BusinessMagazin

Tag: consum

  • UniCredit: Abia in 2012, Romania va ajunge sa depaseasca PIB pe cap de locuitor dinainte de criza

    Punctul cel mai de jos al acestui indicator a fost insa depasit,
    daca tinem cont ca anul trecut, PIB pe cap de locuitor a fost de
    5.393 euro, in timp ce anul acesta ar urma sa contabilizam 5.851
    euro.

    In schimb, rata somajului nu va mai ajunge nici in 2012 la
    nivelul din 2008 (4%), urmand sa se reduca foarte putin, de la 7,6%
    anul acesta la 7,2% in 2011 si la 7% in 2012. Nici consumul privat
    nu va mai atinge recordul de 8,4% din 2008, desi va intra pe plus
    de la anul (2%) si se va dubla dupa inca un an, la 4,7%.
    Investitiile straine directe nete vor creste progresiv, de la 3,6
    miliarde de euro anul acesta la 5 in 2011 si la 7 in urmatorul an,
    fara a atinge insa nivelul de 9 miliarde din 2008.

    UniCredit se asteapta si la o continuare a scaderii populatiei,
    care de la 21,5 milioane de oameni va ajunge la 21,4 anul acesta,
    21,3 la anul si 21,2 in 2012.

    Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, enumera ca
    puncte tari ale Romaniei sustinerea semnificativa din partea FMI si
    UE pentru balanta de plati, nivelul scazut al datoriei publice si
    stabilitatea relativa a deficitului de cont curent. Punctele slabe
    sunt insa deficitul bugetar mare, cu risc de iesire din grafic,
    nivelul inalt al indatorarii private in valuta si deteriorarea
    portofoliului de credite bancare.

    “Decuplarea economiei romanesti de la tendinta de redresare din
    Europa de Est si din UE este legata de factori interni, in opinia
    noastra. Romania se confrunta cu efectele daunatoare ale
    politicilor fiscale prociclice din ultimii doi ani. Cererea interna
    foarte slaba a fost afectata de restrictiile bugetare si de ratele
    relativ inalte ale dobanzilor, asa incat n-a mai ramas loc de
    relaxare a politicii monetare, avand in vedere ca s-au acumulat
    presiuni inflationiste”, este opinia Rozaliei Pal. “Totusi, avand
    in vedere efectul de baza – faptul ca s-a atins punctul cel mai de
    jos al crizei, dupa doi ani de restrangere a economiei, sunt cativa
    indicatori cu potential de crestere in 2011.”

    Factorii care vor influenta pozitiv cresterea in 2011 vor fi
    exporturile si o reluare lenta a cresterii cererii interne de
    consum. “Decuplarea economiei romanesti fata de tendintele din
    restul Europei reprezinta insa un risc major pentru revenirea dupa
    criza, avand in vedere ca, intr-o perioada cand investitorii sunt
    foarte sensibili la dezechilibrele specifice din fiecare tara,
    competitivitatea tarii ar putea fi afectata”, considera
    economistul-sef al al UniCredit Tiriac Bank.

    RISC DE TENSIUNI SOCIALE

    Deficitul bugetar, estimat la 7% din PIB la sfarsitul anului
    curent, se va reduce destul de putin, la 5% in 2011 si la 4,5% in
    2012, in timp ce deficitul de cont curent se va adanci de la 6,5%
    in 2010 la 8,2% peste doi ani. Datoria externa bruta va creste usor
    la anul, pentru a se reintoarce in 2012 aproape de nivelul estimat
    pentru anul in curs, de 62,4% din PIB.

    “Bugetul pe 2011 se bazeaza pe premisa unor cheltuieli aproape
    neschimbate pe ansamblu si a unor venituri mai mari cu 7%. Intentia
    de a reduce si mai mult cheltuielile sociale si fondurile pentru
    administratiile locale, in plina recesiune prelungita, s-ar putea
    dovedi foarte ambitioasa si poate duce la escaladarea tensiunilor
    sociale”, crede Rozalia Pal. In plus, adoptarea unor politici
    macroeconomice si mai restrictive ar putea afecta redresarea
    economiei si ar creste indirect riscul de ratare a tintelor
    fiscale, daca economia nu va ajunge suficient de rapid la
    crestere.

    Inflatia la sfarsitul anului ar urma sa se situeze la 8%, mai mare
    decat in analizele precedente ale bancii, dar va cobori in 2011 la
    4,2%. Dobanda BNR va putea scadea in continuare, de la 6,25% pe an
    in 2010 la 5,5% in 2011 si 4,5% in 2012.

    Cursul de schimb se va aprecia in continuare, de la 4,30 lei/euro
    la finele lui decembrie la 4,20 peste un an si la 4,05 peste doi
    ani, intorcandu-se la nivelul de la sfarsitul lui 2008.

  • Anul acesta cheltuim mai putin: pregatiri pentru un Craciun cumpatat

    An de an, Roxana si Andrei pleaca in strainatate de Revelion.
    Dupa Craciunul in familie, tanarul cuplu bucurestean decoleaza spre
    o tara cu temperaturi mai generoase in aceasta perioada, de obicei
    Turcia sau Grecia. Anul acesta insa, planurile s-au schimbat. “Este
    prima oara din 2003 incoace cand ramanem acasa de sarbatori”,
    marturiseste Roxana, specialist in centrul local de suport al unei
    multinationale din domeniul IT.Situatia ei la serviciu nu s-a
    schimbat nici in bine, nici in rau in ultimii doi ani, insa Andrei,
    care este agent imobiliar, a avut destul de mult de suferit de pe
    urma crizei, iar veniturile lui s-au redus aproape la jumatate.

    “N-ar fi principalul motiv, dar suntem oricum mai calculati”,
    intervine el cu o explicatie pentru decizia de a petrece Revelionul
    in tara, desi ofertele agentiilor de turism ii par mai bune decat
    anul trecut. Si nu sunt singurii in aceasta situatie.
    Cei mai multi dintre romani, circa 88%, vor petrece sarbatorile din
    acest sfarsit de an acasa, cu familia sau prietenii, reiese
    dintr-un studiu realizat in noiembrie de compania de cercetare de
    piata Mednet Marketing Research Center, pe un esantion
    reprezentativ efectuat in Bucuresti si in orasele cu peste 100.000
    de locuitori. Restul de aproape 12% vor pleca, dar mai degraba
    intr-o statiune balneara sau montana din tara decat in strainatate.
    Doar unul din zece si-a stabilit bugetul disponibil pentru
    calatorii sau excursii cu ocazia sarbatorilor de iarna. Agentiile
    au resimtit din plin situatia. “In Antalya, de exemplu, au fost in
    total cu 4% mai multi turisti pe vremea asta anul trecut, dar
    afacerile din turism s-au diminuat cu 12%”, comenteaza Dan Goicea,
    directorul general al agentiei Cocktail Holidays. Iar previziunile
    pentru acest final de an sunt mai putin optimiste, de vreme ce
    “majoritatea nu vor mai circula in afara tarii, ci vor merge cel
    mult in excursii de weekend la munte. Pe ansamblu, cei care pleaca
    in afara vor fi probabil cu 5-10% mai putini decat anul
    trecut”.

    Din punctul de vedere al banilor disponibili pentru vacantele de
    sarbatori insa, lucrurile par sa stea un pic mai bine, poate si
    pentru ca cei care urmeaza sa plece in aceste saptamani fac parte
    dintr-o categorie sociala nu foarte afectata de criza. Calatoriile
    de lux nu au avut aproape deloc de suferit de pe urma climatului
    economic instabil, in timp ce ofertele cu preturi mai decente nu au
    mai avut la fel de multi cumparatori, dupa spusele lui Goicea.
    Bugetul mediu de familie alocat anul acesta pentru calatoriile de
    sarbatori se situeaza in jurul a 1.350 de lei (314 euro), pe cand
    in 2009 erau disponibili 1.312 lei (305 euro), rezulta din
    calculele Mednet. “In mod normal, noi am fi avut la dispozitie cam
    1.000 de euro pentru biletele de vacanta, dar cu suma asta nu doar
    ca acoperim acum toate cheltuielie cu Craciunul, Revelionul si
    cadourile de rigoare, dar ne vom descurca inclusiv in prima parte
    din ianuarie”, spune Roxana.

    Pentru aproape 62% dintre locuitorii din mediul urban,
    cheltuielile cu sarbatorile vor fi mai mici ca in alti ani si chiar
    decat in 2009, cand impactul scaderii veniturilor pentru o buna
    parte din populatie a determinat recalculari de bugete si taierea
    de pe lista a cumparaturilor mai putin necesare. “Practic, s-a
    adancit criza si chiar si cei care au o situatie mai buna prefera
    sa cheltuiasca mai prudent”, apreciaza Lacramioara Laura Voinea,
    managing director al firmei de cercetare. Ce-i drept, Roxana si
    Andrei par sa fie unul dintre cazurile fericite, cu o asemenea suma
    de cheltuit, avand in vedere ca bugetul mediu pentru cumparaturile
    de Craciun si Revelion depaseste doar cu putin 1.050 de lei (245 de
    euro), in timp ce in 2009 suma era de aproape 1.525 de lei (355 de
    euro), potrivit studiului Mednet Marketing Research Center.

    Faptul ca multe familii trag luna de luna linie cu bani mai
    putini si datorii mai mari se reflecta in atitudinea fata de
    cheltuielile de sezon. Mai putin de jumatate dintre respondenti au
    avut resurse sa se pregateasca din timp, facand economii pentru a
    avea bani de sarbatori, iar 7,4% afirma ca au in plan sa se
    indatoreze cu aceasta ocazie pentru ca nu fac fata cheltuielilor –
    o pondere mai mare decat 6,1% din 2009.

  • Goana dupa masa de sarbatori. Cata mancare arunca un roman

    Dintr-un cos de hipermarket, oamenii arunca 5% din mancare la o
    achizitie, estimeaza Dragos Frumosu, presedintele Federatiei
    Sindicatelor din Industria Alimentara. “Daca greseste si cumpara
    mai mult decat trebuie, saptamana urmatoare e mai atent si cumpara
    cat consuma”, crede Frumosu. Din datele sale, pe alimente se duce
    cea mai mare parte a veniturilor, respectiv 60%.

    Desi castiga mai putin decat ceilalti cetateni ai UE, aproape
    jumatate din gunoiul aruncat de conationali este din deseuri
    alimentare. Astfel, un locuitor al Capitalei arunca zilnic aproape
    jumatate de kilogram de mancare.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Criza a evaporat doua miliarde de euro din incasarile comerciantilor

    “Respiram cu totii acelasi aer”, declara recent Robert
    Redeleanu, directorul general al Scandia, cel mai mare producator
    de conserve de pe piata. El se referea la faptul ca producatori,
    distribuitori si comercianti se bat acum, parca mai aprig ca
    niciodata, pe un portofel tot mai sarac al cumparatorului. Intre
    motivele deja binecunoscute se numara somajul in crestere,
    veniturile in scadere, deprecierea leului in raport cu euro,
    majorarea TVA. Obiceiurile de consum s-au modificat si listele de
    cumparaturi s-au ajustat: 58% dintre consumatori au ales sa cumpere
    alimente mai ieftine, in timp ce 57% cumpara in cazul unor
    categorii aceleasi produse, dar la preturi mai mici, arata un
    studiu realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale.


    Nimic de mirare, deci, ca piata bunurilor de larg consum a
    scazut fata de anul trecut, “fiind influentata negativ la toate
    categoriile, mai putin cea a tigarilor”, spune Marius Caluian,
    director general al MEMRB Romania si Republica Moldova. Conform
    estimarilor MEMRB, piata a insemnat anul trecut 22 de miliarde de
    euro, iar in primele opt luni ale anului curent, vanzarile de
    bunuri de larg consum au fost cu 7% mai mici decat in acelasi
    interval din 2009. Pe tot anul, scaderea ar putea ajunge la 10%,
    ceea ce s-ar traduce in pierderi de peste doua miliarde de
    euro.


    Caluian precizeaza ca o estimare a valorii anuale a vanzarilor
    se va face dupa incheierea lunii decembrie, luna care pentru unele
    categorii de produse are o pondere insemnata. Deocamdata,
    directorul MEMRB se asteapta ca bugetele cheltuite pentru
    sarbatorile de iarna sa fie in medie cu 10% mai mici decat anul
    trecut.


    Vanzarile legale de tigari au scazut, pierzand teren in favoarea
    celor ilicite, astfel incat valoarea mai mare ce rezulta din
    calculul MEMRB se datoreaza in exclusivitate preturilor mai mari.
    Si asta pentru ca tigarile sunt produsele cu cea mai mare scumpire
    pe parcursul anului trecut: 50%.

    Minusuri de cate doua cifre apar in piata berii, a laptelui si
    in mai toate domeniile care in vreme de crestere economica se
    faleau cu plusuri la fel de mari.

    “Piata de bere a fost serios afectata de criza economica”,
    admite Grant McKenzie, vicepresedinte de marketing al Ursus
    Breweries, cel mai mare producator de bere din tara, cu o cifra de
    afaceri de 284 de milioane de euro in 2009. In ultimul an si
    jumatate, vanzarile de bere s-au redus cu un sfert, silind toti
    marii producatori – Ursus, Heineken, Bergenbier – sa inchida
    fabrici, iar asteptarile sunt sumbre: “Cred ca multi ani de acum
    incolo consumul nu va reveni la nivelul din 2007-2008”, declara
    McKenzie.

    Pe aceeasi linie se inscriu lactatele. Valoarea vanzarilor a
    scazut in primele opt luni cu 16% in cazul laptelui, cu 18% la
    smantana si cu 23% la deserturile pe baza de lapte, conform datelor
    MEMRB. Categoria de lactate proaspete si-a pastrat insa aceeasi
    pondere in piata bunurilor de consum (2,3%) gratie majorarii cu
    5,6% a vanzarilor de iaurt, produs care inseamna aproape jumatate
    din aceasta categorie. La capitolul plusuri se incadreaza si
    laptele batut, cu un avans de peste sapte procente, in valoare.

    Vanzarile de iaurt ale Danone au fost cu peste 10% mai mari anul
    acesta, declara Bogdan Ioachim, director de comunicare al
    producatorului de lactate, sustinand ca explicatia tine in egala
    masura de promotiile desfasurate de companie, de reducerile de
    pret, dar si de “preocuparea cumparatorilor pentru o alimentatie
    mai sanatoasa”. Una peste alta, in randul tarilor din Europa
    Centrala si de Est avem in continuare cel mai mic consum de iaurt
    pe cap de locuitor: 3,46 kg, in urma vecinilor bulgari sau sarbi
    (peste 11 kg). Danone, cel mai mare producator de lactate din tara,
    a raportat la Ministerul Finantelor o cifra de afaceri de peste 102
    milioane de euro pentru anul trecut.

    Pentru companiile cu dare de mana, momentul este ideal din
    punctul de vedere al luptei pentru cote de piata, pentru ca
    preturile mai mici atrag consumatorii mai mult ca niciodata. Pe de
    alta parte insa, goana dupa cote de piata este periculoasa, pentru
    ca odata cu scaderea preturilor se reduc dramatic si profiturile.
    Raul Ciurtin, presedinte si actionar majoritar al Albalact,
    reflecta recent ca “fiecare alege ce varianta doreste”, fara a
    comenta mai mult despre optiunile concurentei, dar este foarte
    posibil ca spre finalul anului viitor, numarul procesatorilor de
    lactate sa scada in mod vizibil.

    Albalact, producatorul marcilor Fulga si Zuzu, mizeaza in acest
    an pe rezultate asemanatoare celor din 2009, cand cifra de afaceri
    a depasit 53 de milioane de euro, in crestere cu 19% fata de 2008.
    In acelasi interval insa, profitul a crescut spectaculos (cu 330%),
    ajungand la 600.000 de euro, o performanta greu de atins acum, cand
    procesatorii de lactate suporta efectul scumpirii materilor
    prime.

    Cei carora le merge bine invoca insa nu promotiile si preturile
    de vanzare mai atractive pentru cumparatori, ci factori de alt
    ordin si care se manifestau oricum si inainte de inceputul
    recesiunii. Iustin Paraschiv, proprietarul producatorului de carne
    de pui Avicarvil, este de parere ca preferintele de consum s-au
    orientat catre segmente unde oferta pune un mai mare accent pe
    calitate. “Am castigat consumatori mai educati, interesati de
    produse cat mai sanatoase”, spune Paraschiv. Cifra de afaceri a
    Avicarvil a depasit in primele noua luni 51,5 milioane de lei (12,2
    milioane de euro), in crestere cu aproximativ 20%, iar previziunile
    pentru intregul an au in vedere circa 63 de milioane de lei (15
    milioane de euro). Grupul de firme ale familiei Paraschiv, intre
    care reteaua de magazine Ana si Cornel, Carmistin, Ladrisi Grup, a
    incheiat 2009 cu o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane
    de euro.

    Majoritatea managerilor raman destul de rezervati in privinta
    viitorului, ceea ce e firesc, avand in vedere situatia economiei.
    Faptul ca sunt companii care se pot lauda in acest an cu plusuri
    dovedeste insa ca, oricat de putini bani ar avea in portofel
    cumparatorul, exista strategii prin care poate fi convins sa nu-i
    cheltuiasca pe produsele competitiei.

  • GfK: de la soc la obisnuinta

    Alimentele de baza au fost cel mai putin afectat de scaderea
    cheltuielilor si consumul lor s-a diminuat cu 3% in perioada
    ianuarie – septembrie 2010 fata de aceeasi perioada a anului 2009.
    Produsele pregatite acasa, care inseamna 22% din valoarea
    produselor alimentare de baza, reprezinta o buna alternativa pentru
    a face fata crizei si a sustine consumul.

    Dimpotriva, produsele neesentiale nealimentare au inregistrat
    cea mai mare scadere valorica (cu mai mult de 9%), principalul
    motiv fiind o frecventa de cumparare mai mica. Cu toate acestea, in
    aceasta categorie se remarca preferinta pentru ambalaje mai mari
    (upsizing), ca masura de a economisi bani. Marcile proprii au
    inceput sa fie o alternativa la marcile nationale si datorita
    beneficiilor lor “de baza”. Desi ponderea valorii marcilor proprii
    in totalul bunurilor de larg consum este una dintre cele mai mici
    din Europa de Est (5%, fata de 18%), evolutia a fost accelerata in
    cursul anului 2010 de la 4% in luna ianuarie 2010 la aproape 7% in
    septembrie.

    Studiul are la baza informatii obtinute prin monitorizarea
    consumului casnic a aproximativ 90 categorii de bunuri de larg
    consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de Consumatori a
    GfK Romania, pe un esantion de 2.200 gospodarii, reprezentativ la
    nivel national.

  • Romania, locul patru in Europa la consumul de plante etnobotanice

    Potrivit unei monitorizari facute recent de Consiliul Europei,
    Romania ocupa locul patru in Europa la consumul de plante
    etnobotanice, dupa Marea Britanie, Germania si Olanda. Romania
    detine o piata evaluata la 7% din substantele etnobotanice, dupa
    ce, in urma cu doi ani, nici nu se afla printre tarile in care se
    consumau substante psihotrope si psihoactive.

    Demersurile Guvernului, de a interzice comercializarea unui
    numar de 36 de substante si plante etnobotanice asimilate
    drogurilor, au fost partial eficiente, comerciantii reusind sa isi
    deruleze afacerile prospere in continuare. La inceputul acestui an,
    potrivit Agentiei Nationale Antidrog, in Romania erau peste 400 de
    magazine in care se comercializau substante etnobotanice.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Legatura dintre economia Romaniei si zicala “Ai grija ce-ti doresti”

    Zicala “ai grija ce-ti doresti” pare sa se aplice, intr-adevar,
    economiei dupa un al saptelea trimestru de scadere, avand in vedere
    ca numai exporturile, importul si industriile care au legatura cu
    exportul au rezistat crizei, in timp ce orice altceva a continuat
    sa scada – consumul, comertul, turismul, telecomul, constructiile,
    agricultura. O majorare frumoasa a exporturilor, cu 14,6% fata de
    perioada iulie-septembrie 2009, si o crestere a industriei de 4,2%
    au ajuns sa fie motorul economiei, chiar daca nu indeajuns spre a o
    ridica din recesiune.

    E drept ca sunt toate conditiile pentru ca ultimele statistici
    sa nu fie primite bine. In primul rand, insusi faptul ca am ajuns
    sa ne dam seama ca exporturile nu pot tracta de unele singure
    economia; ponderea lor in PIB e de circa 30%, iar ca sa treaca
    economia pe plus ar trebui sa se conjuge cu cel putin inca un
    domeniu care produce pentru cererea interna, agricultura,
    industrie, servicii ori constructii. Or, intarzierea recoltarii a
    compromis contributia agriculturii la PIB in perioada
    iulie-septembrie, iar lovitura majorarii TVA si temerile de noi
    pierderi de putere de cumparare au scufundat mai departe piata
    imobiliara si comertul. A ramas industria, insa in mod specific cea
    cu livrare preponderenta sau semnificativa la export. Inca din
    iulie, Asociatia Exportatorilor si a Importatorilor din Romania
    anunta “iesirea din recesiune a exporturilor”, furnizand si un top
    al celor mai importanti exportatori din primele patru luni ale
    anului: Dacia, Nokia, Rompetrol, ArcelorMittal Galati si
    Petrom.

    In al doilea rand, temerea naturala a cititorului de statistici
    e ca in urmatorul trimestru sau, cine stie, poate si in 2011 vor
    urma noi scaderi, in virtutea aceleiasi logici pe care o enunta in
    vara Matei Paun, consultant al BAC Investment: “Nu vad de unde ar
    putea sa vina resorturile cresterii. Nu vad de ce bancile ar relua
    finantarea economiei; ele au in continuare probleme cu calitatea
    portofoliilor, cu bilantul. Nu vad de unde ar putea sa creasca
    sumele trimise de romanii care lucreaza in strainatate. In privinta
    cererii interne, noi am redus puterea de cumparare, taind salariile
    si marind TVA. In privinta exporturilor, nu avem nicio strategie de
    promovare a exporturilor, iar BNR tine cursul aproape
    neschimbat”.

    Acum cateva saptamani, guvernatorul BNR spunea ca din discutiile
    lui cu exportatorii reiese ca acestia sunt satisfacuti de nivelul
    cursului (lipsind deci obsesia pragului de 5 lei care ar sustine
    competitivitatea exporturilor), iar rezultatele lor pe al treilea
    trimestru dovedesc ca s-au descurcat si fara propteaua cursului. A
    folosi parghia deprecierii, in plus, ar fi un pret mult prea mare
    platit pentru un rezultat incert, avand in vedere ca manifestarea
    crizei nu s-a terminat deloc in Europa de Vest, piata cea mai
    importanta. “Pentru anul viitor se prevede o usoara incetinire a
    cererii in zona euro, astfel incat ea va avea impact si asupra
    industriilor noastre legate de export”, declara Lucian Anghel,
    economist-sef al BCR.

    Ce se intampla insa cu cererea interna? Nicolae Covrig, analist
    al Raiffeisen Bank, remarca faptul ca PIB a scazut fata de
    trimestrul al doilea mai putin decat era asteptat: cheltuielile de
    consum ale gospodariilor s-au redus numai cu 1,2% (faptul ca
    vanzarile din retail sau vanzarile de masini arata scaderi mai mari
    s-ar explica deci printr-un oarecare progres in segmentul informal
    al economiei), iar cheltuielile publice au scazut si ele intr-un
    ritm mai lent decat era anticipat. In schimb, stocurile au
    continuat sa urce gratie activitatii mai mari din industria legata
    de export. In asemenea conditii, “chiar daca riscul unei contractii
    mai mari in trimestrele urmatoare este mai mic, nu sunt nici motive
    de a astepta o redresare solida”. Analistul crede posibila o
    stagnare sau o crestere nesemnificativa a PIB in ultimul
    trimestru.

    Povestea nu apare diferita nici in prima parte a anului viitor,
    tinand cont ca niciuna din sursele de finantare a cresterii nu e
    certa: creditarea mai asteapta (“ca sa se reia creditarea, economia
    si cererea trebuie sa se schimbe, nu bancile”, spune seful BCR,
    Dominic Bruynseels), bani de investitii publice nu sunt, cu
    exceptia fondurilor europene (pentru care e nevoie insa de o
    ameliorare rapida a absorbtiei), iar soarta investitiilor straine
    depinde decisiv de perceptia generala a companiilor straine fata de
    zona noastra, dar si de felul cum Vestul insusi va reusi sa invinga
    recesiunea. Pentru moment, deci, ne raman reflectiile
    autoritatilor, inclusiv ale BNR, despre cat de sanatoasa va putea
    fi cresterea economica dupa ce cheltuielile sociale si
    administrative excesive vor fi reduse in acord cu programul FMI. E
    suficient? Pentru traiul de zi cu zi, probabil ca nu; pentru orice
    trece de ziua de maine insa, e esential.

  • Bruynseels, BCR: OUG 50 trebuie sa echilibreze protectia consumatorilor cu interesul general al economiei

    Exista parti “foarte pozitive” ale ordonantei, precum reducerea
    la zero sau micsorarea comisionului de retragere din cont, care
    permite clientilor sa se transfere mai usor de la o banca la alta –
    “Noi nu ne temem daca oamenii pot alege mai usor intre mai multe
    oferte ale bancilor, intrucat credem ca avem cele mai bune
    servicii”, apreciaza Bruynseels. In acelasi timp insa, el respinge
    atacul la adresa bancilor in numele “unor perspective personale
    inguste, care pun interesul personal mai presus de binele
    colectiv”.

    Bancile se lupta inca, in momentul de fata, pentru amendarea OUG 50
    privind transparenta creditelor de retail, considerand ca
    includerea in prevederile ei a tuturor creditelor de pe piata,
    vechi si noi, ar crea bancilor pierderi de sute de miliarde de
    euro. Recalcularea dobanzilor la toate imprumuturile in functie de
    indicii pietei (ROBOR, EURIBOR, LIBOR) ar induce un risc
    considerabil in economie, avand in vedere perspectiva ca acestia sa
    creasca treptat in anii urmatori. De partea cealalta, clientii
    incearca sa determine bancile sa aplice OUG 50 in forma in care a
    fost adoptata de Guvern, recurgand inclusiv la actiuni in
    justitie.

    Din punctul de vedere al portofoliului de credite acordate, BCR
    este o banca orientata spre finantarea companiilor private, de stat
    si a autoritatilor publice locale, cu 52% din imprumuturi acordate
    catre companii, iar dintre acestea, aproape 70% catre IMM-uri,
    spune Dominic Bruynseels. “Pentru reluarea creditarii in acest
    sector, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”, considera
    bancherul, referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de
    cererea scazuta din economie.

    In privinta creditelor de consum, “am avut o politica
    conservatoare”, adauga seful BCR, precizand ca imprumuturile
    negarantate au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat
    niciodata amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura
    creditele cu probleme. Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte
    responsabil de retail banking, de la inceputul anului si pana acum
    au fost restructurate circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane
    fizice.

    Dominic Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    BCR se va axa si in continuare pe segmentele in care are deja un
    avantaj competitiv si experienta (are 76% din piata creditelor
    pentru municipalitati, 46% din cea a administrarii de active si 28%
    din creditarea IMM-urilor). In privinta viitoarei listari la bursa,
    BCR a convenit cu cele cinci SIF-uri, actionari minoritari, sa
    amane listarea pana cand conditiile de piata se vor ameliora.

    DUPA 20 DE ANI

    BCR a avut in primele noua luni ale anului un profit net de 42,9
    milioane de euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi
    interval din 2009, in principal din cauza cheltuielilor mai mari cu
    provizioanele, a scaderii veniturilor din comisioane si a scaderii
    rezultatului net din tranzactionare.

    Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
    urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
    perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
    scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
    108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010,
    care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
    mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
    trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
    29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
    50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.

    BCR, cea mai mare banca din Romania dupa valoarea activelor, a
    implinit la 1 decembrie 20 de ani de la infiintare. In acest
    interval, activele bancii au crescut de la 77,5 milioane de lei la
    70,5 miliarde de lei, numarul clientilor a ajuns de la 118.00 la
    4,3 milioane, iar cel al sucursalelor de la 148 la 667. Numarul de
    angajati era in 1991 de 7.900, in timp ce acum este de 8.500.

    Actionarul majoritar al BCR este grupul austriac Erste, care a
    cumparat pachetul majoritar in 2005, platind 3,75 miliarde de euro.
    In anul urmator a inceput integrarea bancii in grup,
    restructurarea, modernizarea si capitalizarea ei. In total, Erste a
    investit peste 4 miliarde de euro pe piata din Romania.

    Cu ocazia aniversarii celor 20 de ani pe piata, BCR a lansat o
    oferta de depozit pe 3 luni cu dobanda de 8% pentru lei si 4%
    pentru euro, precum si una de credit de nevoi personale negarantat
    in valoare de pana la 20.000 de euro, cu scadente de pana la 10 ani
    si cu o reducere a dobanzii cu 20% fata de cele curente ale bancii.
    Dobanda este fixa si pentru creditul in lei, si pentru cel in euro,
    iar banca acorda gratuit asigurarea de viata. Ambele oferte sunt
    valabile pana la 31 decembrie.

  • Consumul populatiei a rezistat asaltului TVA si scaderii salariilor

    Scaderea puternica a agriculturii, care i-a luat prin
    surprindere pe majoritatea analistilor, si continuarea caderii
    constructiilor si comertului au tras economia in jos in trimestrul
    al treilea, ducand la adancirea declinului la 2,5%, fata de aceeasi
    perioada a anului trecut.

    Vestile pozitive au venit de la industrie, care si-a continuat
    ascensiunea intr-un ritm mai temperat, dar si de la consumul
    populatiei, care nu a scazut decat cu 1,1% din PIB in trimestrul
    III fata de aceeasi perioada a anului trecut, fata de o scadere de
    4,1% pe primul trimestru din 2010.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Suntem betivii Europei?


    Trei sferturi dintre cetatenii Uniunii Europene au consumat
    alcool in ultimul an, in timp ce un sfert se jura ca nu au pus mana
    pe pahar. Cei mai tentati sa consume alcool sunt tinerii cu varsta
    intre 15 si 24 de ani. Un sfert dintre ei beau mai mult de cinci
    pahare, in timp ce segmentul cel mai putin expus este cel peste 55
    de ani. Riscul efectelor adverse cauzate de consumul excesiv de
    alcool vizeaza cu precadere tanara generatie.


    Cei mai apropiati de alcool sunt cetatenii din Danemarca (93%),
    Suedia (90%) si Olanda (88%), in timp ce la polul opus se afla
    Portugalia (58%), Italia (60%) si Ungaria (64%). Eurobarometrul mai
    releva ca barbatii beau mai des decat femeile. 84% dintre barbati
    beau alcool, in timp ce in randul femeilor procentul este de
    68%.


    Dintre cei care au consumat alcool in ultimele 12 luni, 88%
    declara au baut in ultima luna.