile de la absolvire

     Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată, prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţământ promoţia 2014 au la dispoziţie 60 de zile de la data absolvirii studiilor pentru a se înregistra, în baza de date a agenţiilor judeţene de care aparţin, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    Conform legii, absolvent al unei instituţii de învăţământ este persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în una din instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gorghiu: Dacă îmi permiteţi o intuiţie de femeie, vă spun că Legea de reducere a CAS va fi promulgată

     Alina Gorghiu a fost întrebată dacă, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni, de luni, ministrul Finanţelor ar trebui să-şi prezinte demisia.

    ”Penibilul situaţiei a fost atât de apăsat şi tuşat încât domnia sa cred că n-ar trebui să mai intre în Ministerul de Finanţe. Da, eu cred că în faţa unui asemenea moment în care ministrul de Finanţe a avut încleştat maxilarul şi nu a putut să emită niciun fel de punct de vedere pe o lege, pe o iniţiativă care a fost foarte mult dezbătută, (…) nu putem să credem că doreşte să rămână în continuare acolo şi să reprezinte Guvernul de pe poziţia de ministru al Finanţelor”, a declarat Gorghiu.

    ”A fost o întâlnire de natură electorală pentru cele două personaje politice, atât pentru Victor Ponta cât şi pentru preşedintele Traian Băsescu. A fost o întâlnire care să arate bătaia de joc la adresa CAS, o poveste de genul «uite CAS-ul, nu e CAS-ul; uite cifrele, nu sunt cifrele; uite deficitul, nu e deficitul». În realitate, nu a existat o dezbatere serioasă, nu a existat o concluzie a acestei întâlniri”, a afirmat Gorghiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro