BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Administrarea defectuoasa a parcurilor naturale va costa economia României 2,6 miliarde de euro

    Soluţiile pentru un scenariu optimist se bazeaza pe Sustainable Ecosystem Management (SEM), adica gestionarea chibzuita a resurselor din ecosistemele ariilor protejate.

    In cazul turismului, trecerea de la Business as Usual (BAU) – condiţiile în care nu se schimbă nimic din modul de lucru actual, caracterizat de subfinanţarea ariilor protejate si declinul calitatii experientei oferite de vizitarea parcurilor de catre turisti, s-ar produce prin investitii in centre de vizitare, infrastructura sau managementul fluxului de turisti.

    Studiul intocmit pe cinci parcuri pilot arata ca valoarea activitatilor de recreere si turism aferente acestora, luand in considerare si efectul multiplicativ al turismului asupra economiei in ansamblu, a fost in 2010 de 365 de milioane de euro (0,3% din PIB). Turistii si vizitatorii celor cinci parcuri s-au aratat dispusi sa plateasca anual cu 42 de milioane de euro in plus fata de cat platesc acum, daca vor avea parte de o infrastructura si de servicii mai bune. Mai mult, veniturilor obtinute de localnici din ecoturism raman in proportie de 80-90% in zonele rurale in care au fost obtinute, asa cum indica datele Asociatiei de Ecoturism din Romania.

    Daca este administrat intr-o maniera sustenabila, turismul din cele cinci parcuri pilot poate genera inca 2,626 miliarde euro in urmatorii 25 de ani, studiul indicand ca aceste servicii au cel mai mare potential de a crea beneficiu cumulativ dintre toate cele analizate (agricultura, silvicultura, ape minerale, diminuarea dezastrelor etc.)

     

  • Irlanda va ieşi din programul de bailout în decembrie şi nu vrea o linie de finanţare preventivă

     În noiembrie 2010, Irlanda a solicitat un ajutor de urgenţă în valoare de 67,5 miliarde de euro din partea creditorilor internaţionali, program care se va încheia pe 15 decembrie. Irlanda devine astfel prima ţară din zona euro care încheie acest tip de program, de la declanşarea crizei în 2009, transmite Bloomberg.

    “Facem ultimii paşi pentru readucerea Irlandei la condiţii normale, economice, bugetare şi de finanţare. Ca majoritatea ţărilor din zona euro vom putea să ne finanţăm normal de pe pieţe”, a afirmat joi Kenny în Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modernizarea Teatrului Naţional Bucureşti, finanţată cu 100 milioane lei. Ponta vrea finalizare mai devreme

     El s-a aflat, joi, pe şantierul de construcţie al teatrului, pentru a verifica stadiul lucrărilor.

    “În bugetul Ministerului Culturii, pentru finalizarea Teatrului Naţional, sunt 100 de milioane de lei. Dânşii (constructorii – n.r.) au spus că 97 le trebuie, dar sunt convins că nu o să fie doar 97, ca întotdeauna: când îţi faci o casă nouă, constaţi la sfârşit că a mai costat ceva”, a spus Ponta.

    În opinia premierului, forma în care arată proiectul nu defineşte doar un teatru, ci un “mall” cultural.

    “Avem în buget, pe 2014, ultimii bani necesari, pentru ca acest proiect să se încheie cu bine. O să fie un proiect care va pune Bucureştiul foarte sus pe harta culturală a Europei şi sunt absolut convins că generaţiile următoare se vor bucura de un Teatru Naţional cum ne-am dorit mulţi alţii”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Centrul Naţional al Cinematografiei alocă 30 milioane lei pentru prima sesiune de proiecte din 2013

     Centrul Naţional al Cinematografiei a anunţat organizarea concursului de selecţie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru producţia filmelor şi dezvoltarea proiectelor cinematografice.

    Perioada de depunere a dosarelor de concurs este 12 noiembrie – 13 decembrie 2013, ora 15.00, la secretariatul CNC.

    Potrivit site-ului CNC, totalul fondului alocat pentru sesiunea I de concurs selecţie proiecte cinematografice pe 2013 este în sumă de 30.000.000 de lei, conform prevederilor Hotărârii Consiliului de administraţie al CNC nr.195/11.11.2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sacul lui Moş Crăciun s-a descărcat la Atena

    Condiţiile vizează reducerea personalului bugetar cu 4.000 de posturi până la Crăciun, ca parte a unui program de 25.000 de concedieri până în 2015, permanentizarea unei taxe pe proprietăţi care ar fi urmat să fie aplicate doar în 2011, trecerea la executarea silită a celor care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci, dar şi reducerea contribuţiilor sociale ale angajatorilor spre a ajuta mediul de afaceri, ceea ce va crea o nouă gaură la buget de 1 mld. euro ce va trebui acoperită din alte surse.

    Guvernul Samaras încearcă să se opună îndeosebi cererii privind executarea silită a datornicilor, spre a evita reizbucnirea violenţelor de stradă. Miercuri, Grecia s-a confruntat cu o nouă grevă generală de 24 de ore împotriva măsurilor de austeritate impuse de creditorii externi – a patra grevă generală de la începutul anului.

    Şefa FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că nu Grecia nu va mai fi nevoită să recurgă la “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.

  • Ponta: Lucrările la metroul Drumul Taberei-Universitate merg mai repede, banii sunt asiguraţi

     “Îmi pare rău că s-au pierdut doi ani, din 2010 până în 2012 nimeni nu s-a gândit cum să facă aceste lucruri să funcţioneze”, a spus Ponta, adăugând că este convins că, împreună cu ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, va inaugura, la momentul respectiv, primul tren care va trece pe noua linie.

    Premierul a ţinut totodată să precizeze că metroul va fi trecut în administrarea Primăriei, dar Guvernul va finanţa în totalitate toate investiţiile începute.

    La rândul său, ministrul Transporturilor a arătat că speră ca ritmul lucrărilor să fie menţinut, deoarece traficul din Drumul Taberei este un “calvar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croaţia ar putea cere ajutorul FMI, din cauza necesarului ridicat de finanţare şi dobânzilor mari

     Guvernul croat trebuie să împrumute anul următor 44 miliarde de kuna (5,8 miliarde de euro) pentru a refinanţa datorii şi pentru a acoperi deficitul bugetar, de 16 miliarde de kuna (2,1 miliarde de euro), a spus Linic, potrivit revistei croate Globus, citate de Bloomberg. Un purtător de cuvânt al guvernului a confirmat declaraţiile ministrului.

    “La o dobândă ridicată, de 5-7%, în funcţie de unde împrumutăm bani – de pe piaţa internă sau de pe cea externă, suma pe care trebuie să o împrumutăm este enormă şi riscantă. În cooperare cu Fondul, condiţiile de împrumut ar fi mult mai favorabile. Vom avea nevoie de tot ajutorul pe care îl putem obţine”, a spus ministrul, adăugând că ajutorul FMI “este o posibilitate la care nu putem renunţa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Băncile nu au niciun fel de disponibilitate să sprijine sectorul IMM

     Băsescu a arătat că România are în momentul de faţă două mari probleme care vizează mediul de afaceri, una dintre ele fiind legată de finanţarea IMM.

    “Este foarte clar că băncile nu au niciun fel de disponibilitate să sprijine acest sector şi aici trebuie făcut ceva. Vă asigur că în perioada următoare voi avea discuţii cu sistemul bancar”, a anunţat şeful statului.

    El a precizat că BNR a venit în întâmpinarea mediului de afaceri, reducând constant, în acest an, dobânda de refinanţare prin băncile comerciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patimile unui buget încă nenăscut

    PREMIERUL VICTOR PONTA A RELUAT IDEEA EX-MINISTRULUI RELU FENECHIU DE A INTRODUCE O TAXĂ PE PREŢUL BENZINEI ŞI AL MOTORINEI, SPRE A FACE ROST DE BANI PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. Calculul tuturor accizelor se va schimba la anul, în aşa fel încât cursul de schimb luat ca reper să nu mai fie cel de la 1 octombrie.

    În acelaşi timp, ar urma să se mărească baza de impunere, astfel încât firmele şi particularii să plătească impozit pe parcări şi pe piscine şi probabil vor fi eliminate şi o serie de exceptări din codul fiscal, singura certitudine în acest moment fiind, conform ministrului Liviu Voinea, că „nu vom impozita nici nevasta, nici amanta„.

    Cea mai şocantă ipoteză luată în discuţie în USL a fost majorarea cotei unice de impozitare de la 16% la 22%, în paralel cu o reducere a TVA de la 24% la 22%. Ipoteza a fost deocamdată respinsă cu succes de PNL, dar îşi va păstra în perioada următoare funcţia clară de sperietoare pentru opinia publică, astfel încât orice alte măsuri de majorare a fiscalităţii să pară de acum benigne. Ideea nu e nouă şi nu e specifică gândirii USL: în 2010, în plină recesiune, FMI a propus majorarea cotei unice la 20%, însă guvernul Boc a preferat tăierea salariilor şi a pensiilor, iar anul trecut, acelaşi FMI s-a opus atât reducerii CAS, cât şi planului USL de reintroducere a impozitului progresiv cu cote de 8-10-16%.

    REAPARIŢIA IDEII DE MAJORARE A COTEI UNICE ACUM, când economia nu mai e în recesiune (toate prognozele actuale vorbesc de o creştere de peste 2% anul acesta şi în 2014), a venit însă ca o surpriză totală în raport cu certitudinea că, după ce din 2009 până în 2011 am avut una dintre cele mai drastice ajustări fiscale din Europa, de la un deficit structural de cca 8% din PIB la cca 3%, România a cam terminat cu austeritatea şi a venit în sfârşit momentul să reducă taxele ca să stimuleze economia. Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România, a catalogat-o drept a doua cea mai importantă ştire a anului, după includerea României în indicele JP Morgan al pieţelor emergente, tocmai din cauza factorului surpriză.

    „Atât politicienii, cât şi FMI au prezentat România ca pe o poveste de succes în privinţa ajustării fiscale„, arată Muscalu; după tăierea TVA la pâine ar fi urmat în 2014 o nouă tăiere de TVA la carne şi o scădere a CAS, iar în iunie, la întâlnirea cu cancelarul Angela Merkel, premierul Ponta i-a spus că nivelul de 16% al cotei unice va fi păstrat pe durata mandatului său. În plus, nici înca-sările la buget nu păreau chiar aşa de rele, ţinând cont că pe primele opt luni, veniturile erau de 21,2% din PIB, faţă de 21,4% în acelaşi interval din 2012, deşi cam departe de planul Guvernului de a atrage pe tot anul venituri de 33,4% din PIB.


     

  • Marcel Bărbuţ nu a fost niciodată mai furios: “Listarea a fost o obsesie veche de-a mea”

    “A FOST O OBSESIE VECHE DE-A MEA, DE CÂND AM PUS BAZELE FIRMEI. AM VĂZUT FIRME AUSTRIECE LISTATE LA BURSĂ ŞI AM SPUS CĂ ACOLO TREBUIE SĂ AJUNGEM”, argumentează Marcel Bărbuţ tentativa de listare a AdePlast la bursă. Pe lângă asta, are nevoie de capital pentru investiţii, iar cuvântul pe care antreprenorul pune accentul în interviu este „investiţii„. „Niciodată AdePlast nu a cerut o amânare la plată la vreun furnizor, la stat sau la bancă. Suntem ca un ceas elveţian şi avem un renume„, spune antreprenorul.

    El respinge informaţiile vehiculate, cum că banii pe care ar fi urmat să-i adune listarea AdePlast ar fi avut drept destinaţie plata creditelor. Banii investitorilor de la bursă erau necesari pentru construirea unei noi fabrici de vată bazaltică, pentru că în România nu se produce aşa ceva, consumul fiind acoperit de importuri. Iar Bărbuţ mizează pe o explozie a consumului de vată bazaltică, pentru că Uniunea Europeană are reglementări clare în privinţa termoizolaţiilor şi folosirii respectivului material, care va trebui respectate la un moment dat. Proiectul celei de-a zecea fabrici pe care vrea s-o ridice este finalizat. Patru dintre cele nouă fabrici care funcţionează pe trei platforme diferite – la Oradea, Ploieşti şi Roman – au fost deschise anul acesta.

    În cadrul ofertei, AdePlast a scos la vânzare 16,5 milioane de acţiuni, reprezentând o treime din capitalul social, propunându-şi să atragă între 58 şi 67 de milioane de lei (13-15 mililoane de euro). Subscrierile nu au atins pragul de 70% din numărul total de acţiuni necesar pentru închiderea tranzacţiei. Micii investitori au subscris în proporţie de 104% la tranşa alocată, de 15% din acţiuni, dar interesul investitorilor instituţionali a fost redus: subscrierile au fost mai mici de 7 milioane de euro, minimul necesar pentru închiderea cu succes a ofertei.

    Marii investitori au fost rezervaţi în privinţa prognozelor de creştere pe care compania le-a făcut pentru următorii ani, atât pentru businessul propriu, cât şi pentru evoluţia pieţei de construcţii în ansamblu. O altă cauză a fost gradul ridicat de îndatorare; în plus, unii investitori s-au temut că banii din ofertă nu vor merge pentru a finanţa deschiderea unei fabrici de vată bazaltică, ci vor fi folosiţi pentru a rambursa creditele la bănci, bazându-se pe faptul că listarea la bursă a fost una din cele două condiţii pentru intrarea în vigoare a nouă acte adiţionale la contracte de împrumut încheiate de companie cu UniCredit Ţiriac Bank, valoarea creditelor totalizând

    37,5 milioane de euro. Aici, în zona dintre abordarea antreprenorială a lui Marcel Bărbuţ şi prudenţa cu care investitorii au privit afacerea AdePlast, este deficitul de comunicare despre care vorbeam mai sus. Marcel Bărbuţ este un antreprenor obişnuit să îşi ţină afacerea din scurt. El afirmă că firma de brokeraj SSIF Broker „le-a spus oamenilor să nu cumpere acţiuni, în condiţiile în care ei din asta trăiesc, din vânzarea de acţiuni. SSIF nu s-a uitat la nicio informaţie referitoare la scrisorile de garanţie, de confort„. Dar, completează antreprenorul, firma de brokeraj este în portofoliul SIF Muntenia, care deţine trei companii concurente cu AdePlast.