BusinessMagazin

Tag: credite

  • Bancile continua ofensiva pe credite specializate. A aparut imprumutul pentru pensionari

    Bancile si-au imbunatatit oferta cu imprumuturi specializate
    care se adreseaza pensionarilor, dar si celor cu meserii liberale,
    precum doctori, notari sau avocati. CEC Bank a lansat o oferta
    promotionala dedicata pensionarilor care sunt titulari ai unui cont
    in care se vireaza pensia.

    Astfel, incepand de la jumatatea lunii mai si pana la finele
    lunii septembrie, dobanda la acest tip de credit se reduce de la
    13,95% la 11%, iar comisionul de analiza de documentatie este
    eliminat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 50 de miliarde de euro pentru Europa de Est pana in 2015

    Actionarii BERD au aprobat la reuniunea de la Zagreb o crestere a capitalului bancii cu 50%, majorand astfel
    la 30 de miliarde de euro resursele disponibile pentru finantarea
    tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est, fosta URSS si
    Turcia.

    Majorarea de capital va permite BERD sa investeasca intre 8,5 si
    9 miliarde de euro in fiecare an, din 2011 pana in 2015, in cele 29
    de tari unde opereaza. In 2009, BERD a investit in aceste tari 8
    miliarde de euro.

    Conform presedintelui bancii, Thomas Mirow, investitiile BERD
    vor viza cu precadere remedierea unor “vulnerabilitati ascunse” ale
    economiilor in tranzitie, in special dezechilibrul dintre sursele
    interne si externe de finantare, insuficienta diversificare a
    economiilor si a exporturilor, investitiile insuficiente in
    eficienta energetica si productia de energie verde, finantarea
    insuficienta a IMM si a infrastructurii.

    Actionarii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare
    sunt UE, Banca Europeana de Investitii si 61 de state, in frunte cu
    SUA, urmate de Marea Britanie, Germania, Franta si Italia, in
    ordinea capitalului subscris.

    BERD IN ROMANIA

    Anul trecut, BERD a finantat 23 de proiecte in
    Romania, totalizand 721 de milioane de euro, in crestere de la 318
    milioane in 2008 si 336 milioane in 2007. Peste 85% din suma a
    vizat sectorul privat. Banca a contribuit, de asemenea, cu 1
    miliard de euro la pachetul de finantare de 19,95 miliarde de euro
    acordat Romaniei pentru 2009-2010 impreuna cu FMI, UE si Banca
    Mondiala.

    Principalele finantari in 2009:

    – pentru Petrom – un credit de 200 milioane de euro pentru
    centrala electrica de la Brazi si un credit sindicalizat de 300 de
    milioane de euro pentru cresterea eficientei energetice

    – o linie de credit de 100 de milioane de euro pentru BCR
    destinata finantarii IMM

    – 44 de milioane de euro pentru Renault Technologie Roumanie,
    centrul tehnic de la Titu al companiei Renault

    – un credit in lei echivalent cu 20 de milioane de euro pentru
    Lafarge Ciment

    – prima investitie de capital intr-o firma privata: 6 milioane
    de euro participatie la capitalul producatorului de hartie Pehart
    Tec.

    UN AN GREU PENTRU ROMANIA SI BULGARIA

    Banca a anuntat cu aceeasi ocazie o majorare, fata de prognozele din ianuarie, a
    estimarii de crestere economica in 2010 pentru Europa Centrala si
    tarile baltice, de la 1,4% la 1,8% (respectiv 3% in 2011), dar a
    redus-o pentru Europa de Sud-Est, grup in care este incadrata
    Romania, de la 1,2% la 0,3% (respectiv 2,9% la anul).

    In cazul Romaniei, BERD a majorat estimarea doar pentru 2011, de
    la 2,3% la 3%, insa pentru acest an a redus-o de la 1,3% la zero.
    Pe ansamblul Europei de Sud-Est, cel mai mult au fost reduse
    estimarile referitoare la Romania si Bulgaria, singurele state
    membre ale UE din acest grup. “Cresterea va fi zero sau neglijabila
    in ambele tari. Si in Romania, si in Bulgaria, noile masuri de
    austeritate fiscala vor limita cresterea cererii interne”,
    apreciaza BERD.

    In cazul Bulgariei, previziunea a fost inrautatita de la o
    crestere zero la o scadere a PIB cu 1,2% in acest an, urmata de un
    avans cu 3% la anul.

    Pentru Letonia, prognoza s-a schimbat de la -2% la -3%, pentru
    Lituania de la -0,5% la -1,5%, in timp ce pentru Estonia s-a
    imbunatatit de la -1,8% la -0,4%. In schimb, in cazul Ungariei,
    estimarea s-a modificat in bine, de la -0,6% la 1%. “Ungaria incepe
    sa culeaga beneficiile programului sever de ajustare inceput dupa
    criza din 2008”, noteaza BERD.

    Polonia ar urma sa aiba o crestere a PIB de 2,6%, Slovacia de
    3,4%, Slovenia de 1,3%, Serbia de 2,1%, Rusia de 4,4%. BERD nu
    publica estimari pentru Cehia.

    Europa de Est “a trecut printr-o recesiune mai adanca si o
    redresare mai lenta decat alte piete in curs de dezvoltare”, a
    declarat economistul-sef al BERD, Erik Berglof, care a adaugat ca
    acum riscurile pentru cresterea economica a zonei au evoluat de la
    cele interne la cele externe, mai exact “au crescut dramatic” odata
    cu criza greceasca.

  • BERD vrea sa descurajeze creditele in valuta in Europa de Est

    Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
    Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
    selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
    dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
    concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
    tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
    Romania sau Serbia, scrie
    Reuters    .

    In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
    insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
    de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
    cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
    asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
    consiliere tehnica si legislativa.

    “Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
    actionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof
    . “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
    regiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
    excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
    vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
    financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
    BERD din sectorul privat.”

    La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
    cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
    institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
    instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
    Est, inclusiv prin “consolidarea bazei de
    investitori     locali (fonduri de pensii si sectorul de
    asigurari)”.

    Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
    a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
    de restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
    ultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
    mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.

    “Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
    restranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
    cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
    Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
    creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
    finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
    rezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
    capital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
    saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”

    Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
    New York Times     scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
    pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
    valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
    sub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
    variabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
    Romania s-au depreciat.

    Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
    acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
    iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
    economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
    estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
    intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
    creditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
    imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
    ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
    mult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.

    Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
    de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
    creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
    8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
    decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
    Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
    Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
    Raiffeisen International.

    Pana acum, numai Ungaria a luat
    masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
    caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
    in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
    sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
    in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
    peste 60% din total.

    Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
    valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
    ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
    piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
    dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
    denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
    dobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
    Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
    locale”, nota The New York Times.

  • Harta executarilor silite. Bancile dau afara din casa 50 de romani pe zi

    Astfel, in primele trei luni, bancile si statul – prin Fisc si
    Agentia de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) – au executat
    silit 6.630 de case si terenuri, din care 4.351 au fost numai
    proprietatile scoase la licitatie de catre banci, adica aproximativ
    50 de cazuri pe zi, arata datele obtinute de Gandul de la Agentia
    Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Guvernul vrea sa garanteze si creditele firmelor private pentru cofinantarea proiectelor UE

    Introducerea unui sistem de garantare a creditelor contractate
    de catre firme private pentru proiecte UE a fost discutata in
    sedinta de miercuri a Guvernului, iar premierul a cerut
    institutiilor implicate sa gaseasca o formula juridica potrivita in
    interval de o saptamana, au aratat sursele participante la
    sedinta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancile renegociaza creditele mari. Valoarea medie e peste 40.000 de euro

    Bancile restructureaza in special creditele mari, cu garantii
    ipotecare, care pleaca de la o valoare medie de 45.000 de euro,
    reiese din datele comunicate de bancile din top zece la solicitarea
    Gandul. Asta nu inseamna ca nu se cauta solutii si pentru romanii
    cu credite de nevoi personale si care nu-si mai pot achita ratele
    pe timp de criza, insa prioritatea bancilor este restructurarea
    imprumuturilor garantate, mai ales a celor in valuta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • UE pune la bataie 750 de miliarde de euro pentru apararea euro

    Pachetul de aparare a euro aprobat de Ecofin, denumit Mecanismul
    de Stabilizare Financiara European, va consta in doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro pentru Grecia. Acest
    fond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi
    tarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de
    pe pietele financiare devine prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de monitorizarea
    acestora. Directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn,
    a declarat
    imediat     ca saluta masurile luate la Bruxelles si a confirmat ca
    Fondul este gata sa sprijine statele zonei euro, “prin stabilirea
    si monitorizarea masurilor de ajustare economica si prin asistenta
    financiara, atunci cand va fi solicitata, in coordonare cu
    mecanismul de stabilizare europeana”.

    Ambele forme de sprijin anuntate la Bruxelles sunt asemanatoare
    cu pachetul de 110 de miliarde reprezentand credite bilaterale
    aprobate de statele zonei euro si FMI pentru Grecia: sustinerea va
    fi acordata doar la cerere, doar in baza unor conditii impuse
    statelor solicitante, dobanzile vor fi stabilite dupa aceeasi
    formula de calcul, iar eliberarea banilor si monitorizarea vor fi
    facute in coordonare cu FMI. In caz de necesitate, primul mecanism
    care va fi activat este facilitatea de 60 de miliarde de euro, dupa
    acelasi principiu ca pentru Grecia.

    Deciziile au fost prezentate, la
    conferinta de presa     ce a urmat reuniunii de 11 ore a Ecofin, de
    catre Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare, si
    Elena Salgado, ministrul spaniol de finante, a carei tara detine
    presedintia Consiliului UE. Anuntata initial pentru ora 19,30 (ora
    Bruxellesului), conferinta de presa pentru comunicarea rezultatelor
    reuniunii Ecofin a inceput in cele din urma dupa ora 2 noaptea.
    Ministrii au dorit sa anunte rezultatele inainte de inceperea
    tranzactiilor de luni pe pietele financiare, spre a preintampina
    noi presiuni asupra monedei europene.

    Intrebat cum defineste “circumstantele exceptionale” care
    motiveaza extinderea facilitatii de sustinere a balantei de plati
    spre a sprijini direct state din zona euro, Olli Rehn a raspuns,
    referindu-se la speculatiile de pe pietele financiare, ca “avem
    de-a face cu o provocare sistemica pentru stabilitatea financiara a
    eurozonei – nu doar un atac la adresa unui stat sau a altuia, ci o
    amenintare la adresa stabilitatii zonei euro”.

    Tot la conferinta Ecofin, ministrul Elena Salgado a anuntat o
    noua tinta de deficit bugetar pentru Spania – 9,3% din PIB, fata de
    tinta precedenta de 9,8%. Anul trecut, Spania a avut 11,2% deficit
    bugetar. Vineri, Portugalia
    a anuntat la randul sau o noua tinta, respectiv 7,3%, fata de 8,3%
    anterior si raportat la deficitul de 9,4% de anul trecut.

    BCE VA CUMPARA OBLIGATIUNI ALE STATELOR EUROZONEI

    Intrebat ce implicare va avea Banca Centrala Europeana,
    comisarul Rehn a spus ca prefera sa lase institutia sa comunice
    propriile decizii, spre a sublinia independenta acesteia, insa a
    precizat ca “BCE a luat decizia de a interveni pe piata secundara a
    titlurilor guvernamentale”.

    Dupa conferinta de presa, Consiliul
    guvernatorilor BCE     a anuntat ca a decis, in virtutea
    “circumstantelor exceptionale care se manifesta pe piata”, sa
    intervina pe piata datoriei publice si private a titlurilor de stat
    din zona euro, “pentru a asigura adancime si lichiditate in
    segmentele disfunctionale ale pietei” si in conditiile in care
    statele membre iau toate masurile necesare spre a-si indeplini
    obiectivele fiscale in 2010 si in anii urmatori. “Pentru a
    steriliza impactul acestor interventii, vor fi efectuate operatiuni
    speciale de reabsorbire a lichidiatii injectate pe piata, pentru a
    nu afecta linia politicii monetare a BCE”, respectiv asigurarea
    stabilitatii preturilor.

    BCE va reactiva, in coordonare cu Rezerva Federala a SUA, Banca
    Angliei, Banca Japoniei si bancile centrale din Canada si Elvetia,
    liniile de swap valutar folosite in timpul crizei financiare din
    2008 si va relua operatiunile de furnizare de dolari la termene de
    7 si 84 de zile, prin licitatii cu dobanda fixa, prima urmand sa
    aiba loc la 11 mai.


    Financial Times     a scris ca 47 de banci europene ar fi facut un
    “apel disperat” catre Banca Centrala Europeana sa procedeze la
    cumpararea de pe piata secundata a obligatiunilor emise de tarile
    zonei euro, spre a evita situatia – temuta de multi analisti si
    investitori – in care ar aparea o noua criza de lichiditate,
    similara celei create de falimentul din 2008 al Lehman Brothers.
    Criza de lichiditate ar aparea din cauza temerilor ca bancile
    europene (dar nu numai ele) ar fi afectate de incapacitatea de
    plata intr-una sau alta dintre “verigile slabe” ale zonei euro
    (Grecia, Portugalia, Spania, poate si Irlanda sau Italia).

    Comisarul Olli Rehn a luat in serios ipoteza, declarand ca in
    septembrie 2008, autoritatile americane stiau prea putin la ce va
    duce falimentul Lehman Brothers. “Consecinta a fost ca sistemul
    financiar global a fost paralizat intr-un mod care a dus la cea mai
    mare recesiune din anii ’30 incoace. Consecintele unei insolvente a
    Greciei ar fi similare, daca nu si mai rele.”

    FMI SI UE APROBA PACHETUL DE SPRIJIN PENTRU GRECIA

    Cu cateva ore inainte, consiliul director al FMI a aprobat in
    procedura de urgenta partea de 30 de miliarde de euro ce ar urma
    sa-i revina din pachetul de asistenta financiara pentru Grecia.
    Implicarea FMI va consta intr-un credit stand-by pe trei ani, din
    care primele 5,5 miliarde de euro vor fi disponibile imediat pentru
    Grecia, iar in tot anul 2010 vor fi eliberate 10 miliarde de euro.
    Comunicatul
    FMI     precizeaza ca aranjamentul stand-by “implica un acces
    exceptional la resursele FMI, insemnand de peste 3.200 de ori cota
    de participare a Greciei la FMI” si este conditionat de reducerea
    deficitului fiscal al acestei tari de la 13,6% la mai putin de 3%
    din PIB pana in 2014.

    Decizia FMI vine dupa ce sefii de state si de guverne din zona
    euro au aprobat formal, vineri, pachetul de salvare a Greciei
    anuntat la 3 mai, in valoare de 110 miliarde de euro, constand din
    credite acordate de statele eurozonei si de FMI. Contributia zonei
    euro este de 80 de miliarde de euro.

    Dupa aprobarea acestui pachet de sprijin, cancelarul german
    Angela Merkel a declarat ca el va trimite “un semnal foarte clar”
    speculatorilor de pe pietele financiare sa inceteze atacul contra
    euro, iar presedintele francez
    Nicolas Sarkozy     a adaugat ca “moneda euro este un element
    esential al Europei si nu-l putem lasa la discretia speculatorilor.
    Nu putem sa-i lasam pe altii sa distruga ceea ce s-a creat in curs
    de generatii”.

    Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului (ministrii de finante
    ai zonei euro), a declarat la randul sau ca “avem de-a face cu un
    atac global contra euro, iar eurozona trebuie sa reactioneze
    unitar”.

    “Vedem pe piete comportamente de haita de lupi, iar daca nu
    oprim aceste haite, ele vor sfasia tarile mai slabe”, a comentat
    ministrul suedez de finante
    Anders Borg    , inainte de inceperea reuniunii Ecofin. “Avem
    nevoie de resurse pentru a opri turbulentele de pe pietele
    financiare. Daca ele continua mai mult de cateva zile, redresarea
    va fi foarte, foarte problematica.”

    Efectul anunturilor din partea FMI si a liderilor zonei euro s-a
    vazut in primele tranzactii de luni de la
    bursele asiatice    , unde moneda europeana a castigat 2% fata de
    dolar si 3% fata de yen. Saptamana trecuta, euro pierduse 4,1% din
    valoare fata de dolar.

  • BNR da inca un impuls pentru ieftinirea creditelor

    Reducerea dobanzii de politica monetara la 6,25% pe an este
    aplicabila incepand de miercuri, 5 mai. Totodata, banca centrala a
    reiterat ca urmareste gestionarea adecvata a lichiditatii din
    sistemul bancar.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Pe timp de criza, bancile din Romania au avut 100 mil. euro profit in trei luni

    In primul trimestru din 2010, intregul sistem bancar a obtinut
    un profit de aproximativ 100 de milioane de euro, fata de o
    pierdere de 50 de milioane de euro in aceeasi perioada din 2009.
    “Profitul sistemului bancar a fost consistent, in jur de 100 de
    milioane de euro (…) E semn ca s-a reluat activitatea in banci. A
    inceput sa mearga creditul si s-a reluat activitatea bancara pe mai
    multe segmente”, a declarat Nicolae Cinteza, directorul general al
    Directiei Supraveghere din BNR, citat de Mediafax.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Marile grupuri bancare sustin efortul de salvare a Greciei

    “Membrii boardului IIF au convenit sa se implice in sustinerea
    guvernului grec si a bancilor grecesti”, suna declaratia IIF,
    citata de Reuters.

    Declaratia de principiu a boardului IIF vine in contextul in
    care ministrii europeni de finante ar fi cazut de acord sa ceara
    marilor grupuri bancare sa nu-si reduca expunerea din prezent pe
    Grecia pe toata durata derularii acordului de sustinere FMI-UE,
    respectiv in urmatorii trei ani – adica sa nu ceara rambursari
    anticipate si sa nu anuleze liniile de credit existente.

    Ministrii de finante ai zonei euro au convenit duminica sa
    acorde un pachet de asistenta financiara de 110 miliarde de euro
    pentru Grecia, urmand ca prima plata in contul acestuia sa fie
    facuta inainte de 19 mai, cand ajung la scadenta obligatiuni
    grecesti in valoare de 8,5 miliarde de euro. Statele membre ale
    zonei euro vor contribui cu 80 de miliarde de euro, iar FMI cu
    restul de 30 de miliarde.

    Luni la amiaza, un oficial german a anuntat deja ca guvernul
    condus de cancelarul Angela Merkel a aprobat legea in virtutea
    careia Germania va contribui la programul de asistenta financiara
    pentru Grecia. Acum, legea va fi inaintata pentru dezbatere in
    proceduta de urgenta in ambele camere parlamentare, astfel incat sa
    poata fi adoptata pana vineri. Contributia Germaniei va fi de 8,4
    miliarde de euro in primul an al programului.

    CE INSEAMNA IMPLICAREA BANCILOR

    Josef Ackermann (foto), directorul executiv al Deutsche Bank, a
    avut pana acum cel mai coerent demers de a prelua in sarcina
    bancilor efortul financiar al salvarii Greciei. Ackerman, in
    colaborare cu autoritatile, s-a angajat sa coordoneze discutiile cu
    banci, cu firme de asigurari si cu companii industriale, a caror
    implicare ar trebui sa reduca din nemultumirea germanilor fata de
    ideea ca efortul financiar pentru Grecia ar urma sa fie suportat
    din bani publici. Deutsche Bank a promis deja sa contribuie cu 1-2
    miliarde de euro, cu care ar putea cumpara obligatiuni
    grecesti.

    Cancelarul german Angela Merkel a spus, intr-un interviu publicat duminica de Bild am Sonntag,
    ca “ar saluta o participare voluntara din partea bancilor”, iar
    vicecancelarul Guido Westerwelle a declarat ca se asteapta ca banci
    din mai multe tari ale zonei euro sa contribuie la pachetul de
    sprijin pentru Grecia, cumparand obligatiuni grecesti, ceea ce ar
    da un semnal de incredere pe piete si ar contracara speculatiile pe
    titlurile de valoare elene.

    Nu toate bancile germane s-au aratat entuziasmate. Theodor Weimer, CEO al HypoVereinsbank, e de parere ca
    “bancile nu pot si nu trebuie sa incaseze nota de plata”, fiindca
    nu ele sunt responsabile de datoriile facute de guverne.

    Bancile germane au cea mai mare expunere pe Grecia, dupa cele
    franceze. Dupa raportarile la Banca Reglementelor Internationale,
    grecii datorau la sfarsitul anului trecut creditorilor straini 236
    de miliarde de dolari, din care 75 de miliarde creditorilor din
    Franta si 45 de miliarde celor din Germania.

    Daca Deutsche Bank a anuntat ca nu are expunere directa,
    Commerzbank si Hypo Real Estate au impreuna 11 miliarde de euro expunere. Grupul belgiano-olandez
    Fortis avea 4 miliarde expunere la sfarsitul lui 2009. Credit Agricole din Franta a comunicat ca expunerea sa
    directa se limiteaza la 850 de milioane de euro, din care 600
    pentru Emporiki Bank, pe care o controleaza. Austriecii de la
    RZB si Erste au imprumutat in Grecia 4,6
    miliarde de euro in total.

    Estimarile Nomura se refera la BNP Paribas si Societe Generale ca fiind cele
    mai expuse banci in mod direct, prin ponderea creantelor fata de
    statul grec, iar analistii de la Bernstein cred ca expunerea
    bancilor franceze si germane la datoria Greciei, a Portugaliei, a
    Italiei, a Spaniei si a Irlandei se ridica la 20% din totalul
    riscului lor extern.

    Asiguratorii Allianz si MunichRe ar fi promis sa contribuie la
    randul lor cu credite in valoare de 300, respectiv 200 de milioane
    de euro, anunta Financial Times Deutschland in editia de luni.

    AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRA

    Ostilitatea opiniei publice si a presei germane a ramas la cote
    inalte fata de ideea de a credita guvernul de la Atena, tinand cont
    ca Germania va duce greul salvarii Greciei, urmand sa contribuie,
    potrivit estimarilor de pana acum, cu circa 25 de miliarde de
    euro.

    Dupa ce acum cateva luni publica pe coperta o imagine a Afroditei din Milo cu degetul mijlociu ridicat in semn
    de sfidare a Europei, revista Focus are azi pe coperta
    imaginea aceleiasi Afrodite, de data aceasta cu mana intinsa, ca o
    cersetoare, alaturi de titlul “Grecia – si banii nostri!”. La
    randul sau, tabloidul Bild se ocupa de magnatul Spiros
    Latsis, cel mai bogat grec (cu o avere personala estimata de Forbes
    la 4 miliarde de euro), proprietar de afaceri cu nave, petrol si
    banci, actionarul majoritar al EFG Eurobank Ergasias. Bild scrie ca
    EFG a cumparat in timp obligatiuni de stat grecesti de 12 miliarde
    de euro, la dobanzi foarte avantajoase pentru el, iar acum cade in
    sarcina contribuabililor germani sa ajute statul grec sa-si
    plateasca datoriile, adica sa-i bage bani in buzunar lui Latsis.
    “Banca lui Latsis detine cea mai mare pondere de obligatiuni
    grecesti dintre toate”, a declarat un bancher din Frankfurt pentru
    Bild.