“Comisia Europeana a evaluat astazi masurile luate de Lituania
si de Romania ca raspuns la recomandarile Consiliului cu privire la
corectarea deficitelor bugetare excesive. Comisia a conchisca
autoritatile au actionat conform recomandarilor mentionate”, se
arata in comunicat.
Prin urmare, CE considera ca nu sunt necesare etape
suplimentare, respectiv sanctiuni contra celor doua tari, in cadrul
procedurii de deficit excesiv.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Responsabilii de la Bruxelles au evidentiat lipsurile din
legislatia franceza, refuzand sa sprijine miile de deportari
provocate de politica Parisului. Comisia a avertizat si cu privire
la nuanta etnica a masurilor, aducand in discutie sintagma
“expulzare colectiva a rromilor”.
Descris drept un raport interimar, documentul semnat de
comisarul european pentru justitie Viviane Reding, comisarul pentru
munca, afaceri sociale si incluziune Laszlo Andor si comisarul
european pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom critica Franta
pentru modul cum a aplicat legislatia europeana adoptata in 2004,
care vizeaza sa garanteze libertatea de miscare a cetatenilor
europeni.
Romania intra de luni intr-o noua runda de negocieri cu FMI si
Comisia Europeana avand pe masa spectrul celui de-al treilea an
consecutiv de recesiune in 2011, cand scaderea PIB ar putea fi de
0,5%, afirma surse oficiale. Dupa ce economia a cazut cu 7% in
2009, pentru 2010 ar urma sa fie luata in calcul o prognoza
revizuita de contractie cuprinsa intre 1,5% si 1,8% din PIB. Noua
estimare apare deja drept optimista, avand in vedere ca multi
analisti din banci avanseaza scaderi de 3%.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Totuşi, tendinta de creştere a acestor nereguli se aplica numai
Bulgariei, cu o creştere de 134% a cazurilor in 2009 fata de anul
anterior. Spre exemplu, in cazul programului SAPARD, 92% dintre
toate cazurile suspecte de frauda in 2009 s-au inregistrat in
Bulgaria.
De altfel, practic unul din cinci proiecte din Bulgaria care a
beneficiat de finantare prin SAPARD a fost un caz suspectat de
frauda (o proportie de 20,33%). In cazul Romaniei, aceasta
proportie a fost de 0,57%. Pe de alta parte, cinci state membre –
Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romania şi Slovacia – şi Turcia au
raportat 262 de cazuri de suspiciune de frauda privind fondurile de
preaderare, cu un impact financiar de 57 de milioane de euro. Din
totalul sumelor alocate preaderarii in 2009, se presupune ca 0,38%
au facut obiectul fraudelor.
In urmatoarele saptamani este asteptat un raport in acest sens
al oficialilor de la Bruxelles, care survine intr-un moment cand
Curtea Constitutionala este obligata sa functioneze cu doi
judecatori in minus din cauza disputelor din Parlament referitoare
la nominalizarea inlocuitorilor pentru cei carora le-au expirat
mandatele.
Bulgaria devine astfel prima tara vizata de noul sistem de
control al deficitelor bugetare in UE, dupa ce ministrii de finante
europeni au convenit noi mecanisme de supraveghere a disciplinei
fiscale a tarilor membre.
“Am avut anumite ingrijorari privind performanta statistica a
Bulgariei si avem in vedere sa trimitem in scurt timp o misiune de
verificare la Sofia”, a declarat Olli Rehn. Purtatorul de cuvant al Comisiei, Amedeu
Altafaj, a confirmat ca misiunea Eurostat va cerceta atat datele
Institutului Bulgar de Statistica, cat si pe ale Ministerului de
Finante, care va trebui sa explice cifrele si metodele de calcul
folosite.
Luni, la Luxemburg, ministrii de finante ai zonei euro
(Eurogrupul) au decis ca proiectele anuale de buget ale fiecaruia
dintre cele 27 de tari ale UE vor fi verificate de Comisia
Europeana si de celelalte state membre, iar marti, ministrii de
finante si ai economiei din UE (Ecofin) au completat planul cu
decizia de a imputernici oficiul de statistica al Uniunii,
Eurostat, cu atributii de control si audit al situatiei fiscale a
tarilor membre.
Ingrijorarile de la Bruxelles fata de Bulgaria n-au
aparut peste noapte si nici nu sunt un efect colateral al
recentelor declaratii electorale ale Budapestei, cum ca guvernul
ungar precedent ar fi cosmetizat cifrele bugetului. In aprilie,
premierul de centru-dreapta Boiko Borisov anunta ca au avut loc
erori si omisiuni intentionate la calculul deficitului din 2009, pe
care le-a atribuit guvernarii socialiste (desi aceasta a iesit din
scena la jumatatea anului, dupa alegerile din iunie castigate de
formatiunea lui Borisov), asa incat Bulgaria rateaza obiectivul de
aderare la euro din 2013. Conform noilor date publicate atunci,
deficitul pe anul trecut n-a fost de 1,9% din PIB, ci de 3,7% din
PIB.
Ulterior, Eurostat a revizuit datele pentru Bulgaria, constatand
ca de fapt nu e vorba nici de 3,7% din PIB, ci de 3,9%. La
inceputul lui mai, Comisia a declansat procedura de deficit fiscal
excesiv impotriva Bulgariei, pentru depasirea limitei de deficit de
3% din PIB.
Potrivit Novinite, Ministerul de Finante de la Sofia a
comunicat marti ca “nu este nici surprins, nici ingrijorat” de
anuntul privind misiunea de control a Eurostat si ca de fapt
astepta misiunea inca din luna mai. Explicatia este ca, pentru un
stat aflat sub incidenta procedurii de deficit excesiv, Eurostat
instituie misiuni periodice de verificare, insa pana acum, conform
autoritatilor bulgare, urmatoarea verificare n-ar fi avut loc “din
cauza volumului mare de munca de la Eurostat”.
“SA NU AJUNGEM CA ROMANIA”
Pentru 2010, guvernul a ridicat in urma cu cateva saptamani
tinta de deficit la 4,8% din PIB, dupa ce numai in
primul trimestru, scaderea incasarilor la buget si cresterea
cheltuielilor sociale au adancit deficitul la 2,4% din produsul
intern brut estimat pentru anul in curs.
Interesanta este reactia politica a unuia dintre liderii Coalitiei
Albastre, grupare a fortelor de dreapta care a sustinut pana acum
in parlament partidul premierului Borisov. Martin Dimitrov,
copresedinte al Coalitiei, a cerut o reforma masiva a aparatului
administrativ, cu scopul de a reduce cheltuielile astfel incat la
anul sa se poata reveni la un deficit fiscal aproape de zero. “Nu
ne putem permite o destabilizare in 2011; nu ne putem permite sa
ajungem ca Romania”, a spus Dimitrov.
Comisia apreciaza ca Romania nu indeplineste criteriul de
stabilitate a preturilor. Dupa un maxim de 9,1% in iulie 2008,
inflatia medie s-a mentinut in ultimele 12 luni (martie 2009-martie
2010) la 5%, peste valoarea de referinta a zonei euro de 1%. Mai
departe, inflatia este asteptata sa scada in 2010 si 2011, ca efect
al activitatii economice slabe si al disparitiei efectelor produse
de majorarile de accize, mentinandu-se insa peste valoarea de
referinta a zonei euro. In 2010, inflatia va atinge 4,3%, iar in
2011 va fi de 3%, considera autorii raportului.
In privinta factorilor care ar influenta inflatia, riscurile tin
mai mult de preturile externe la energie si de viitoare majorari
ale preturilor administrate la gaze si alte utilitati. “Nu sunt de
asteptat schimbari majore in privinta impozitelor indirecte in
urmatorii cativa ani, desi nu pot fi excluse anumite majorari in
contextul eforturilor de consolidare fiscala”, noteaza
raportul.
Preturile de consum au reprezentat in 2008 circa 58% din nivelul
mediu al zonei euro, asa incat exista potential de convergenta
(crestere) pe termen lung, mai ales in sectorul serviciilor, avand
in vedere ca si nivelul real al veniturilor, situat la 44% din
media zonei euro in 2008, are tendinta de a urca treptat spre cel
din tarile zonei euro. Pentru a asigura competitivitate si o
performanta solida in materie de inflatie, Comisia apreciaza ca
este esential ca Romania sa mentina cresterea salariilor in linie
cu productivitatea, sa practice o politica fiscala prudenta si sa
stimuleze concurenta, in special in sectorul comertului si al
serviciilor.
Romania nu indeplineste nici criteriul situatiei
bugetare, fiind atentionata vara trecuta pentru deficit
excesiv. In februarie, Bruxellesul a recomandat Romaniei sa-si
reduca deficitul excesiv pana in 2012, prin intarirea politicii
fiscale si reforma sistemului de pensii, dupa ce in toti anii
anteriori a depasit 3% din PIB, ajungand la 5,4% in 2008 si 8,3% in
2009. Estimarea Comisiei este ca anul acesta deficitul bugetar va
fi de 8% din PIB si de 7,4% in 2011.
Autorii precizeaza ca estimarea de deficit este mai mare decat
cea din programul de convergenta cu zona euro, prezentat de Romania
in martie, in special din cauza cresterii economice mai slabe, a
efectelor deficitului bugetar din 2009 si a “faptului ca Guvernul
se asteapta sa incaseze doar jumatate din datoria de rambursat de
la Rompetrol, care ar fi reprezentat 0,5% din PIB pentru acest an”.
Datoria publica este asteptata sa creasca de la 30,5% in 2010 la
35,8% in 2011.
Nici criteriul de variatie a cursului valutar si cel al
convergentei dobanzilor pe termen lung nu sunt indeplinite,
apreciaza Comisia. In ultimii doi ani, leul s-a depreciat fata de
euro cu 12,9%, iar rata dobanzii pe termen lung in perioada martie
2009-martie 2010 a fost de 9,4%, peste valoarea de referinta de 6%
considerata de Comisie. Autorii noteaza insa ca in 2009, “leul s-a
stabilizat, reflectand temperarea aversiunii globale la risc si o
imbunatatire a balantei de cont curent”. In plus, nivelul rezervei
valutare a ramas “robust” in 2009, respectiv circa 120% din datoria
externa pe termen scurt pana la sfarsitul anului.
Raportul recunoaste integrarea crescanda a economiei
romanesti cu cea a UE, la nivelul comertului, al investitiilor
straine si al integrarii financaire, “in special prin intermediul
controlului strain asupra sistemului bancar”. Trei sferturi din
comertul exterior se deruleaza cu celelalte state din UE, in
special cu Germania, Italia si Franta; in privinta calitatii
exporturilor insa, daca volumul marfurilor cu valoare adaugata
slaba (textile) s-a injumatatiti intre 2000 si 2008, locul acestora
a fost luat insa doar in mica masura de exporturi tehnologice cu
valoare adaugata mare, “ceea ce sugereaza ca restructurarea
economica in Romania este inca intr-o faza incipienta”.
In privinta cresterii economice, raportul considera posibila o
crestere de 0,8% in 2010 si 3,5% in 2011, “reflectand in principal
o redresare a unor componente ale cererii interne, cu exceptia insa
a cheltuielilor publice”. Dupa o cadere a productivitatii cu 6,2%
in 2009, Comisia estimeaza ca pentru 2010 este posibila o redresare
limitata, la 2,5%, pe care o vor face posibila restructurarile si
concedierile.
Este de asteptat si reducerea costului unitar al muncii cu 0,2%,
dupa majorari de peste 15% in 2007-2008, din cauza impactului
prelungit al recesiunii. Cresterea salariului nominal este
asteptata sa scada, de la mai mult de 20% in 2007-2008 si apoi 3%
in 2009, incetinirea cresterii urmand sa continue in acest an.
Raportul Comisiei ia in calcul noua tari – Bulgaria, Cehia,
Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia,
concluzia fiind ca, pe baza criteriilor de convergenta considerate,
Estonia este singura tara care indeplineste conditiile de aderare
la zona euro. Ministrii de finante ai UE vor lua o decizie asupra
candidaturii Estoniei la aderare la summitul din luna iulie.
In aprilie, guvernatorul BNR a declarat ca obiectivul Romaniei
ramane aderarea la zona euro in 2014-2015, precizand insa ca gradul
de pregatire a tarii pentru adoptarea monedei unice este mai putin
importanta decat o eventuala amanare cu un an sau doi a momentului.
In urma cu cateva zile, agentia de rating Fitch a publicat un
raport in care apreciaza ca Romania ar putea adera la zona euro in
2015, laolalta cu Bulgaria, Polonia, Ungaria si Letonia, in timp ce
Estonia va fi integrata inca din 2011.
Astfel, 44% dintre consumatorii intervievati si 47% dintre
retailerii care au raspuns intrebarilor CE sunt de parere ca
bunurile de consum de pe piata sunt nesigure, procentaje apropiate
fiind intalnite doar in Grecia – 47% dintre consumatori, respectiv
38% dintre retaileri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, daca in luna februarie 2009 aproape jumatate dintre
romani considerau ca situatia financiara a familiei lor era mai rea
decat acum un an, in februarie 2010 procentul celor care o duc mai
rau din punct de vedere financiar urca la aproape 60%. Reducerea
veniturilor a fost resimtita puternic de-a lungul intregului an
2009 – una dintre cele mai pesimiste perioade pentru opinia publica
din Romania. Exista si o mica parte a populatiei ale carei venituri
s-au imbunatatit comparativ cu un an in urma, dar aceasta a scazut
de la 13% in februarie 2009 la 7% in februarie 2010.
Parerile romanilor fata de evolutia situatiei lor financiare in
acest an sunt impartite – 40% cred ca venitul lor va ramane
acelasi, in vreme ce 40% spun ca se asteapta ca acesta sa scada.
Numai 2 din 10 romani sunt convinsi ca situatia lor financiara se
va imbunatati in acest an. Numarul optimistilor a ramas relativ
constant de la inceputul crizei economice, atingand valori usor mai
ridicate in vara anului 2009.
Un indiciu asupra bunastarii populatiei unei tari este predilectia
catre economisire si increderea in stabilitatea locului de munca.
Aproximativ trei sferturi dintre romani cred ca nu este momentul
potrivit pentru a economisi, iar 84% nu se asteapta sa puna bani
deoparte in 2010. Responsabila pentru aceasta atitudine ar putea
fi, printre altele, evolutia preturilor. 72% dintre romani cred ca
preturile au fost mai ridicate in februarie 2010 fata de acceeasi
perioada a anului anterior, iar trei sferturi din populatie
estimeaza ca preturile se vor mari pe parcursul acestui an cel
putin in acelasi ritm ca pana acum. De asemenea, neincrederea in
stabilitatea locului de munca a ramas la fel de ridicata ca si in
2009: 9 din 10 romani cred ca somajul va creste in decursul acestui
an.
In acest context, nu surprinde faptul ca intentia de achizitie a
unei masini sau a unei locuinte se mentine la inceputul anului 2010
la nivelul relativ scazut al toamnei trecute: 10%, respectiv 5%. In
schimb, 19% dintre romani au intentii serioase sa investeasca in
imbunatatirea locuintei, iar 12% considerau in luna februarie ca
este o perioada favorabila achizitiei bunurilor de folosinta
indelungata, precum: mobila, masina de spalat sau televizor. 2 din
10 romani se asteapta sa cheltuiasca anul acesta o suma mai mare
decat anul trecut pentru astfel de cumparaturi – probabil si in
urma experientei promotiilor pe care le-au derulat marii retaileri
in 2009.
Informatiile provin din Barometrul de Incredere a Consumatorului,
studiu cofinantat de Comisia Europeana si realizat lunar de GfK
Romania. Datele sunt reprezentative pentru populatia Romaniei in
varsta de 15 ani si peste, esantionul fiind de 1000 de persoane
intervievate in fiecare luna.
Astfel, doua companii cu activitati in domeniul serviciilor
online de comparatie a preturilor si de cautare, una din Marea
Britanie si alta din Franta, sustin ca algoritmul de cautare al
Google retrogradeaza voit paginile lor de Internet. Totodata, o
companie detinuta de Microsoft s-a plans CE in legatura cu termenii
si conditiile oferite de Google pentru publicitate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro