BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ieftinirile continuă. Până când?

    Analiştii Raiffeisen Bank România notează că presiunile inflaţioniste rămân scăzute, ca efect al cererii interne reduse, al inflaţiei importate mici şi al limitării creşterii de preţuri la alimente, inclusiv prin intermediul reducerii TVA la pâine. CORE3 (măsura inflaţiei care exclude cele mai fluctuante preţuri din economie) a coborât deja în octombrie la 1,2%, un minim istoric.

    Prognoza BNR pentru finele lui 2013 este de 1,8%, iar pentru decembrie 2014 de 3%. Economiştii Raiffeisen se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să se întoarcă la tendinţa sa pe termen lung (3-3,5%) în a doua jumătate a lui 2014, în condiţiile în care majorarea accizelor preconizată de Guvern s-ar reflecta în economie chiar în condiţiile unei cereri de consum interne slabe; alţi factori de risc care ar putea stimula inflaţia ar fi un an agricol slab şi potenţiale turbulenţe politice de natură să determine o depreciere a leului.

  • Viitorul UE sună ieftin: previziunile Băncii Centrale Europene

    Conform preşedintelui BCE, Mario Draghi, banca exclude necesitatea unei noi runde de stimulare monetară similară cu cea existentă (Long Term Refinancing Operation), care a oferit ieftin băncilor 1.000 mld. euro începând din 2011.

    În schimb, BCE îşi pune mari speranţe în testul de soliditate financiară din 2014, ce va filtra în mod credibil băncile europene, evitând astfel riscul ca nişte “bănci-zombi” să frâneze pe termen lung redresare economică durabilă a UE.

     

  • Isărescu: România are nevoie de dublarea creşterii economice, dar cu inflaţie şi deficit de numai 2%

     “Ce trebuie să facem pentru a avea o creştere economică mai accelerată? Să ieşim dintr-un nivel de 2%, avem cam 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent, 2% inflaţie şi 2% creştere economică, am vrea ca unul din cei patru de 2%, creşterea economică, să se dubleze, fără ca ceilalţi trei de 2% să nu se strice, să rămânem cu 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent – poate să fie şi mai mare, dar nu cu mult, pentru că atunci trebuie să plăteşti datoriile – şi 2% inflaţie, pentru că asta înseamnă stabilitate, încredere, capacitatea de a-ţi dezvolta planul viitor”, a afirmat Isărescu la seminarul “România investiţiilor. România Dezvoltării”, organizat la BNR.

    Şeful băncii centrale a comentat ideea, “îndrăzneaţă, interesantă”, că ar trebui introdus în constituţie un nivel minim de creştere economică de 5%, iar în cazul în care n-ar fi atins Guvernul să-şi dea demisia.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Preţurile de consum au stagnat în noiembrie. Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 1,83%

     “În luna noiembrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,2%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,1% fiecare”, se arată într-un comunicat al INS.

    La alimente, cea mai mare scădere, de aproape 4%, a fost înregistrată pentru categoria fructe şi conserve din fructe, iar în ceea ce priveşte articolele nealimentare şi serviciile preţurile au oscilat extrem de puţin, cu sub 1% în sus sau în jos, pentru fiecare articol sau serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile de consum au stagnat în noiembrie. Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 1,83%

    “În luna noiembrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,2%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,1% fiecare”, se arată într-un comunicat al INS.

    La alimente, cea mai mare scădere, de aproape 4%, a fost înregistrată pentru categoria fructe şi conserve din fructe, iar în ceea ce priveşte articolele nealimentare şi serviciile preţurile au oscilat extrem de puţin, cu sub 1% în sus sau în jos, pentru fiecare articol sau serviciu.

    În prima parte a lunii noiembrie Banca Naţională a României a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,1% la 1,8%, precum şi pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3%.

  • O fantomă umblă prin Europa: deflaţia

    Cum inflaţia eurozonei este departe de a depăşi ţinta (tocmai a atins un minim de 0,7% în octombrie, faţă de ţinta de cel mult 2%), e clar că declaraţia lui Asmussen a fost făcută nu pentru a potoli temerile cuiva de inflaţie, ci pentru a putea vorbi despre deflaţie fără să pară că ea e în centrul atenţiei. “Nu suntem la capătul resurselor noastre de politică monetară”, a afirmat Asmussen, referindu-se inclusiv la un instrument despre care admite că ar trebui folosit cu cea mai mare prudenţă: aşa-numita rată negativă la depozite, adică taxarea băncilor pentru depozitele pe termen foarte scurt (rata la depozite este deja în prezent aproape de zero).

    Exact aşa cum au fost, succesiv, ieşirea Greciei din zona euro, probabilitatea ca Germania să accepte împărţirea poverii datoriei cu restul zonei, probabilitatea ca BCE condusă de Trichet sau de Draghi să imite politica Fed de relaxare monetară cantitativă, problema şomajului din ţările periferice ale zonei euro sau problema excedentului comercial al Germaniei, deflaţia a devenit acum tema la modă în discuţiile legate de viitorul zonei euro şi în predicţiile pesimiste care influenţează pieţele financiare.

    Mai nou, în discuţie a intervenit şi OECD, care a cerut BCE să abordeze posibilitatea de a cumpăra active, adică a recurge la tiparniţă fără limite după modelul Fed, spre a stimula redresarea economică şi a evita căderea într-o spirală deflaţionistă prelungită de tip nipon. Vitor Constancio, vicepreşedinte ale BCE, a admis că problema unui program de cumpărare de active după modelul Fed a fost discutată în consiliul băncii, “dar numai la nivel de posibilitate”.

  • Japonezii tot încearcă să-şi urnească economia

    Importurile au crescut cu 2,2%, în timp ce exporturile s-au redus cu 0,6%. Investiţiile s-au majorat cu numai 0,7%, faţă de 4,4% în trimestrul precedent.

    Ryuzo Miyao, membru al consiliului Băncii Japoniei, a afirmat că “incertitudinile din mediul global”, îndeosebi disputele fiscale din SUA, periclitează şansele de relansare pentru economia niponă, unde parametrii urmăriţi de guvern (cererea internă, investiţiile, salariile în sectorul privat, inflaţia) întârzie să-şi revină.

    Banca n-a mai făcut nicio schimbare în politica monetară din aprilie, când s-a angajat să dubleze baza monetară în următorii doi ani, prin cumpărări agresive de active, spre a stimula economia grevată de deflaţie. Economiştii apreciază însă că pentru o relansare reală a economiei va fi nevoie şi de alte măsuri, în special de o creştere a salariilor, spre a stimula consumul intern.

    Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.

  • Cum am ajuns campionii Europei la creştere economică

    Prin comparaţie, economia zonei euro a crescut cu 0,1%, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2012 a scăzut cu 0,4%.

    În primele două trimestre, creşterea PIB a fost de 1,5%, respectiv 0,5%. Pe primele nouă luni, PIB a crescut cu 2,7%, peste aşteptările pieţei şi ale creditorilor externi (în jur de 2,2% pentru tot anul 2013, cifră care a servit şi drept bază de calcul pentru bugetul pe 2014).

    “Activitatea în T3 a fost cel mai probabil susţinută de recolta agricolă foarte bună a anului, însă măsura acestei contribuţii a unei recolte aproape la nivel record va fi cunoscută doar la 4 decembrie, când vor fi difuzate statistici detaliate. Ca atare, cifrele de acum trebuie tratate cu un optimism rezervat”, arată Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România.

    Dincolo de agricultură însă, performanţa economică a anului 2013 a avut ca motor principal exporturile. Pe primele nouă luni, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro). În septembrie, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% exprimate în euro) faţă de aceeaşi lună din 2012, iar importurile au avansat cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% în euro). Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (42,0% la export şi 34,6% la import), relevă INSSE.

    Performanţa din intervalul iulie-septembrie a venit la pachet cu o uşoară majorare a inflaţiei, care în octombrie a fost de 0,3%, cea mai mare din ultimele opt luni, în timp ce rata anuală a rămas neschimbată la 1,9% – o dovadă, în opinia analiştilor BCR, că dezinflaţia susţinută de recolta abundentă a anului ar putea fi ameninţată în următoarele luni. Noua prognoză de inflaţie a BCR este 2% pentru decembrie. “Recent anunţatele majorări ale accizelor pentru combustibili şi tutun şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi/litru pentru benzină, în ianuarie 2014, va pune presiune pe inflaţia anului care vine. În absenţa acestor măsuri fiscale, inflaţia ar fi scăzut până la 1% în ianuarie-februarie 2014”, estimează Eugen Şinca, economist al BCR.

    |n privin]a sus]inerii economiei cu bani publici, proiectul de buget pentru 2014, care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, prevede creşterea cheltuielilor totale cu 3,41%, la 119 mld. lei, şi a veniturilor cu 4,8%, la 101 mld. lei. Cele mai importante lucrări de infrastructură prevăzute pentru anul viitor sunt 9 proiecte de autostrăzi, reabilitări de căi ferate, reabilitarea părţii sudice a litoralului, proiectul de lasere de la Turnu-Măgurele, consolidarea Teatrului Naţional şi liniile de metrou Drumul Taberei şi Otopeni.

    Mai mulţi bani decât anul acesta vor primi Ministerul Dezvoltării, MApN, Munca, Agricultura, Educaţia, Transporturile, în timp ce bugetul CNAS va fi mai mic cu 0,14%. ANI, SIE, SPP, STS, CSM vor primi alocări mai mici, iar SRI, CCR şi Preşedinţia vor primi alocări mai mari. În 2014, România va contribui la bugetul UE cu 1,58 mld. euro şi va primi de la UE 8,6 mld. euro.

     

  • Inflaţie de 0,29% în octombrie. Preţurile de consum au crescut în octombrie cu 0,29% faţă de luna anterioară

     “În luna octombrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5% fiecare, iar preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%”, arată INS, într-un comunicat.

    Dintre alimente cel mai mult s-au scumpit cartofii – 8,91%, iar evoluţia preţurilor la categoria produselor nealimentare a fost influenţată de o creştere a tarifelor de 1,24% la gaze.

    Săptămâna trecută, Banca Naţională a României a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,1% la 1,8%, precum şi pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3%, anticipând o scădere a ratei sub intervalul de variaţie în prima parte a anului viitor şi apoi o revenire, mai ales din efect de bază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 11-17 noiembrie

    11.11
    Reuniunea Ecofin pe tema bugetului UE (Bruxelles)

    11-12.11
    Forumul anual pentru Strategia UE privind Regiunea Mării Baltice (Vilnius)

    11.11
    INSSE difuzează datele privind inflaţia pe luna octombrie

    12.11
    Concert Children of Bodom (Turbohalle, Bucureşti)

    13.11
    Eurostat anunţă situaţia producţiei industriale în septembrie pentru zona euro şi UE

    13.11
    Comisia Europeană adoptă noi norme privind ajutorul de stat pentru industria de film

    14.11
    Eurostat lansează prima estimare privind PIB în T3 pentru UE şi zona euro

    14.11
    Reuniunea Eurogroup (Luxembourg)

    15.11
    Meciul de fotbal Grecia-România pentru barajul la CM 2014

    până la 15.11
    Expoziţia “100 de ani. România în National Geographic” (MNIR, Bucureşti)

    până la 1.12
    Expoziţia “Polska Folk” – design polonez inspirat de arta populară (MŢR, Bucureşti)