BusinessMagazin

Tag: functie

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

     

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

     

  • Cine sunt oamenii cheie din conducerea SIF Muntenia şi SIF Banat-Crişana

    Ceilalţi membri ai consiliului reprezentanţilor acţionarilor SIF Muntenia sunt Iulian Aursulesei, Gheorghe Bâlteanu, Sergiu Busilă, Emil Cazan, Daniel Florian Miron, Adrian Victor Prodan, Petre Pavel Szel şi Vicenţiu Octavian Zorzolan.

    SIF4 este administrată de SAI Muntenia Invest, condusă de Gabiel Filimon din funcţia de director general, şi de Gheorghe Dănuţ Porumb, care deţine funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie.

    SIF Banat-Crişana (SIF1) este condusă de Dragoş George Bîlteanu, care deţine funcţia de director general şi preşedinte al consiliului de administraţie. Ceilalţi membri ai board-ului SIF Banat-Crişana sunt Ştefan Dumitru (vice-preşedinte), Ion Stancu (membru şi în comitetul de audit al SIF-ului), Adrian Petreanu, Valentin Chiser şi omul de afaceri libanez Najib El Lakis. Fiul acestuia, Ali H. Lakis a demisionat vineri din funcţia de membru neexecutiv în board-ului SIF 1.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Steven Van Groningen, locul al doilea

    Steven van Groningen a absolvit Universitatea Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial, după care s-a reorientat spre banking, având ocazia să cunoască din interiorul ABN Amro criza financiară din Rusia anilor ’90. A coordonat pentru ABN Amro lansarea activităţii băncii în România, apoi a preluat conducerea Raiffeisen Bank România în 2002, în urma fuziunii acesteia cu fosta Bancă Agricolă.

    Steven van Groningen a crescut într-un mic oraş olandez, Deventer, cunoscut pentru şcoala latină la care a studiat Erasmus şi pentru faptul că era un important nod comercial pentru Ţările de Jos. Tradiţia sportului şi mai ales a canotajului a venit din familie, spune bancherul, care a ajuns ulterior să participe la două campionate mondiale şi la o ediţie a Jocurilor Olimpice. Steven van Groningen a învăţat lecţii importante în cariera sa de atlet olimpic. Importanţa paşilor mici, respectul pentru reguli, munca în echipă, faptul că din eşecuri poţi învăţa mai mult decât din succese. Despre orice subiect ar fi vorba, bancherul aminteşte de ceea ce i-a adus sportul, de la viaţa de familie şi până la atitudinea de strateg de business.

    În primul semestru al anului, Raiffeisen Bank, al patrulea jucător din sistemul bancar după activele deţinute, a obţinut un profit net de 45 milioane de euro, cu 25% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza creşterii cheltuielilor cu provizioanele şi stagnării veniturilor. „Veniturile se menţin la acelaşi nivel ca anul trecut, ceea ce este în sine o performanţă în condiţiile actuale de piaţă. Avem un sistem de control al riscurilor şi al cheltuielilor care ne-a permis să fim mai eficienţi. Sunt mulţumit că baza de clienţi IMM şi cea de clienţi de top au cele mai mari creşteri“, a declarat Van Groningen.

    Steven van Groningen face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Klaus Iohannis a fost validat de către Curtea Constituţională în funcţia de preşedinte al României

    La finalul ceremoniei, Klaus Iohannis a declarat că “a fost un vot puternic şi foarte clar” şi i-a asigurat pe români că a înţeles mesajul electoratului. “Este un moment festiv, dar aş vrea să remarc că după 25 de ani de la revoluţie se încheie o etapă. Românii au spus, prin votul lor, stop şi de la capăt”, a declarat Iohannis. “Viziunea pe care eu am prezentat-o în campania electorală s-a împletit foarte frumos cu aşteptările românilor. Le spun românilor, astăzi şi aici, că se poate. Se poate construi o Românie puternică. […] Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas.”

    “Vreau să vă spun cu toată fermitatea că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Cred că preşedintele României trebuie, prin viziunea cu care vine, să inspire naţiunea, iar prin comportamentul său public să devină un etalon al societăţii române.”

    Preşedintele în funcţie Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că acesta este un moment extrem de important. “Vă doresc, domnule preşedinte ales, ca după primul mandat să fiţi singur la această ceremonie”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la faptul că îi urează lui Iohannis să rămână la Cotroceni timp de două mandate (în cadrul ceremoniei sunt prezenţi atât preşedintele în funcţie cât şi cel ales – n.red.). “Cine crede că transformarea României este un proces de cinci ani se înşeală. Este misiunea fundamentală a preşedintelui ca, utilizând toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie, să facă astfel încât să se meargă înainte pe drumul fixat.”

    “Am constatat, în două mandate, că se vor găsi întotdeauna în societatea şi în mass media germenii pasului înapoi. Uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te impune. Avem prea multe instituţii care, datorită jocului politic, încă nu sunt reformate.”

    Traian Băsescu a încheiat discursul mulţumindu-i lui Klaus Iohannis pentru căştigarea alegerilor. “Vreau să vă felicit pentru un lucru care ţinea de o problemă personală. N-aş fi vrut ca la finalul mandatului meu stânga să domine toate puterile statului. Astfel, las moştenire o ţară care are o opţiune de dreapta.”

  • Cine îi va lua locul lui Iohannis la conducerea Primăriei Sibiu

    De data aceasta este vorba despre o femeie, Astrid Fodor, de la Forumul Democrat al Germanilor din România şi totodată viceprimar al Sibiului, scrie Vocea Transilvaniei.

    De altfel, Klaus Iohannis a lăsat-o interimar la conducerea Primăriei în perioada campaniei pentru prezidenţiale.

    Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a lăsat vacant postul de primar al Sibiului, care, după toate probabilităţile, va reveni tot unui cetăţean cu origini germane, notează aceeaşi sursă.

    Decizia ar fi una oarecum surprinzătoare, având în vedere că Fodor nu este membru PNL, ci reprezintă Forumul Democrat al Germanilor din România. Celălalt viceprimar, Virgil Popa, este preşedintele organizaţiei municipale a PNL.

  • O tânără de 30 de ani conduce cel mai nou hotel din Bucureşti

    Hotelul de patru stele Mercure, un brand al lanţului internaţional Accor, se va deschide pe 17 noiembrie, în urma unei investiţii de 9 milioane de euro făcută de compania Dentotal Protect.  Unitatea are o capacitate de 114 camere şi se află în centrul Capitalei, în apropiere de Ateneul Român şi de Muzeul George Enescu, pe Calea Victoriei. Unitatea are şi trei săli de conferinţă, un centru fitness şi o parcare subterană cu 30 de locuri. 

    Tariful unei camere va varia între 60 şi 80 de euro pe noapte în funcţie de tipul de cameră. Directorul general al hotelului Mercure este Alina Fugaciu, o tânără cu experienţă de 12 ani în cadrul lanţului hotelier Accor. Ea a fost responsabilă de recrutarea echipei de 50 de angajaţi, training, respectarea cerinţelor de brand, vânzări şi strategia de marketing.

    După ce a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti, Alina Fugaciu şi-a început cariera în poziţia de coordonator turism în cadrul hotelului Sofitel (în prezent Pullman WTC), parte a Accor Hotels Romania, funcţie în care a lucrat timp de doi ani, în perioada 2003-2005. Între  2006 şi 2008, Alina Fugaciu a avut mai multe poziţii în cadrul departamentului de vânzări al Novotel Bucharest City Center, făcând parte din echipa ce a deschis primul hotel Novotel din România.

    A lucrat apoi timp de şase ani ca director de vânzări şi marketing în cadrul Novotel Bucharest City Centre, poziţie din care a avansat apoi spre funcţia de manager de operaţiuni în cadrul MGALLERY Prague, parte a Accor Hotels din Republica Cehă, funcţie pe care a avut+o până la numirea sa ca director general al Mercure România. 

  • Cinci tineri din Baia Mare câştigă 20.000 de euro pentru că rezolvă problema pe care şoferii din România o urăsc

    “ÎŢI FACI UN CONT, DESCRII PROBLEMELE MAŞINII ÎNTR-UN FORMULAR, DATELE TEHNICE ALE ACESTEIA, ORAŞUL ŞI PERIOADA ÎN CARE DOREŞTI SĂ REPARI MAŞINA, IAR APOI AŞTEPŢI OFERTELE DE LA SERVICE-URI“, descrie băimăreanul Tudor Cioltea modul cum funcţionează platforma Autoeconom.ro, subiectul tezei sale de licenţă şi al primei afaceri în care s-a lansat, alături de patru colegi de liceu.

    Potrivit antreprenorului, acesta este un loc de întâlnire între proprietarii de maşini şi service-urile auto, prin care şoferii pot să găsească cele mai bune oferte de reparaţii, în funcţie de argumente ce ţin de preţ, proximitate, garanţia pieselor necesare sau recenziile celorlalţi clienţi. La un după lansarea pe piaţa autohtonă, site-ul lor centralizează 210 service-uri din toate judeţele ţării şi le va aduce tinerilor până la sfârşitul anului venituri cuprinse între 15.000 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor lui Cioltea, care conduce afacerea împreună cu prietenii săi. Ideea unei astfel de afaceri i-a venit în perioada când era student în Danemarca.

    După absolvirea liceului, a plecat împreună cu Cristina Pop, în prezent una dintre colegele sale de afaceri, să studieze marketingul la Lillebaelt Academy din oraşul danez Odense. Au ales academia pe seama recomandărilor colegilor care plecaseră în anii anteriori, pentru varietatea de studii de business, dar şi pentru posibilitatea de a lucra în paralel cu acestea. Costurile de întreţinere i-au determinat pe el şi pe colega sa să îşi caute un loc de muncă imediat ce au ajuns acolo. Astfel, prima experienţă de muncă pe care au avut-o a fost înfiinţarea unei firme de curăţenie. ”Am învăţat să ne organizăm, să găsim nişte clienţi şi să furnizăm servicii de calitate„, îşi aminteşte el.

    După doi ani de studiu în marketing management, li s-a oferit posibilitatea de a intra într-un program pilot de un an şi jumătate pe specializarea ”Inovaţia în afaceri şi educaţia antreprenorială„. ”Era o consecinţă a perioadei de după criză, când toată lumea voia să facă ceva diferit„, explică Cioltea motivul danezilor de a lansa un astfel de program. În cadrul acestuia, au avut posibilitatea de a lucra cu profesori ce veneau din mediul de afaceri şi care nu aveau neapărat foarte multă experienţă în a preda. Iar modul cum se desfăşurau cursurile era, de cele mai multe ori, inedit.

    ”Am ajuns într-o clasă goală, în care nu se aflau mese sau scaune, ci doar o tablă interactivă foarte mare. Ni s-a spus să luăm loc şi să fim creativi în găsirea acestuia„, explică Tudor Cioltea modul cum a decurs primul curs de inovaţie în afaceri. Ultimul an de studiu avea ca obiectiv realizarea unei lucrări practice de licenţă, iar programul de inovaţie şi educaţie antreprenorială le oferea posibilitatea de a-şi face firma fie virtual, fie să se lanseze în afaceri în mod real.

    Au început Autoeconom.ro, ca urmare a unei experienţe pe care au avut-o la danezi. ”Aveam o maşină şi, fiind într-o ţară străină, orice vizită la service era foarte scumpă. Dat fiind că, spre deosebire de România, nu aveam niciun prieten care să îmi recomande service-ul potrivit, am găsit o platformă online care să ne ofere acest lucru.„ Site-ul danez centraliza o serie de service-uri şi furniza oferte utilizatorilor în funcţie de nevoile acestora.

    Pentru că o astfel de platformă nu exista în România, tinerii au preluat ideea şi au aplicat-o pe piaţa autohtonă, având astfel şi pretextul pentru a se întoarce în oraşul de origine, aşa cum îşi doreau de la început. ”Ştiam că nu putem să ne întoarcem şi să ne luăm un job obişnuit, cel puţin în Maramureş, aşa că trebuia să facem ceva pe cont propriu.„

    Li s-au alăturat Norbert Kolozsvari, care a studiat programare, Marius Crişan, specializat în web design tot în Danemarca, şi o altă colegă de liceu, Ioana Pop, care a studiat tehnologia informaţiei la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Şi-au împărţit responsabilităţile în funcţie de competenţe: Marius se ocupă de partea tehnică şi de modul cum arată platforma, Cristina, de partea de promovare şi de marketing online, Ioana, de project management, iar Tudor, de partea de service-uri partenere şi relaţii cu media.

    Investiţia iniţială – economiile celor patru tineri – a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit şi o pot face doar în scop informativ, fără să facă neapărat programarea la service. Site-ul se monetizează în schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei opţiuni de plată a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaugă un comision între 10-15% din valoarea reparaţiilor intermediate, un altul de 1.000 de lei şi unul de 2.000 de lei, care permite şi accesul service-urilor la companiile cu flote de maşini. 

  • Samsung GALAXY Note 4 şi Gear S, disponibile în România

    “Galaxy Note 4 vine cu funcţii îmbunătăţite şi în ceea ce priveşte perioada de funcţionare, Fast Charging şi Ultra Power Saving Mode asigurând o încărcare mai rapidă a bateriei şi o durată de funcţionare prelungită a dispozitivului mobil, pentru situaţiile de urgenţă. În plus, funcţia Voice Recorder, permite înregistrarea, recunoaşterea şi redarea a până la opt voci diferite, prin difuzorul îmbunătăţit, care reduce zgomotul de fundal, având mai multe microfoane integrate în design-ul dispozitivului. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a izola şi a asculta anumite voci dintr-o conversaţie cu mai multe persoane.

    Galaxy Note 4 dispune de o cameră foto principală de 16 MP, cu stabilizator de imagine Smart Optic, pentru fotografiile făcute la obiecte în mişcare sau în medii întunecate. În plus, camera frontală de 3,7 MP cu f1,9 permite atât fotografierea la unghi standard de 90 de grade, cât şi la un unghi mai larg de până la 120 de grade, pentru realizarea celor mai bune „seflie-uri de grup”.

    Noul S Pen a fost construit pentru a oferi o experienţa similară cu cea a scrierii cu stiloul pe hârtie. Accesoriul S Pen permite o utilizare avansată a dispozitivului prin funcţiile Action Memo, Screen Write, Image Clip şi Smart Select, care îmbunătăţesc crearea, stocarea, modificarea şi împărtăşirea de conţinut. În plus, cu ajutorul funcţiei inovatoare Snap Note, utilizatorii pot fotografia notiţele scrise pe hârtie, iar acestea vor fi transformate şi stocate în formatul S Note, adică din format analog în format digital”, subliniază cei de la Samsung.

    Samsung a anunţat săptămâna trecută o scădere cu 60% a profitului operaţional din trimestrul al treilea, ca urmare a stagnării vânzărilor de smartphone-uri. Tot săptămâna trecută, compania a declarat că va investi 14,5 miliarde de dolari într-o nouă fabrică de chipuri în Coreea de Sud.

  • Povestea antreprenorului care a schimbat transportul în comun

    Născut în octombrie 1978, Camp a urmat cursurile Universităţii din Calgary, obţinând o diplomă în inginerie electrică. În 2007, el a fost inclus pe lista TR35 a Masachussetts Institute of Technology, care îi include pe cei mai inovatori tineri de sub 35 de ani.

    Un an mai târziu a fost numit unul dintre cei mai buni tineri antreprenori din domeniul IT de către revista Bloomberg BusinessWeek.

    În 2009, Garrett Camp şi Travis Kalanick au pus bazele Uber, o aplicaţie care permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti. În mai puţin de un an de la lansare, succesul său a început să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care operează Uber. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.

    De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare, la începutul anului 2014, a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber. Evaluată la 17 miliarde de dolari, compania este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind Airbnb (evaluat la 10 miliarde).

    Anul trecut, Camp a fondat Expa, un accelerator de start-up-uri menit să descopereze noi businessuri cu potenţial. El a promovat proiectul folosindu-se de experienţa sa de peste zece ani în antreprenoriat, dezvoltând o platformă care oferă sfaturi şi direcţii pentru tinerii care vor să pornească o afacere.

    Garrett Camp a investit în mai multe companii, printre care Prism Skylabs, o platformă de analiză video, WillCall, o aplicaţie ce permite achiziţionarea de bilete pentru concerte, şi Behance, o reţea socială pentru experţii din diferite domenii. Camp are o avere estimată la 300 de milioane de dolari.